439 matches
-
poezie cunoscută este "Un lung tren ne pare viața". După 1948, timp de mai bine de patruzeci de ani, nu s-a tipărit în țară nici o carte dorziană. Manuscrisele erau însă copiate cu mâna sau la mașina de scris, în clandestinitate și în condiții de mare risc. Existența acestor acțiuni dovedește cât de mare era setea după literatura creștină, și în general cât de mare era atașamentul românilor la ideea de libertate de opinie, după Cortina de Fier ridicată de puterea
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
urmărit de Securitate. După cel de-al Doilea Război Mondial s-a implicat în activitatea unei organizații studențești anticomuniste, purtând numele conspirativ "Hans", deși la acea vreme nu era un filogerman. Astfel, între anii 1952 și 1964 a trăit în clandestinitate, fiind în permanență căutat de Securitate, până în anul 1964, când a fost emis decretul de eliberare a deținuților politici. În septembrie 1964 s-a prezentat la Procuratura Generală Militară din București și s-a predat autorităților, fiind luat în primire
Nicolae Stroescu-Stînișoară () [Corola-website/Science/328740_a_330069]
-
(n. 6 iulie 1890, București - d. 4 aprilie 1969, München), a fost un cleric romano-catolic din București, care a fost consacrat în clandestinitate ca episcop auxiliar romano-catolic. Episcopul s-a născut la data de 6 iulie 1890, în orașul București, din părinți de origine germană. Studiază în Seminarul arhiepiscopal din București și la Universitatea din Innsbruck, unde a fost sfințit preot romano-catolic la
Joseph Schubert () [Corola-website/Science/304608_a_305937]
-
ulterior și, împreună cu el, toți urmașii desemnați de el: "pr. Heronimus Mengés", "pr. Pojar Mathias", "pr. Baltheiser Johann" și "pr. Heider Xaveriu". Episcopul Joseph Schubert l-a consacrat, în capela de botez a Catedralei Romano-Catolice „Sf. Iosif” din București, în clandestinitate, pe Alexandru Todea (viitor cardinal) - în calitate de episcop greco-catolic titular de Caesaropolis, în noaptea de 19 noiembrie 1950. Șeful Securității, generalul Gheorghe Pintilie, stabilise ca episcopul clandestin Iosif Schubert și alți clerici să fie arestați deja pe data de 18 decembrie
Joseph Schubert () [Corola-website/Science/304608_a_305937]
-
încercări mecanice, până în anul 1990, an în care se transferă la Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică din Baia Mare, Episcopie reînființată în acel an; aici funcționează ca vicar general. În perioada 1960-1965, a urmat studiile teologice în strict secret, în clandestinitate; după amnestia generală din 1964, când unii episcopi și preoți profesori de teologie au ieșit din închisoare, a fost verificat asupra cunoștințelor teologice de profesori de specialitate. La 8 mai 1965 a fost hirotonit preot greco-catolic de către episcopul Dr. Ioan
Alexandru Mesian () [Corola-website/Science/303270_a_304599]
-
hirotonit preot greco-catolic de către episcopul Dr. Ioan Dragomir al Maramureșului. Până în anul 1972, nici măcar părinții nu au știut că au în casă un fiu preot, deși celebra Sfânta Liturghie zilnic, în camera sa. Între anii 1965-1990, în aceleași condiții de clandestinitate și supraveghere, s-a ocupat de catehizarea și asistența spirituală a celor care doreau acest lucru și care nu au vrut să rupă legăturile lor cu Biserica Catolică, în pofida persecuției și a interdicțiilor la care erau supuși; acestea le făcea
Alexandru Mesian () [Corola-website/Science/303270_a_304599]
-
s-a celebrat prima Sfântă Liturghie greco-catolică publică, în libertate, după anul de tristă memorie 1948; locul acestei celebrări a fost în fața Casei de Cultură Municipale; la acel eveniment au participat foarte mulți preoți din generația veche și cei din clandestinitate, printre care era și cel ce astăzi conduce Episcopia Lugojului ca Episcop. După evenimentele din iarna anului 1989, este numit vicar general al Eparhiei Maramureșului. La 20 iulie 1994, prin decretul nr. 103 al Congregației pentru Bisericile Răsăritene, a fost
