8,913 matches
-
cu sensul „de a spune adevărul” (to£ a©lhqh¤ le¢gein). Retorica, totuși, ar putea atinge acest scop când se bazează pe „claritate” (safh¢neia), considerată cea mai importantă trăsătură a „stilului” (le¢cij). Datorită importanței ce revenea adevărului și clarității, pe de o parte, și datorită faptului că în Biblie se întâlnesc multe pasaje în care este condamnată vorbirea elegantă, pe de altă parte, autorii creștini din primele secole care au pledat pentru un stil sublim (semno¢thj) au fost
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
11 (ed. rom., 82; PG 36, col. 512); Or. 43, 1 (ed. rom., 69; PG 36, col. 496); Or. 36, 4 (SC 318, 248); Or. 4, 5 (SC 309, 92); Or. 4, 103 (SC 309, 250-252). footnote> au pledat pentru claritatea stilului (a¦fe¢leia); lor li se alătură Ioan Hrisostom (344/354-407). Scriitorul antiohian nu a fost ostil tradiției literare clasice, ci, dimpotrivă, a fost receptiv la influențele culturale ale Antichității<footnote Chrys., Oppugn., 3, 11 (ed. rom., 278; PG
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de la apariție pînă în prezent. Retipărit acum în ediție anastatică, la Editura Paralela 45 (2003), completat cu o bibliografie și o listă de abrevieri, e însoțit de o foarte utilă introducere aparținînd profesorului Gr. Brâncuș. Introducerea fixează cu precizie și claritate reperele istorice ale textului, îi subliniază importanța și interesul actual, rezumă istoria cercetărilor etimologice românești, îl compară cu celălalt dicționar al elementelor latine, publicat în germană, în 1905, de Sextil Pușcariu. Reeditările unor lucrări clasice ale lingvisticii românești (Hasdeu, L.
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
el editează și publică revista Destine care unește cei mai de seamă scriitori români de peste Ocean. Cu ocazia răsturnării lui Ceaușescu l-am cunoscut În Hollywood pe un reporter al Vocii Americii care m-a surprins prin prezența sa și claritatea expunerii: era Începutul unei lungi prietenii. Doctorul Nicolae Dima nu se Încadra Însă acelei instituții: era prea român ca să poată fi detașat de cauzele românești, așa cum ar fi dorit cei care Îl angajaseră. Autor a mai multor cărți, dintre care
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
distruseseră viața părinților lui și, în fond, chiar viața sa, se consola, se răzbuna pentru tot ce pierduse, dăruindu-se plăcerii, celei mai mari plăceri pe care o cunoștea - plăcerea răului, plăcerea perversă, labirintică a răului. Își dădea seama cu claritate că nu se mai putea repara nimic din existența lui, i se dusese de râpă viața, simțea că noroiul s-a întins peste tot și avea o satisfacție inegalabilă să-și vâre mâinile până la cot în mâzgă și apoi să
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
semantica atribuită lor nu poate fi alta decât cea mărturisită de compozitor în interviul menționat deja. Glasul saxofonului devine pin intermediul unei idei melodice renascentiste icon al unui crez spiritual, artistic impresionant, afirmat nu doar cu discreție, ci și cu claritate în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu. El nu se va stinge odată cu Chant-son și Axion, ci va fi puternic afirmat și în alte două creații semnificative. (Va urma)
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
neîmpărtășibilă și puterile sau energiile dumnezeiești necreate stă la baza unei teologii veritabile și corecte. În acest sens, Sfântul Grigorie Palama a afirmat că antinomia cognoscibil-incognoscibil, comprehensibil-incomprehensibil își are temeiul în Dumnezeu. Sinoadele din timpul disputei isihaste vor preciza cu claritate de definiție existența în Dumnezeu a esenței, incognoscibilă și inaccesibilă, și a energiilor cognoscibile și accesibile vederii. În felul acesta s-au pus temeiurile dogmatice ale cunoașterii lui Dumnezeu prin rugăciune, prin experiență, și s-a rezolvat antinomia, în sensul
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Sfântul Grigorie o va numi antinomic simțire intelectuală sau duhovnicească, cu toate că cel care vede nu-și dă seama atunci, nici nu poate cerceta natura acelui instrument cu care vede, Duhul fiind cu neputință de cercetat: zic printr-un simț din pricina clarității, limpezimii adevărului și caracterului nefantastic al percepției, și adăugăm și intelectual deoarece sunt mai presus de simțirea naturală și mintea le primește întâi deși e supraintelectuală<footnote Idem, Viața și învățătura Sfântului Grigorie Palama..., pp. 198-199. footnote>. În nenumărate rânduri
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
