639 matches
-
inclus piese semnate de: Georgi Andreev (Bulgaria), Dejan Despic (Șerbia), Konstantin Iliev (Bulgaria), Vassil Kazandjiev (Bulgaria) și două dintre lucrările mele: Relațio, în primă audiție absolută, după poemul cu același titlu al poetei Ioana Ieronim, opus scris pentru tenor, flaut, clarinet, violoncel și pian - comandă a ansamblului Balkanicus - si Solo- Multipli pentru violoncel. Nu este pentru prima dată când lucrările mele au fost cantate în Concertul anual Balkanicus. La edițiile din 2008 și 2011 au fost incluse în program (Dis)continuum
O prim? audi?ie rom?neasc? ?n Concertul anual BALKANICUS de la Minneapolis by Sorin Lerescu () [Corola-journal/Journalistic/84266_a_85591]
-
să le cânte le va aduce mai ușor în circuitul vieții muzicale internaționale. Tot în acest program au mai apărut și parititurile: “Inscripții în inimi II“ (autor: Ulpiu Vlad), “L’ange avec une seule aile” (autor: Doina Rotaru), “Concerto for clarinet and string orchestra” (autor: Maia Ciobanu) și “Frenesia 2” (autor: Dan Dediu). Asupra lor ne vom opri în numerele viitoare ale revistei (Red.)
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
electronic actual, al timpurilor noastre. Albumul apare în format digipack la casa germană Lollipop Shoppe (mixaj, masterizare - Stoianovici), fiind imprimat la Berlin și Timișoara de către un cvintet care-i mai cuprinde pe lângă cei doi amintiți și pe Călin Torsan- fluiere, clarinet, Vlad Sturdza- chitară electrică, Szilamer Farkas- sitar. Cele 14 piese (unele cu titulaturi amuzante - Țambal ruginit Cobzar pneumatic) ne introduc într-un univers sonor greu de descris - instrumente ciudate, exotice, explorări sonice inedite, amintind de căutările psihidelice din anii’70
Margareta Pâslaru:”Margareta 70” by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84325_a_85650]
-
Dan Dediu - Conversații concertante Grigore CONSTANTINESCU În recentul program al Orchestrei Naționale Radio, dirijat de Tiberiu Soare, am avut șansa să asistăm la o primă audiție absolută, semnată Dan Dediu - Tripul concert pentru Flaut, Clarinet, Violoncel și ”Febra”. Formula triplului, aleasă de compozitor, este destul de rar prezentă în literatura concertantă, căci problematica ce o caracterizază poate fi, neîndoios, “capricioasă”. Potrivindu-și ideile după tiparul mai multor individualități, compozitorul s-a îndreptat către o desfășurare dialogată
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
poate fi, neîndoios, “capricioasă”. Potrivindu-și ideile după tiparul mai multor individualități, compozitorul s-a îndreptat către o desfășurare dialogată în care factura narativă precumpănește, asigurând desfășurarea activă a discursului sonor. Pe de o parte, asistăm la “discuțiile” flautului cu clarinetul - întrebări, răspunsuri, cuplaje sau paralelisme; pe de altă parte, inițiatorul întâlnirii și relațiilor solistice, după teluricul ecou de tutti orchestral inițial, este violoncelul, care intervine cu monologuri, replici și comentarii. Despre ce ? În detaliile despre lucrare, pe care nu le
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
maeștri care și ei îl cunosc bine pe autor au venit, fiecare, cu însușirile lor caracteristice. Ion Bogdan Ștefănescu are atu-urile unei sensibilități poetice potrivite cu “Flautul de aur”, fără a se lipsi de eficacitatea unor priviri ironice. La Clarinet, Emil Vișenescu joacă un rol caracteristic spritualității sale, cu reacții imediate, menținând cu eficacitate desigul coloristic original. “Vecinul” suflătorilor, Răzvan Suma, nu-și uită tradiția romantică a Violoncelului său, ilustrând plastic stările sentimentale ce-l animă în idee și trăire
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
