KorAP: Find »[drukola/base=clasă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...6600 >

164,995 matches

Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409

să mai crâcnească. Ceilalți din jurul lui împietreau și ei. După cele câteva clipe de tăcere tensionată, relua cu calm lecția și cu vocea abia șoptită, de parcă nimic nu se întâmplase. Așa l-am avut învățător până am terminat cele patru clase primare. Și lecțiile pe care le ținea erau pline de farmec. Simple, scurte, fraze fluente, enunțuri esențiale și pe înțelesul copiilor. Ce era important spunea cu vorbe accentuate, silabisite și repetate de câteva ori, încât era imposibil să nu le

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
care au înfăptuit „moștenirile” respective, ca să le înțelegem rostul domniei lor. Și acele lecții nu durau mai mult de cincisprezece-douăzeci de minute. Apoi ne lăsa și pleca să rezolve alte treburi reclamate de responsabilitățile sale de director. Uneori venea în clasă chiar la sfârșitul programului, după cum rezolva alte probleme, dar cel puțin cu o jumătate de oră înainte să plecăm acasă. Timp suficient să ne întrebe dacă ne-am făcut temele date în acea zi și dacă am obținut noi cunoștințe

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
zilei, chiar dacă „învățarea” noastră se făcuse în mai puțin de jumătate de oră. Și pot afirma că întotdeauna învățam temeinic în acest sistem original de predare, deși... nu pot spune că nu ne mai jucam când eram lăsați singuri în clasă. Dar, când știam că ne verifică ce am învățat... Mi-aduc aminte de o astfel de lecție originală la geografie. Întrucât în ziua respectivă domnul Arsu avusese de rezolvat probleme administrative, a venit la clasă abia în ultima oră. Prilej

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
când eram lăsați singuri în clasă. Dar, când știam că ne verifică ce am învățat... Mi-aduc aminte de o astfel de lecție originală la geografie. Întrucât în ziua respectivă domnul Arsu avusese de rezolvat probleme administrative, a venit la clasă abia în ultima oră. Prilej de tărbacă și hârjoneală, dar acum aveam experiența strujanului părintelui Băluță. În permanență doi colegi supravegheau curtea și strada. Astfel că, atunci când a intrat în clasă gâfâind, toți eram cu nasul în cărți, mimând silința

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
Arsu avusese de rezolvat probleme administrative, a venit la clasă abia în ultima oră. Prilej de tărbacă și hârjoneală, dar acum aveam experiența strujanului părintelui Băluță. În permanență doi colegi supravegheau curtea și strada. Astfel că, atunci când a intrat în clasă gâfâind, toți eram cu nasul în cărți, mimând silința noastră de a învăța buchiile lor pe de rost. A exclamat încântat: „ce copii cuminți și silitori!”. Zâmbind satisfăcut, ne-a spus: - Mâinile la spate și fiți atenți la ce scriu

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
sale importante. Când am dat bacalaureatul, la geografie, trebuia să arătăm rapid pe harta Europei unele locuri, râuri, orașe, munți cu sumare descrieri. Fără modestie, am uimit examinatorul, care m-a întrebat cu ce profesor am învățat eu geografie. - În clasele primare, i-am răspuns, de la învățătorul meu, domnul Arsu. L-am supărat rău pe profesor, dar... apucase să-mi dea nota maximă și felicitările. Totuși, la ascultare era îngăduitor cu noi, cu aprecieri ponderate pentru cei mai buni și fără

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
Acum, uită-te mai sus. Așa! Vezi ce scrie? Ceho...slo... Ca și mai înainte, hai, citește! -Cehoslavia! A exclamat triumfătoare colega, crezând că toate țările astea de la apus sunt niște... Slavii. A rămas mut domnul Arsu și, în hohotele clasei, i-a șoptit calm: - Bine, treci la loc! Altădată, tot la geografie, era vorba despre Grecia și mările care-i scaldă țărmurile. La hartă era Dică, talentatul povestitor cu idei originale. - Mai departe, Dică, l-a întrebat domnul Arsu. - Mai