Alexandru Mesian () [Corola-website/Science/303270_a_304599]
-
domeniul filmului mut). Obișnuia să se antreneze în box la clubul sportiv Makkabi din Moscova și a și redactat buletinul lunar al clubului. După ce a fost închis în 1920 de către Evsekția, forul oficial evreiesc al dictaturii comuniste, clubul funcționa în clandestinitate. Persecuțiile din partea noului regim l-au apropiat pe tânăr și mai mult de iudaism și sionism. A învățat în acea perioadă pe de rost numeroase texte din Biblie, din versurile poeților ebraici Bialik și Zalman Shneur. În anul 1926 Penn
Alexander Penn () [Corola-website/Science/321386_a_322715]
-
pe inimosul preot. Tot în aceeași perioadă în satul Aleuș, care era afiliat localității Drighiu, părintele a ridicat din temelii biserică nouă. Apoi concomitent în comuna Nușfalău, sub îndrumarea lui s-a început noua biserică care la trecerea părintelui în clandestinitate a rămas în faza de «roșu». Cu toate greutățile întâmpinate în lucrările de construcție a bisericilor, pe primul loc rămânea tot viața spirituală a credincioșilor pe care nu-i va părăsi nici după ce biserica greco-catolică va fi desființată. Era foarte
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]
-
înceteze imediat atacurile asupra opoziției siriene și a civililor și să-și concentreze eforturile pe lupta împotriva ISIS.” Președintele SUA, Barack Obama, la o conferință de presă de pe 2 octombrie, a subliniat că acțiunea Rusiei a dus opoziția moderată în clandestinitate și va duce doar la întărirea ISIS. Pe 1 octombrie 2015, președintele a calificat informațiile potrivit cărora loviturile aeriene rusești ar fi făcut victime printre civili ca „război informațional” împotriva Rusiei și a declarat că reclamațiile au început înainte de decolarea
Intervenția militară a Rusiei în Războiul civil din Siria () [Corola-website/Science/334923_a_336252]
-
expoziții comune a lui Štyrský și Toyen, a apărut o monografie dublă în care textele au fost semnate de Nezval, Teige și Vitèzslau. Invadarea Cehoslovaciei în 1939 de către Germania Nazistă a determinat interzicerea oricărei exprimări publice. Ea a realizat în clandestinitate un ciclu de desen intitulat "Tir" ("Střelnice", 1940), de ilustrații erotice pentru opera poetului Jindřich Heisler "Seules les crécerelles pissent" (1940) și "Cache-toi, guerre !" ("Schovej se valko"), precum și o serie de desene ce înspțeau poeziile aceluiași Heisler (1944). Jindřich Štyrský
Toyen () [Corola-website/Science/336227_a_337556]
-
a intrat mai întâi în capela de botez, unde l-a salutat pe cardinalul Alexandru Todea, în aceeași capelă în care episcopul Iosif Schubert l-a consacrat în noaptea de 19 noiembrie 1950 pe preotul de atunci, Alexandru Todea, în clandestinitate ca episcop. Banca Națională a României a anunțat punerea în circulație a unei monede aniversare, cu scop numismatic, cu valoarea nominală de 200 de lei, din aur, cu titlul de 999‰, la 7 decembrie 2015, cu ocazia "împlinirii a 140 de ani de la
Catedrala Sfântul Iosif din București () [Corola-website/Science/298822_a_300151]
-
s-a angajat în luptă împotriva atât cu partizanii sovietici, cât și ocupanții naziști și cu rezistența poloneză. Deși la început UPA a căutat să colaboreze cu Germania Nazistă pentru înfrângerea inamicului comun - URSS, organizația naționalistă ucraineană a trecut în clandestinitate în momentul în care a devenit evident că germanii aveau de gând să transforme Ucraina într-o colonie cu populație înrobită, nu într-un stat independent. Ca urmare, ucrainienii au luptat împotriva ocupantului nazist și a forțelor regulate sovietice și