plecând de la anumite impulsuri interioare sau exterioare. Dora Wilms, personajul feminin din romanul lui Fioretos, este văzută ca o ființă secretoasă, suspicioasă, care Încearcă sa-și câștige existența Într-un mod nu tocmai firesc. Tensiunile provocate de Întâlnirile personajelor, intensitatea, claritatea, temperamentul creează un anumit punct de suspans, adăugat de o permanentă nelămurire legată de relația masculin-feminin. Investigație și durabilitate: se relevă aici o putere de rezonanță creatoare a unei realități contemporane cu manifestarea ei. Pentru a se apropia de un
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
ca fii transformă ființele umane în dumnezei, pentru că îi înrudește, prin participare, cu sursa vieții. Natura progresivă a acestei participări este adeseori evidențiată. Una dintre imaginile pe care le utilizează Sfântul Irineu pentru a transmite această idee este cea a clarității sporite a viziunii: Dumnezeu era văzut înainte prin profeți, apoi prin Fiul, și va fi văzut în Împărăția cerurilor la modul părintesc. Cei ce văd pe Dumnezeu sunt în Dumnezeu și participă la strălucirea Lui, ei primesc viața, devin nemuritori
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
literatură" o singură piesă de lego și să proclam că doar ea e stricată. Mai ales că, potrivit unei legi a fizicii, ceea ce te plictisește nu rămâne în memorie. Referitor însă la fenomenul plictiselii, îmi amintesc cu o destul de mare claritate un aforism al profesoarei noastre de română de care vorbesc: numai cei mediocri se plictisesc. Elitele mereu găsesc ceva, un artificiu intelectual, cu care să ocolească plictisul. Asta e... se pare că nu a fost să mă aflu printre cei
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
a pedalei ținute) în registrul grav față de cel acut , unde se permit mai ușor suprapuneri disonante. d) Tocmai acei pianiști care nu respectă asemenea indicații exprese în numele unui auz jignit de „murdăria” sonorității create, sunt aceia care nu respectă nici claritatea contrastantă, necesară mai mult ca oriunde în pasajele învecinate. Ceea ce naște suspiciuni asupra calității unui auz care tolerează neglijențe flagrante, dar în fața unor probleme real-artistice rămâne supus eventual numai prejudecăților școlar-elementare. Cum spunea Sergiu Celibidache „nu ajunge să cunoști notele
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
o melodie galeză Cwm Rhonda, 1930). 5. Cantata<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “118-140”. footnote>, apărută la începutul secolul al XVIII-lea în Italia (1620), avea o formă muzicală modestă, căreia Giacomo Carissimi (1605-1674) îi conferă eleganță și claritate, precum și o nouă amploare, atât vocală cât și instrumentală. Cantata religioasă poate fi definită în termeni funcționali ca principală muzică a serviciului religios luteran, iar în termeni structurali ca o lucrare vocală ce cuprinde un număr relativ de momente muzicale
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
înaltă și varietatea combinațiilor formale sunt unice. Majoritatea cantatelor compuse de Bach includ cantata-coral și cantata-psalm, având texte de psalmi și de coral sau versuri poetice și combinații de texte scrise pentru cantate-funebre. În cantatele funebre, Bachtratează textul cu multă claritate și simplitate, el preluând din coralele protestante ideea de speranță și fericire eternă asociată cu prezența lui Iisus printre oameni, ca aducătoare de izbăvire. Cantata religioasă intră în competiție spre sfârșitul secolului al XVIII-lea cu opera, concertele publice, manifestările
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
a fost Oratoriu, a cărui fondator a fost Philippo Neri (1515-1595). Având rădăcini în dramele liturgice medievale (Sacrae rappresentazioni) și cu denumirea preluată de la sala de meditații și rugăciunea bisericilor catolice; stilul și forma genului au cunoscut o evoluție și claritate precum și noua amploare atât vocală cât și instrumentală. Oratoriul apare de trei ori în creația lui J. S. Bach prin Oratoriul Înălțării (1734), care este o altă denumire a cantatei Lobet Gott în Seinen Reichen, narațiunea muzicală despre Înălțarea lui
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
sau mai bine a împărțirii împărăției otomane e obiectul ce preocupă lumea politică și se poate ca evenimentele din Egipet să fi fost cel dintâiu stadiu al desfășurării chestiunii. În adevăr după înfrângerea insurecțiunei, a început a se desemna cu claritate alianța austro-germană și a se da pe față înarmările Rusiei. Franța, gata a fi privitoarea interesată la uriașa ciocnire dintre lumea slavă și cea germană, gata chiar a participa - și fata favebunt - pierdut însă tocmai în preziua anului nou pe
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