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
numele mării cu accent pe i. Marea Ionică, mă! Cu accent pe o, l-a corectat domnul Arsu în râsetele noastre. - Marea Ionică! A insistat Dică, tot cu accent pe i. - I...onică, mă! A șuierat domnul Arsu, în hohotele clasei. - Ba, Ionică, s-a enervat Dică. Adică... Marea lui Ionică (vă închipuiți râsetele). Domnul Arsu l-a întrebat foarte calm: - De ce, mă, Dică, de ce crezi tu că îi zice Marea lui Ionică? - Pentru că așa scrie pe hartă, nu se vede

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
a enervat Dică. Adică... Marea lui Ionică (vă închipuiți râsetele). Domnul Arsu l-a întrebat foarte calm: - De ce, mă, Dică, de ce crezi tu că îi zice Marea lui Ionică? - Pentru că așa scrie pe hartă, nu se vede? Uite, Marea Ionică! Clasa, să leșine de râs. Iar domnul Arsu, foarte calm: - Da, așa scrie, dar se citește Ionică! Ai înțeles? I-onică! - Ba, Ionică! O ținea pe a lui Dică, în râsetele colegilor. - Atunci, explică-ne, Dică, de ce crezi tu că-i zice

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
domnului Arsu, Dică ni s-a adresat teribil de mândru: - Ați văzut, mă? Ați văzut? - Bine, Dică, treci la loc! a mustăcit duios domnul Arsu. În schimb, cu disciplina, domnul Arsu era foarte categoric. Îmi aduc aminte că eram în clasa a treia. Stăteam în banca a doua cu prietenul meu, Țuțu, cu care mă înțelegeam foarte bine, îndemnându-ne reciproc și la învățătură și la hârjoană. Deseori continuam hârjoana și după ce se termina recreația, cu ghion-teli, pișcături de urechi, de

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-i încetaseră privirile gorgonice. Vă închipuiți că atitudinea noastră l-a scos din obișnuita stare de calm. După câteva secunde a șuierat. - Ia veniți voi, mă, la tablă! Amândoi am îngăimat ca doi tâmpiți. - Cine, noi? - Da, voi! Toți din clasă au izbucnit în hohote de râs. Am ieșit la tablă pleoștiți și foarte smeriți, ca niște bieți școlari cuminți, care nu înțelegeau de ce sunt învinuiți. - Ia spuneți, mă, ce sunteți voi? Tauri, berbeci?... Ce vă uitați la mine ca niște

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
durerea loviturii de atunci. - Nu vă place să fiți berbeci? Parcă vă plăcea acolo-n bancă! Hai, încă o dată! Și tot așa, de câteva ori. De atunci ne-a lecuit. Și eu, și Țuțu, eram cei mai cuminți copii din clasă. Ne-a trecut boala berbecilor. Uneori, domnul Arsu făcea lecții practice cu noi în natură. Nu lecții teoretice de biologie sau geografie. Școala avea un lot în folosință, de unu-două hectare, care era cultivat și lucrat cu ajutorul elevilor. De la

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
târnăcopul și au văzut colegii cum lucrez cu el, m-au întrebat mirați: - Unde-ai mai lucrat, colega? Ai fost miner, sau ai făcut armata la CFR? - Nu, stimați colegi, le-am răspuns, am învățat să lucrez cu târnăcopul în clasele primare. De atunci știu să muncesc. Așa că...feriți-vă! Însă, în acei ani îl uram pe domnul Arsu că ne punea să muncim. Nu atât la muncile grele, cât, mai ales la cele migăloase. Într-o primăvară ne-a dus