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
sau practicau o meserie liberală oarecare. Printre ei se aflau academicieni, profesori, jurnaliști, ingineri, clerici, soldați, burghezi și aristocrați, dar și muncitori calificați, mici patroni de magazine sau meșteșugari. În contradicție cu părearea general acceptată, marea majoritate nu trăiau în clandestinitate, ci duceau o viață dublă, de luptători și de membri ai comunităților lor. Printre luptătorii Rezistenței se întâlneau toate orientările politice, filozofice sau religioase. Evreii, creștin-democrații, socialiștii sau comuniștii erau reprezentați în proporții semnificativ egale în rândurile Rezistenței. Anumite categorii
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
și Henri Rol-Tanguy, Raymond și Lucie Aubrac, Paulette și Maurice Kriegel-Valrimont, Hélène și Philippe Viannay, Marie-Hélène și Pierre Lefaucheux, Clara și Daniel Mayer și mulți alții. Printre luptătorii din Rezistență au existat destul de numeroase cazuri al formării unor famiilii în clandestinitate, cupluri care au avut copii, dar nu au întrerupt nicio clipă lupta armată. Unii dintre luptători au salvat viața partenerului lor de viață, așa cum au făcut-o Lucie Aubrac ori Mary-Helen Lefaucheux. Alții și-au urmat partenerii de viață în
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
al momentului”. SOE și OSS au creat în 1944 „Jedburgh”, grupuri de trei oameni - un francez, un elglez și un american - parașutați în uniforme militare după debarcarea din Normandia pentru a ajuta luptătorii maquis. Partidul Comunist Francez a trecut în clandestinitate în septembrie 1939, după semnarea pactului de negresiune germano-sovietic. Până în aprilie 1941, comuniștii nu s-au implicat în lupta dintre britanici și germani, dar începând din iunie 1941, invadarea URSS de către naziști comuniștii francezi s-au implicat activ în lupta
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
după semnarea pactului de negresiune germano-sovietic. Până în aprilie 1941, comuniștii nu s-au implicat în lupta dintre britanici și germani, dar începând din iunie 1941, invadarea URSS de către naziști comuniștii francezi s-au implicat activ în lupta împotriva ocupantului. Experiența clandestinității le-a oferit comuniștilor un avantaj major față de alte mișcări de rezistență. Aripa militară a Partidului Comunist era destul de slabă când, în august 1941, Fabien a organizat prima tentativă de asasinat împotriva unui ofițer german. În scurtă vreme însă, comuniștii
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
organizată după profesie. Cea mai mare imporatntă mișcare a maquisul francez, cea din Limousin, se afla sub conducerea francezilor și era condusă de Georges Guingouin care a format primul grup din propria sa inițiativă. Mai târziu, folosindu-se de regulile clandestinității, Guingouin a păstrat separate aripile militară și politică a mișcării sale. Comuniștii erau prezenți și în mișcările necomuniste ale rezistenței. De multe ori, comuniștii nu ocupau o poziție importantă în partid în perioada interbelică, dar care pierduseră din cauza clandestinității legătura
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
regulile clandestinității, Guingouin a păstrat separate aripile militară și politică a mișcării sale. Comuniștii erau prezenți și în mișcările necomuniste ale rezistenței. De multe ori, comuniștii nu ocupau o poziție importantă în partid în perioada interbelică, dar care pierduseră din cauza clandestinității legătura cu liderii comuniști, s-au alăturat altor mișcări de rezistență. Mai târziu, după ce PCF a reușit să refacă legăturile cu toți membrii alflați în lupta clandestină, i-a încurajat pe cei care deveniseră membrii altor organizații de luptă să
