420 matches
-
și de tipul de control pe care il au asupra instrumentelor materiale de producție. Aceste grupuri nu reprezint] clasele în sine, dar ele devin clase de îndat] ce apare o miscare politic] sau o ideologie care le reprezint] interesele de clas]. Interesele unei clase se bazeaz] pe situația comun] a membrilor clasei și, în special, pe relația ei ostil] cu celelalte clase. În general, membrii acelor clase care controleaz] condițiile de productie au un interes în menținerea dominației lor, iar cei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ci organizații sau mișc]ri sociale sau politice legate de ideologii, interesele unei clase reprezint] întotdeauna ceva diferit de interesele individuale ale membrilor clasei. De fapt, Marx identific] interesele unei clase cu interesele politice ale mișc]rii care reprezin] acea clas] (MEW 4, p. 181; CW 6, p. 211). În fine, interesele unei clase constau în stabilirea și susținerea unui set de relații de productie care plaseaz] controlul producției în mâinile membrilor acelei clase. Dar de aici nu rezult] c] interesele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
valoreaz] mai mult decat propriile interese; și, în acest sens, ei au dreptate, deoarece lupt] pentru interesele clasei lor. iv. Ideologia Acest lucru mai important și mai valoros este ins] rareori prezentat că interesul unei clase sociale. În schimb, o clas] formeaz] din condițiile materiale ale vietii „o întreag] superstructur] de sentimente diferite și caracteristice, de iluzii, moduri de gândire și percepții ale vietii” (MEW 8, p. 139; CW 11, p. 128) pe care membrii le utilizeaz] ca motive conștiente ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de sentimente diferite și caracteristice, de iluzii, moduri de gândire și percepții ale vietii” (MEW 8, p. 139; CW 11, p. 128) pe care membrii le utilizeaz] ca motive conștiente ale acțiunilor pe care ei le întreprind în numele intereselor de clas]. Când aceste sentimente, gânduri și percepții sunt produsele unei clase speciale de lucr]tori mentali care muncesc în folosul clasei, Marx are un nume special pentru ele: ideologie. Produsele ideologilor - ale preoților, poeților, filosofilor, profesorilor și pedagogilor - sunt, în teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
necunoscute; altfel nu ar fi un proces ideologic. Astfel, el își închipuie forțe conduc]toare false sau aparente” (MEW 39, p. 97; SC p. 459). Conform acestei perspective, iluzia principal] în orice ideologie este o iluzie despre bazele sale de clas]. Aici nu este vorba despre ignorant], eroare sau decepție psihologic] legate de psihologia individual] a acțiunilor cuiva. Cand ideologii cred c] sunt motivați de entuziasmul religios sau moral, adesea așa este - Engels nu vrea s] susțin] c] ei sunt neap
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
filosofice? Care este leg]tură unor asemenea acțiuni cu viața social]? Când action]m din astfel de motive, ce facem noi de fapt? Când sunt motivați de ideologii, oamenii nu se v]d ca reprezentanți ai unei mișc]ri de clas]; ei sunt aceiași. Ei nu se gândesc la interesele clasei că la o explicație fundamental] a faptului c] aceste idei apeleaz] la ei și nu la alții; dar aceasta este totuși explicația corect]. Ei nu acționeaz] cu intenția de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
n-o s] conținu]m s] facem acele lucruri. Omenirea poate nu cunoaște inc] nici un fel de viat] social] care ar putea fi tr]it] absolut transparent. Dac] Marx are dreptate, atunci stabilitatea tuturor societ]ților bazate pe exploatarea de clas] - și aceasta înseamn] orice clas] social] din istorie, incluzând-o pe a noastr] - depinde de faptul c] membrii lor sunt sistematic privați de libertatea transparenței sociale. Exploatații pot fi ținuți la locul lor numai dac] ideile lor despre locul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] facem acele lucruri. Omenirea poate nu cunoaște inc] nici un fel de viat] social] care ar putea fi tr]it] absolut transparent. Dac] Marx are dreptate, atunci stabilitatea tuturor societ]ților bazate pe exploatarea de clas] - și aceasta înseamn] orice clas] social] din istorie, incluzând-o pe a noastr] - depinde de faptul c] membrii lor sunt sistematic privați de libertatea transparenței sociale. Exploatații pot fi ținuți la locul lor numai dac] ideile lor despre locul acesta sunt bine ascunse; și sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru funcționarea oric]rei clase sociale. Ea are și potențialul de a-i motiva pe oameni s] fac] schimb]ri sociale pe scar] larg]. Dac] istoria societ]ților