talente (mai mult sau mai puțin emergente), construind elite ce în peisajul autohton cu greu își vor găsi locul meritat. În orice caz, instrumentiști ca Mihai Ritivoiu (pian, Liceul de muzică "George Enescu", București, clasa prof. Gabriela Enășescu), Dorinel Puia (clarinet, Liceul de artă Tg.Mureș, clasa prof. Călin Călugăru) ori Ioan Sorin Păcuraru (percuție, Liceul de muzică "Sigismund Toduță", Cluj-Napoca, clasa prof. Rodica Gruian) nu cred că se vor lipi de instituțiile muzicale românești, ci vor spori valoarea celor din
Cele cinci cercuri ale Olimpiadei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8454_a_9779]
-
mi-aș dori să fiu în pielea unui părinte de copil ce cutează a îmblânzi un instrument muzical. Să văd cum sâmbăta sau duminica alți copii se plimbă, se joacă, pe când al meu stă cu biciul pe vioară, pian ori clarinet într-un extenuant număr de dresaj, până face alergie sau crampă. Să mă prefac, la o adică, într-o persoană dârză, fără trac, când copilul meu, aflat pe o scenă de concert, e copleșit de emoții. Să mi se facă
Cele cinci cercuri ale Olimpiadei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8454_a_9779]
-
am fost, prea des și prea tare, dezamăgită de proiectele așa-zis culturale desfășurate prin licee. În fine, intru în școală. Merg încet pe culoare și simt cum mă trec fiorii. Aproape din fiecare clasă se aude muzică. Pian, flaut, clarinet, vioară. E ceva frenetic, contaminant. Mi se pare că am intrat în altă lume. Care nu are nici o legătură cu realitatea. Aici nu este nimic inert, ca dincolo de ziduri. Urc, cobor și mă umplu de bucuria muzicii, de pasiunea formidabilă
Dincolo de caniculă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8087_a_9412]
-
Symphony, dacă ar fi să enumăr doar cîteva - care a fost invitat să predea și să susțină master class la mari universități, un artist care a sedus pe toată lumea cît a stat în România, la studiu, și la concerte. Sunetele clarinetului său mi s-au părut divine, iar atmosfera creată de muzica sa, ireală. M-am plimbat cu frenezie în sus și-n jos pe culoarele liceului. M-am gîndit, tot timpul, la Iosif Sava. Au trecut zece ani de cînd
Dincolo de caniculă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8087_a_9412]
-
Joc secund cu Hamulett Hamulett, unicul proiect muzical-teatral independent din Timișoara, și-a câștigat , în doar jumătatea de an de la lansare, admirația unui public fidel, rafinat și foarte inteligent. Admiratorii trioului îi vor putea reîntâlni pe Balazs Attila (lider, voce, clarinet), Cari Tibor (compozitor, pianist) și Ovidiu Mihăiță (percuție), într-un concert la Librăria Humanitas Joc secund (str. L. Blaga, Timișoara), în 22 februarie, de la ora 20. Hamulett va interpreta piese compuse de Cari Tibor pentru spectacole memorabile montate de Victor
Agenda2006-07-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284756_a_286085]
-
Olaf Ton va susține sâmbătă, 20 mai, în Jazz Club Pod 16, un concert neconvențional de jazz. „Trupa a luat ființă în octombrie 2000 la Berlin, aducându-i împreună pe tinerii și talentații muzicieni Christian Marien (percuție), Benjamin Weidekamp (saxofon, clarinet), Matthias Müller (trombon), Michael Haves (bass) și Richard Koch (trompetă). Împreună au dezvoltat un stil original bazat pe compoziții proprii, inspirate din experiența lor în sfere muzicale din cele mai diverse“, precizează echipa C.C.G. , aducând drept argumente câteva semnficative referințe
Agenda2006-20-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284946_a_286275]
-
preia conducerea culturală la Casa Tineretului. „După nici un an, am avut aici formații de toate genurile artistice: folclor, coregrafie, clasic, popular, step, dans modern, dans tematic, teatru, fanfară, orchestră dixieland, jazz, cor german, muzică clasică, cenaclu, cercuri muzicale, pian, acordeon, clarinet, flaut, chitară, desen, cerc de balet pentru copii și multe altele. “ Așa au ajuns timișorenii să fie printre cei mai buni la case de tineret nu doar pe plan național, ci și internațional. În 1978, au fost invitați la Graz