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
la Belgia) în ianuarie 1941. O altă CASE a fost fondată în septembrie 1940 pentru acoperirea zonei nordice a țării. În 1942, „Le Populaire”, organul de presă al SFIO din perioada 1921 - 1940, a reînceput să apară în condiții de clandestinitate. În același an, André Philip s devenit comisar național al Franței Libere de pe continent, iar Félix Gouin s-a realăturat lui Charles de Gaulle la Londra ca reprezentant al socialiștilor. CASE sud s-a transformat în organizația SFIO din ilegalitate
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
Gilbert”. Diferiți membri ai mișcării monarhiste „Action française”, precum Daniel Cordier, s-au alăturat luptei împotriva ocupantului nazist. Cordier a colaborat strâns cu Pierre Bénouville, unul dintre cei mai importanți coordonatori ai luptei de rezistență. În anumite cazuri, contactul din clandestinitate cu alte organizații de luptă și cu persoane cu altă orientare politică a produs schimbări importante asupra celor care împărtășiseră în perioada interbelică vederi de dreapta. Aceștia au abandonat treptat ideile preconcepute antisemite și ura lor față de democrația parlamentară, sau
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
în februarie 1957 este hirotonit ieromonah, de către episcopul Glicherie Tănase. În luna următoare de după hirotonirea sa ca preot, pr. Demostene este trimis la București, pentru a-l ajuta la conducerea Mănăstirii din București pe episcopul Evloghie Oța, care activa în clandestinitate. Aici a fost trădat de către un preot pe stil vechi, arestat de către Securitate și anchetat timp de cinci săptămâni, fiind apoi eliberat. Autoritățile i-au cerut pr. Demostene să dezvăluie locul unde se află PS Evloghie, dar el a refuzat
Demosten Ioniță () [Corola-website/Science/311713_a_313042]
-
la oraș, care creștea astfel cu 995 ha în partea de nord. În anul 1948, în contextul interzicerii Bisericii Române Unite cu Roma, protopopul Reghinului, Alexandru Todea, a fost arestat de mai multe ori. Protopopul Todea a fost consacrat în clandestinitate ca episcop, iar în 1991 a fost numit cardinal. Pe 23 iunie 2000 patriarhul Teoctist și episcopul Andrei Andreicuț l-au vizitat pe cardinalul Todea la reședința acestuia din Reghin, unde se retrăsese din motive de sănătate. Municipiul Reghin este
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
1955, Dorio Lazăr publica în revista Arta Plastică nr. 2, 1956 un articol intitulat „ În preajma unei etape noi”, în care sintetiza concluziile acestei Plenare: Spre a fi pe gustul conducerii PCR, sculpturile lui Dorio Lazăr au fost inspirate din istoria clandestinității comuniste, de exemplu "Grivița Roșie" (1947), astfel că, după 1948, Dorio Lazăr avea să fie asociat aparatului propagandistic. În 1950 s-a organizat un concurs de proiecte pentru o statuie monumentală a lui Iosif Vissarionovici Stalin, concurs la care au
Dorio Lazăr () [Corola-website/Science/321719_a_323048]
-
Armia Krajowa au crescut în mod semnificativ. Pierderile germane produse de partizanii polonezi s-au cifrat la 850 - 1.700 de morți pe lună în 1944, față de 250 - 320 morți pe lună în 1942. În afară de Armia Krajowa, mai lupta în clandestinitate și așa-numitele Narodowe Siły Zbrojne (Forțe Armate Naționale), organizație șovină, ultranaționalistă și puternic anticomunistă. Armia Ludowa, organizație de partizani sprijinită de sovietici, a fost una dintre forțele care nu se supuneau autorității guvernului polonez în exil . În 1944, Armia
Contribuția poloneză la înfrângerea Germaniei Naziste în cel de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304900_a_306229]