nou pe bărbatul care reprezenta politica ei de acțiune. Cu toate acestea, nu credem ca moartea unui om, oricâtă însemnătate suspensivă ar avea pentru evenimente, să le poată înlătura cu totul. În acest conflict, pe care viitorul îl indică cu claritate, ce se va alege de cei mici? Poporul nostru mic este pus tocmai ca o muche de despărțire între furtuna ce vine din apus pentru a întâmpina pe cea din răsărit. Oricare ar fi soarta armelor, oricare norocul răsboiului, oricât
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
guvernatorul Bucovinei, generalul Corneliu Calotescu, să intervină pe lângă șeful statului român, mareșalul Ion Antonescu, în vederea obținerii deciziei ca 20.000 (douăzeci de mii!) de evrei să fie lăsați la casele lor din Cernăuți. Prin gestul său temerar - menționează cu toată claritatea Maria Toacă -, a dovedit lumii că, în orice împrejurări, există o alegere, că Dumnezeu întotdeauna îi dă omului șansa de nu se transforma în fiară”. Comemorarea universitarului Grigore Bostan - care ,,a cules comori folclorice, tezaurizându-le în analele veșniciei” - îi
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
16. *** 2. „Într-o zi, dis de dimineață, când aveam șapte ani, am văzut îngerii. Sunt tot atât de sigură azi cum am fost și atunci. Nu am visat, nici „n-am avut vedenii”. Știu precis că ei erau acolo, cu mare claritate. N-am fost nici mirată, nici înspăimântată. N-am fost nici măcar înfiorată - ci teribil de bucuroasă. Am vrut să le vorbesc și să-i ating. Camera noastră, a copiilor, era luminată de zorii zilei și am văzut un grup de
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „Religie și… Cuno… Știință” [Corola-blog/BlogPost/93966_a_95258]
-
haină comună. Citim și ni se pare banal. E atât de clar că nu avem de ce să descifrăm. Nu avem ce descifra. Pinter însuși susține că nu știe mare lucru despre personaje. Dacă el nu știe, de ce am ști noi? Claritatea - profund postmodernă - liniștește lectorul/spectatorul. Ea nu rezolvă misterul. Chiar din contră, îl sporește. Acolo unde Joyce se dădea de ceasul morții să scrie o enciclopedie a umanului, Pinter simplifică la sânge. Nu e o ușurare că nu avem ce
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
haină comună. Citim și ni se pare banal. E atât de clar că nu avem de ce să descifrăm. Nu avem ce descifra. Pinter însuși susține că nu știe mare lucru despre personaje. Dacă el nu știe, de ce am ști noi? Claritatea - profund postmodernă - liniștește lectorul/spectatorul. Ea nu rezolvă misterul. Chiar din contră, îl sporește. Acolo unde Joyce se dădea de ceasul morții să scrie o enciclopedie a umanului, Pinter simplifică la sânge. Nu e o ușurare că nu avem ce
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
univers? Deși mereu îmi spun toate astea, - azi noapte, trăindu-le într-un vis lucid deveniră deodată, pentru mine, covîrșitoare, implacabile. Aburii visului risipindu-se, am putut scrie asta. Risipindu-se din ce în ce, se liniștesc toate, într-o claritate goală, claritatea nelucidă a zilei, și nu-mi mai dau bine seama ce grozav este să știi lucrul acela. Acum dorm parcă, și nu atunci. Care este locul meu, aici? Ce-am venit să fac? Se poate vorbi de-o
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
mereu îmi spun toate astea, - azi noapte, trăindu-le într-un vis lucid deveniră deodată, pentru mine, covîrșitoare, implacabile. Aburii visului risipindu-se, am putut scrie asta. Risipindu-se din ce în ce, se liniștesc toate, într-o claritate goală, claritatea nelucidă a zilei, și nu-mi mai dau bine seama ce grozav este să știi lucrul acela. Acum dorm parcă, și nu atunci. Care este locul meu, aici? Ce-am venit să fac? Se poate vorbi de-o misiune a
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
veche" ale anului întîi nu izbutiseră deloc să-l creeze. După două semestre de buchiseală trudnică și ostilă (răscumpărată copios prin rîsete clandestine), studenții vor trăi în anii următori bucuria unor expuneri aerisite, a căror densitate informativă nu le altera claritatea și eleganța. Gratitudinea lui Ștefan Cazimir față de unii profesori ai săi va lua forma unor evocări ocazionale; cea mai veche dintre ele este dedicată lui Tudor Vianu, la împlinirea a 60 de ani: "încă de la prima prelegere, în anul I
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
1967), continuând cu Către Ieronim (1970), Inima reginei (1971), Crini pentru domnișoara mireasă (1973), Ardere de tot (1976), Peste zona interzisă (1979), Sora mea de dincolo (1980), Urcarea muntelui (1986) pun în pagină obsesia unei conștiințe scindate între dorința de claritate interioară și dizarmoniile unui real ieșit din matcă, marcat de anomie și de indistincție. Tocmai de aceea, atitudinea lirică predilectă a poetei este aceea a retragerii în sine, a recluziunii în imaginarul propriei ființări, a retranșării în limitele făpturii proprii
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]