Agenda2006-17-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284938_a_286267]
-
01, ora 19, sala C.N.A. „Ion Vidu“; Remember Mozart, dirijor Gheorghe Costin. Solist: Giorgos Konstantinou (Grecia), 27. 01, ora 19, sala C.N.A. „Ion Vidu“; Concert-lecție pe tema „Muzica și dansurile popoarelor de-a lungul timpului“, Sorin Petrescu (pian), Dorin Cuibaru (clarinet), 28. 01, ora 10, sala C.N.A. „Ion Vidu“. Teatrul Național: Absolventul de T. Johnson, 21, 26 și 28. 01, ora 19; Teatrul German de Stat: Ultimul mesaj al cosmonautului către femeia pe care a iubit-o odată în fosta Uniune
Agenda2006-03-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284655_a_285984]
-
D închis); Sala de protocol a Primăriei Timișoara: Pictură Maria Bana Jichița (9-14); Holul et. I Primărie: Fotografie „Norul“ (9-14). Spectacole TIMIȘOARA: Filarmonica Banatul: Concert-lecție pe tema „Muzica și dansurile popoarelor de-a lungul timpului“, Sorin Petrescu (pian), Dorin Cuibaru (clarinet), 28. 01, ora 10, sala C.N.A. „Ion Vidu“; Concert simfonic, dirijor: Sabin Pautza - S.U.A. , solist: Daniel Podlovski. În program: S. Prokofiev (Viziuni Fugitive op. 22, primă audiție; D. Sostakovici: Concertul nr. 1 pentru vioară și orchestră op. 27, S. Pautza
Agenda2006-04-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284681_a_286010]
-
năut, floricele... sacîz... sifoane... ciucalată... smochine, acadele. Tunuri! Păpuși. Belciuge, fonografe, urcioare, bere, cruci... automobile... borangic, țîri, sardele, lămîi. Brînză, urdă, cașcaval. Slănină, roabe velințe. Lopeți căldări, ălbii, copăi... parfumuri, ciorapi, iminei, ghete, cizme, papuci. Piepteni, drîmburi, darace. Cobză, pomadă, clarinete. Numai 40 de bani ocaua de Drăgășani vechi, veritabil. Prafuri de pureci. Curele... Clopote... bomboane , rahat, gogoși... Pălării, testemele. Lume... lume... lume... Apoi închide gazeta și trage concluzia: EFIMIȚA: Vreme frumoasă, dever slab! LEONIDA (intră ca și cum nu s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
a fi o rămășiță a unui străvechi cult al ursului. Cel care joacă rolul ursului se îmbracă cu o piele naturală de urs sau o blană sintetică. Jocul este lent, ca și ursul. Pe fondul unui cântec din fluier sau clarinet, alături de urs, joacă și „urâții” sau mascații (moșnegi, babe), iar versurile sunt pline de haz. „... joacă, joacă măi Martine, Că-ți dau turte cu măsline Joacă, joacă tropotit Ca Frăsina la prășit ...” Capra - Asemeni altor jocuri cu măști și în jurul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
GuleaDolhasca, așteptat de toată lumea să cânte Ciocârlia, demonstrându-și talentul; orchestra lui Tudorică, trompetist tot din Gulea; fanfara satului, condusă de mai mulți muzicanți, printre care Ilie Ciubotaru, Vasile Pascal sau Mihai Slătineanu. Hecenii își mai amintesc de Ilie Ciubotaru - clarinet, Vasile Pascal - trompetă, Constantin Lișman și Stelea Slătineanu - bariton, Constantin Ciorângă - contrabas, Gheorghe Bolobiță - toboșar, Mihai Slătineanu - clarinet, Dumitru Ungureanu - trompetă și clarinet și de rapsodul popular Dumitru Slătineanu la dobă. Fanfara cânta la hore și la nunți, nu numai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
satului, condusă de mai mulți muzicanți, printre care Ilie Ciubotaru, Vasile Pascal sau Mihai Slătineanu. Hecenii își mai amintesc de Ilie Ciubotaru - clarinet, Vasile Pascal - trompetă, Constantin Lișman și Stelea Slătineanu - bariton, Constantin Ciorângă - contrabas, Gheorghe Bolobiță - toboșar, Mihai Slătineanu - clarinet, Dumitru Ungureanu - trompetă și clarinet și de rapsodul popular Dumitru Slătineanu la dobă. Fanfara cânta la hore și la nunți, nu numai la Heci, ci și prin împrejurimi. De Anul Nou, însoțea Capra cu roșiori. La horele și nunțile din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