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
noastre. Culmea, credeam că e bine ce făceam și ne supăram când eram pedepsiți. Era ceea ce se chema iresponsabilitatea specifică vârstei. Dar, mai bine, să vă povestesc despre o astfel de faptă din acei ani de școală. Era pe la sfârșitul clasei a treia, la început de iunie. Curtea școlii era plină de caiși plantați cu pricepere de mâna de gospodar a domnului Arsu. După o primăvară blândă și generoasă, ajutați și de hărnicuțele albine, tinerii și viguroșii caiși își umpluseră crengile

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
Cu toate că ne atrăsese atenția să fim cuminți, cu toate că ne spusese ce să-nvățăm până se întoarce, că ne va controla dacă am învățat, noi... am făcut tot ce ne-a mânat instinctul. Nu ne-am mulțumit cu obișnuita tărbacă din clasă, respectiv cu joaca, hârjoneli, păruieli, alergări pe bănci, pe sub bănci, pe catedră, pe tablă, pe după tablă. Nu! Am extins tărbaca pe coridor și apoi în curtea școlii. Doamne, ce frumoase erau zilele de iunie în anii copilăriei! Să tot alergi

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
dumitale! Domnul Arsu s-a oprit pe alee năucit de ce vedea. Până l-a observat un coleg care a strigat: - Șase! A venit domnul Arsu. N-am apucat să aruncăm caisele crude din buzunare și sâni, pentru că am alergat în clasă ca smintiții, fără să mai gândim ce facem. Doream să ajungem la locșoarele noastre din bancă și să luăm poziții de îngeraș cu mâinile la spate. Ce cuminți... cu buzunarele pline de caise crude! Toți le zvârleam în grabă pe sub

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
crude! Toți le zvârleam în grabă pe sub bănci. În uimirea sa, domnul Arsu s-a transformat în stană de piatră cu mâinile încrucișate la piept, lăsându-ne să alergăm disperați pe lângă el. După câteva minute a intrat și dumnealui în clasă, prefăcându-se că nu vede podeaua plină cu verziturile împrăștiate până la catedră și la tablă. Ne-a întrebat blând: - Ați învățat, copii, ce v-am spus azi dimineață? Câteva fete au îngăimat un „da!” anemic. Din partea băieților... liniște profundă, însoțită

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
fapte evidente?! Ca din întâmplare, a întrebat: - Ce sunt astea de pe jos,mă! Privirile de sfinx ale copiilor parcă îi întorceau întrebarea: - Cum, nu le-ai observat? Însă domnul Arsu a insistat: - Nu știți, mă, cine le-a adus în clasă? Tăcere de cavou. Văzând că nu scoate nicio vorbă de la copii, a întors foaia: - Ia spuneți voi, credeți că a făcut bine cel care le-a rupt? S-au gasit câțiva deștepți să miorlăie un „nuuu!” prelung. - De ce credeți că

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
definitiv amintirea ei!? - Hai, astea din banca întâi! Țineți bine de cap pe fiecare! Și „mămica”, hămesită de atâta nefolosire, a bășicat fundul fiecărui rău-făptaș cu câte patru lovituri. Țipam cât ne ținea gura, pentru că uitasem „antrenamentul” cu „mămica” din clasa întâia. Dar, mai mult sufereau cei care așteptau „mângâierile” mămicăi cea uitată când vedeau cum se zbate și cum urlă cel „alintat”. De aceea se îmbrânceau să ajungă mai repede la banca supliciilor. După ce și-au încasat toți cuvenitele porții

DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
Corola-blog/BlogPost/343093_a_344422

Autor: Ionel Cadar Publicat în: Ediția nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului AMINTIRI DIN COPILĂRIE - Cap.3 După ce terminasem de aranjat dulapul de la internat ( urmare la Cap.1 ) am mers la școală unde am fost repartizat în clasa a V-A unde aveam diriginte pe profesorul de matematică Ciortan Silviu. La ore eram activ, mereu cu mâna sus. Avându-se în vedere rezultatele bune la învățătură și starea precară a îmbrăcămintei de pe mine,dirigintele a mers la Secția