este în principal o istorie a exploat]rii și a luptei de clas], atunci este de așteptat că sistemele obișnuite de idei morale s] ia forma unor ideologii prin care luptă de clas] s] fie în același timp purtat] și ascuns]. În acest fel, Marx crede c] materialismul istoric a „distrus morală” dezv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sociale pe scar] larg]. Dac] istoria societ]ților este în principal o istorie a exploat]rii și a luptei de clas], atunci este de așteptat că sistemele obișnuite de idei morale s] ia forma unor ideologii prin care luptă de clas] s] fie în același timp purtat] și ascuns]. În acest fel, Marx crede c] materialismul istoric a „distrus morală” dezv]luindu-i temelia ascuns] în interesele de clas]. Poate c] nu suntem surprinși s] îl vedem pe Marx atacând morală în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obișnuite de idei morale s] ia forma unor ideologii prin care luptă de clas] s] fie în același timp purtat] și ascuns]. În acest fel, Marx crede c] materialismul istoric a „distrus morală” dezv]luindu-i temelia ascuns] în interesele de clas]. Poate c] nu suntem surprinși s] îl vedem pe Marx atacând morală în felul acesta, dar putem crede c] atitudinea lui este exagerat] și inutil paradoxal], chiar dac] îi suntem recunosc]tori, de dragul argumentului, c] materialismul istoric este adev]rât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atitudinea lui este exagerat] și inutil paradoxal], chiar dac] îi suntem recunosc]tori, de dragul argumentului, c] materialismul istoric este adev]rât. Unele percepții morale (că și respectul minim pentru viețile și interesele altora) par imposibil de influențat de c]tre clas], dar aparent aparțin unui posibil cod moral, deoarece f]r] ele nici o societate nu ar fi posibil]. Cum își poate dori Marx s] discrediteze aceste percepții său s] cread] c] materialismul istoric le-a discreditat? În plus, dac] toate mișc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aparțin unui posibil cod moral, deoarece f]r] ele nici o societate nu ar fi posibil]. Cum își poate dori Marx s] discrediteze aceste percepții său s] cread] c] materialismul istoric le-a discreditat? În plus, dac] toate mișc]rile de clas] au nevoie de moral], atunci aparent și clasa muncitoare are nevoie de ea. Cum poate Marx s] priveze proletariatul de o arm] important] în lupta de clas]? Totuși, că s] respingi morală nu este necesar s] respingi tot comportamentul pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] materialismul istoric le-a discreditat? În plus, dac] toate mișc]rile de clas] au nevoie de moral], atunci aparent și clasa muncitoare are nevoie de ea. Cum poate Marx s] priveze proletariatul de o arm] important] în lupta de clas]? Totuși, că s] respingi morală nu este necesar s] respingi tot comportamentul pe care il cere morală și s] îl susții pe cel pe care il interzice. Ar putea exista unele tipare de comportament comun pentru toate ideologiile morale și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cere morală și s] îl susții pe cel pe care il interzice. Ar putea exista unele tipare de comportament comun pentru toate ideologiile morale și ne putem aștepta că acestea s] le accentueze, de vreme ce aceasta ajut] la ascunderea caracterului de clas] al ideologiei. Dac] oamenii trebuie s] fac] unele lucruri și s] se abțin] de la altele pentru a avea o viat] social] decent], atunci Marx ar vrea cu sigurant] că acestea s] continue în viitor în societatea comunist]. Dar Marx nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar vrea cu sigurant] că acestea s] continue în viitor în societatea comunist]. Dar Marx nu ar vrea ca aceste lucruri s] fie f]cute doar pentru c] un anume cod moral le cere, de vreme ce codurile morale sunt ideologii de clas] care submineaz] transparență pentru oamenii care acționeaz] pe baza lor. Poate teamă este c] f]r] motive morale nimic nu ne va reține de la a c]dea în cea mai cumplit] barbarie. Marx nu dorește s] împ]rt]șeasc] aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Motivul este c] morală, conceptele și principiile morale, gândurile și sentimentele morale, fac obiectul unei alte sarcini cu o metod] de operare destul de diferit]. Împreun] cu religia și legea, sarcinile fundamentale ale moralei sunt integrarea social] și propagarea intereselor de clas], metoda să principal] fiind mistificarea ideologic] și ascunderea. O moral] care și-a înțeles propriile baze sociale ar fi la fel de imposibil] că și religia care s-a întemeiat pe percepția clar] c] orice credinț] în supranatural este o superstiție. ix