muzicanți, printre care Ilie Ciubotaru, Vasile Pascal sau Mihai Slătineanu. Hecenii își mai amintesc de Ilie Ciubotaru - clarinet, Vasile Pascal - trompetă, Constantin Lișman și Stelea Slătineanu - bariton, Constantin Ciorângă - contrabas, Gheorghe Bolobiță - toboșar, Mihai Slătineanu - clarinet, Dumitru Ungureanu - trompetă și clarinet și de rapsodul popular Dumitru Slătineanu la dobă. Fanfara cânta la hore și la nunți, nu numai la Heci, ci și prin împrejurimi. De Anul Nou, însoțea Capra cu roșiori. La horele și nunțile din sat mai cântau și cei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
n. 1975) este originar din Bangor, County Down. S-a format la Universitatea din Coventry și Guildhall Scholl din Londra, unde i-a avut profesori pe Diana Burrell, Jo Kondo, Brian Irvine și Louis Andriessen. Monster este un elogiu adus clarinetului bas, cu întregul său arsenal de moduri de atac dure, astringente sau, dimpotrivă, moi, dulci-amărui, cu toate însă apetisante, consistente. Siobhan Cleary (n. 1970) s-a născut la Dublin, fiind discipolul unor mentori extrem de diferiți stilistic și atitudinal: Franco Donatoni
Music from Ireland by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9926_a_11251]
-
și soprană) adastă pe pășunile copios păscute de serialiști și post-serialiști, amatori de efluvii sonore ne-vertebrate de canavalele ritmice ordonatoare și de peisajele sintactice etero-polifonice simetrizate în manieră weberniană; Tiberiu Olah (Déchanson no. 1 pentru soprană, doi flauți și clarinet) deconspiră magia sonorităților fruste, uneori tari, acide, alteori moi, bazice, întotdeauna însă tonice, virile, extrase parcă dintr-o lume ancestrală, pură, neprihănită; Dan Voiculescu (Ça y est - Trois déchansons d'apres Tristan Tzara pentru cor a cappella) mizează pe un
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
dimensiuni. Roman Vlad (în Piccolo lambiccamento pianistico sul nome di Tristan Tzara pentru pian) ne introduce în atmosfera celei de a doua școli vieneze bazată pe câteva principii componistice sacrosancte, printre care și variațiunile de structură; Viorel Munteanu (Invocazioni pentru clarinet solo) mizează în ambele piese pe polifonia latentă de care este capabil acest atât de mobil și suplu instrument; Doru Popovici (In memoriam Tristan Tzara pentru violoncel și pian) șochează prin simplitatea scriiturii omofone, un fel de organum paralel, sedus
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
este capabil acest atât de mobil și suplu instrument; Doru Popovici (In memoriam Tristan Tzara pentru violoncel și pian) șochează prin simplitatea scriiturii omofone, un fel de organum paralel, sedus parcă din literatura secolului 13; Mihail Vîrtosu (Tristantzaresque pentru soprană, clarinet și pian) retrăiește în mare experiența unui ópus remarcabil al autorului, Parfumuri crinoline, pe un text-calambur semnat de Șerban Foarță; Romeo Cosma (Improvisations dadaistes pentru voce și pian) exultă în compania sonorităților de jazz, chiar dacă ele sunt metișizate prin inserarea
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
petrecut miercuri, 16 mai, în spațiile generoase ale Galeriei Dialog din incinta noului sediu al Primăriei sectorului 2, acolo unde "zburătoarele" materializate în gesturi spontane, fascinante prin spiritualizarea și sensibilizarea formelor, ale Arianei Nicodim și-au făcut cuib din eufoniile clarinetului atât de viril al lui Aurelian-Octav Popa ori violei atât de senzuale a Sandei Crăciun-Popa. M-am bucurat să surprind din nou capacitatea de adaptare a muzicii contemporane românești (Cornelia Tăutu: De doi; Aurel Stroe: Drumul spre flacără; Tiberiu Olah
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]