CAP. 3 de IONEL CADAR în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1485095801.html [Corola-blog/BlogPost/343093_a_344422]
în vremea aceea erau fonduri pentru așa ceva ) și uite așa m-a îmbrăcat "lelentul". La școala din Șimleu aveam o profesoară de cănstituție Crăciun Ecaterina care în 1953 când a murit Stalin a plâns în hohote iar pe noi elevii clasei ne-a ridicat în picioare și am stat așa până ce clopotele au încetat să mai dăngăne. După terminarea școlii elementare din Șimleu, m-am înscris la Școala Medie Tehnică Agricolă din Oradea unde am avut ca director general pe Bodor

CAP. 3 de IONEL CADAR în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1485095801.html [Corola-blog/BlogPost/343093_a_344422]
Corola-blog/BlogPost/375297_a_376626

sexuale. A cincilea și ultima îndatorire este „Pelerinajul la Mecca”, sau „Al-hağğ” (hayy). Potrivit tradiției, fiecare credincios musulman are obligația de a efectua odată în viață o călătorie la locașul de cult. Pentru a elimina orice fel de diferențe de clasă, va merge îmbrăcat în haine modeste. Religia islamică e răpândită în rândul popoarelor arabe, ceea ce nu înseamnă că n-ar exista și alte religii la arabi, inclusiv cea creștină. Totuși, legat de naționalitatea preponderentă, citatul cel mai frecvent vehiculat din

ISLAM – CINCI STÂLPI ŞI ULTIMA ÎNFĂŢIŞARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1448691753.html [Corola-blog/BlogPost/375297_a_376626]
Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770

care dintre noi să primească viermișorul găsit. - Nu există lucru care să-i facă pe frățiori să se certe! Puteți împărți viermișorul! - Îți mulțumim pentru sfat! De atunci, veselele vrăbiuțe nu s-au mai certat niciodată ... CODRUȚ-MARIAN STROIA Elev în clasa a II-a Școală „Mareșal Al. Averescu” Adjud sursa: Revista ARMONII CULTURALE www.armoniiculturale.ro ***Pentru colaborare Revista și Editură ARMONII CULTURALE : GHEORGHE A . STROIA geocosynus@gmail.com ************************************************************************************ GEORGE- NICOLAE STROIA, Un băiețel din Adjud , de 12 ani, a scris

SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
Corola-blog/BlogPost/338326_a_339655

reality? Alegem să credem în povești până în pânzele albe sau ne dedicăm minuțios realității atotcuprinzătoare, refuzând existența miracolelor? Tensiunile ce se ivesc între cele două tendințe antagoniste, la care putem adăuga un catalog generos de idei preconcepute specifice timpului și clasei din care facem parte, contribuie la mare parte din deciziile noastre. Ne imaginăm viitorul ca pe un vehicul misterios care, nu se știe cum, ne va teleporta din realitatea ternă actuală într-un mediu armonios, un mediu în care ne

Femeia din fața blocului. Pornim în viață idealiști și sfârșim cinici by https://republica.ro/femeia-din-fata-blocului-pornim-in-viata-idealisti-si-sfarsim-cinici [Corola-blog/BlogPost/338326_a_339655]
Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169

dintre întrebările pe care și le pune poporul român azi! Răspunsurile pentru ele nu vin, ori vin pe o direcție distorsionată și conțin explicații stupefiante sau superflue! Dacă nu ar fi existat umorul negru și grobianismul, l-ar fi inventat clasa politică românească de azi care edifică pasiunea pentru arhitecturi inovatoare, incredibile, pentru mijloacele împilării neamului, pentru irezistibilă deposedare de condiții materiale, pentru umilire și îngenunchiere. Atuni când președintele Traian Băsescu a insultat pe cea mai ilustră personalitate istorică a României

ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Alteta_sa_regala_principele_aurel_v_zgheran_1388830322.html [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]