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne imagin]m c] acțiunile se supun principiului bun]voinței imparțiale pe care ni-l reprezent]m eficient la o scar] mare. În acest moment, devine evident caracterul iluzoriu al imparțialit]ții morale. Într-o societate bazat] pe exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], nu poate exista o form] de acțiune semnificativ] la nivel social și eficient] care s] respecte principiul bun]voinței imparțiale. Acțiunile considerate „drepte” (deoarece corespund modului dominant de productie) promoveaz] în mod sistematic interesele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
supun principiului bun]voinței imparțiale pe care ni-l reprezent]m eficient la o scar] mare. În acest moment, devine evident caracterul iluzoriu al imparțialit]ții morale. Într-o societate bazat] pe exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], nu poate exista o form] de acțiune semnificativ] la nivel social și eficient] care s] respecte principiul bun]voinței imparțiale. Acțiunile considerate „drepte” (deoarece corespund modului dominant de productie) promoveaz] în mod sistematic interesele clasei conduc]toare pe seama celor exploatați
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
absolut dezinteresate, în slujba binelui comun, a drepturilor și a bun]st]rii omenirii în general. Ar fi greșit s] credem c] acest] iluzie poate fi eliminat] prin intermediul unui nou cod moral care s] aib] succes în ceea ce ideologiile de clas] încearc] doar s] fac]. Într-o societate bazat] pe exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], imparțialitatea este o iluzie. Nu exist] interese universale, o cauz] a omenirii în general și nici un loc de refugiu în fața luptei. Acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rii omenirii în general. Ar fi greșit s] credem c] acest] iluzie poate fi eliminat] prin intermediul unui nou cod moral care s] aib] succes în ceea ce ideologiile de clas] încearc] doar s] fac]. Într-o societate bazat] pe exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], imparțialitatea este o iluzie. Nu exist] interese universale, o cauz] a omenirii în general și nici un loc de refugiu în fața luptei. Acțiunile unui individ pot fi motivate subiectiv de bun]voința imparțial], dar efectul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
greșit s] credem c] acest] iluzie poate fi eliminat] prin intermediul unui nou cod moral care s] aib] succes în ceea ce ideologiile de clas] încearc] doar s] fac]. Într-o societate bazat] pe exploatarea de clas] și sfâșiat] de luptă de clas], imparțialitatea este o iluzie. Nu exist] interese universale, o cauz] a omenirii în general și nici un loc de refugiu în fața luptei. Acțiunile unui individ pot fi motivate subiectiv de bun]voința imparțial], dar efectul social obiectiv nu este niciodat] impațial
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
universale, o cauz] a omenirii în general și nici un loc de refugiu în fața luptei. Acțiunile unui individ pot fi motivate subiectiv de bun]voința imparțial], dar efectul social obiectiv nu este niciodat] impațial. Singurele acțiuni imparțiale într-o lupt] de clas] sunt de fapt doar cele care nu conteaz]. Aceste lucruri sunt valabile pentru toate clasele, nu doar pentru cea muncitoare. Marx crede c] mișcarea acesteia este în interesul „unei largi majorit]ți” (MEW 4: 472; CW 6: 495), dar interesele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conduce la dispariția societ]ții bazate pe clase, realizându-se astfel emanciparea universal]. Dar primul pas este emanciparea acestei clase de iluzia ideologic] a societ]ții bazate pe clase. Această înseamn] c] ea trebuie s] își urm]reasc] interesele de clas] în mod conștient, nedistras] de iluziile ideologice care i-ar glorifica interesele, asimilându-le cu cele ale omenirii în ansamblu. Marx crede c] acest lucru se poate întâmpla doar dac] proletariatul devine conștient de propria existent]; numai atunci mișcarea va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
indivizilor au efecte prea variate pentru a putea coagulă o transformare global] istoric]. Pe de alt] parte, preocuparea pentru interesul universal sau pentru dreptate la nivel abstract poate avea rezultate doar dac] servește ca pretext iluzoriu pentru promovarea interesului de clas] bine definit. Aceste interese de clas] sunt forțele conduc]toare ale istoriei. Ele sunt departe de a fi imparțiale - nu doresc realizarea bun]st]rii generale sau a drept]ții imparțiale, ci instaurarea și protejarea unui anumit set de relații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]