306 matches
-
mai mare beneficiu îl aduc programele de exerciții fizice supravegheate, în care pacientul exersează 30 de minute, de minim trei ori pe săptămână pentru o perioadă de ase luni (45). Mecanismele presupuse a îmbunătăți distanța de mers pentru pacienții cu claudicație ce exersează în mod regulat sunt adaptarea metabolică a masei musculare, transformarea tipului de fibră musculară, fluxul capilar muscular crescut și scăderea fibrinogenului (3). Majoritatea pacienților vârstnici sunt sedentari și suferă de diverse comorbidități ca boli cardiace, pulmonare sau musculo-scheletale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
folosită preferențial în BAP. Acest derivat de metilxantină reduce vâscozitatea sanguină prin creșterea deformabilității peretelui eritrocitului, îmbunătățind astfel oxigenarea periferică(1). Are, de asemenea, efecte minime antiplachetare (48). Studiile clinice au demonstrat însă doar o îmbunătățire modestă a perimetrului de claudicație (49 51). Doza inițială este de 400 mg de 2 3 ori pe zi, putând fi crescută până la maxim 1.800 mg/zi, în funcție de efectele adverse. La vârstnici se recomandă prudență, deoarece pentoxifilina poate crește TA (49 51). Cilostazolul este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
următoarea săptămână și trecând la doza de întreținere de 100 mg de două ori pe zi începând cu a treia săptămână (1). Principala contraindicație este insuficiența cardiacă (IC). Prostaglandinele vasodilatatoare E1 și I2 sunt folosite în unele centre pentru tratamentul claudicației intermitente și al ischemiei critice. Rezultatele studiilor privind terapia cu acești compuși sunt conflictuale. Comparând prostaglandinele cu placebo, unele studii arată beneficii majore în ce privește mărirea perimetrul de claudicație după o perioadă de patru săptămâni de tratament intravenos sau șase luni
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
Prostaglandinele vasodilatatoare E1 și I2 sunt folosite în unele centre pentru tratamentul claudicației intermitente și al ischemiei critice. Rezultatele studiilor privind terapia cu acești compuși sunt conflictuale. Comparând prostaglandinele cu placebo, unele studii arată beneficii majore în ce privește mărirea perimetrul de claudicație după o perioadă de patru săptămâni de tratament intravenos sau șase luni de tratament oral. Alte studii nu arată nici o îmbunătățire a distanței de mers, neexplicându se astfel costul ridicat al acestei terapii (55 58). Terapia cu prostaglandine pentru BAP
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
costul ridicat al acestei terapii (55 58). Terapia cu prostaglandine pentru BAP este aprobată în Europa, dar nu și în Statele Unite ale Americii. Terapia antiagregantă plachetară cu aspirină 75 mg/zi sau clopidogrel 75 mg/zi nu mărește perimetrul de claudicație al pacienților cu BAP (1). Beneficiul cardiovascular global însă este incontestabil. Din punct de vedere chirurgical, terapia antiplachetară este utilă în cazul pacienților revascularizați prin intermediul unui bypass (58), reducând rata de ocluzie a grefonului, și mai utilă decât terapia anticoagulantă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
grefon poate fi indicată tromboliza precoce. Atunci când salvarea membrului este evaluată după tromboza unui bypass infrainghinal, indicația inițială de tratament chirurgical este un factor important. Rata de salvare a membrelor la 2 ani pentru bypass urile ocluzionate indicate inițial pentru claudicație este de 100%, pentru durerea de repaus este de 55% și pentru pierderi tisulare este de 34%. Ocluzia imediată a grefonului (sub 30 de zile) duce la o rată foarte mică de salvare a membrului la 2 ani, de 25
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
Ischemia critică este în general determinată de boală arterială multisegmentară, iar pacienții, frecvent vârstnici, au o gamă largă de comorbidități și o speranță limitată de viață. Astfel, decizia în strategia de revascularizare diferă substanțial de cea în cazul pacienților cu claudicație în termeni de vindecare a plăgii, salvarea membrului și menținerea ambulației, tip de tratament. Scopul principal este îmbunătățirea capacității de mobilizare, iar permeabilitatea pe termen lung are o importanță mai mică. Există un număr mic de studii specific adresate ischemiei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
care au studiat beneficiul suplimentar al APTL versus antrenament fizic sau terapie medicală. Într-o analiză Cochrane realizată în 2008 (75) au fost identificate doar două trialuri randomizate care au comparat rezultatele exercițiului fizic cu terapia endovasculară la pacientul cu claudicație intermitentă, concluziile fiind discordante. Wilson identifică alte patru astfel de trialuri, desfășurate între 1990 i 2008 (76). Nici unul dintre acestea nu raportează beneficiul semnificativ al exercițiului fizic după un an. Alți autori (citat de 77) afirmă o ameliorare modestă, dar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
care nu se pretează la stentare, utilizarea dispozitivelor de aterectomie poate fi luată în discuție. Pentru leziunile infrapopliteale, de obicei existente la pacienți cu afectare multisegmentară și ischemie critică, scopul este salvarea membrului vulnerabil. Este discutabilă utilizarea în stadiul de claudicație severă (77). Terapia endovasculară este metoda de primă intenție, fiind preferată APTL cu balon, deoarece există dovezi că repermeabilizarea unui singur vas principal ameliorează semnificativ evoluția locală (86). Stentarea este rezervată cazurilor cu APTL suboptimală (39). În Europa este aprobată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
sub 80 de ani. Dimpotrivă, studiile adresate APTL susțin eficiența metodei. Astfel, De Rubertis și colaboratorii săi urmăresc 1.000 de pacienți adresați APTL între 2001 i 2006 și raportează o patență la 2 ani de 80% la pacienții cu claudicație (95) . Rezultate similare sunt raportate pentru APTL în leziuni femuro-popliteale și în ischemia critică (96-100). Registrul BMC2 PVI completează datele la vârstnici, concluzionând că terapia endovasculară este sigură, cu o rată redusă de complicații legate de abord, dar cu mortalitate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
70). În ceea ce privește mortalitatea și evenimentele cardiovasculare majore, asocierea cu valorile indicelui gleznă-braț (IGB) este similară la femei și bărbați (70). Prevalența bolii este influențată de etnie, rasă (neagră, hispanici), statutul socio-economic scăzut asociat mai frecvent factorilor de risc (71). Deși claudicația intermitentă este simptomul diagnostic, femeile vârstnice prezintă mai frecvent simptome atipice sau sunt asimptomatice, chiar și în condițiile unui IGB < 0,90. Pentru femeile vârstnice, incidența cazurilor asimptomatice crește dramatic la 50 -90% sau această categorie de paciente, prin limitarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
atunci când scalenul este hipertrofiat sau în emfizem pulmonar sever, astfel spațiul costoclavicular este mult îngustat [11]. Anomaliile osoase sunt prezente la 10-30% dintre pacienți [5, 11]. Compresia venoasă duce la edem, distensia venelor, cianoză. Compresia arterială produce durere, lipsa pulsului, claudicație, modificări trofice. Compresia nervoasă duce la dureri, parestezii, scăderea forței musculare, fenomene Raynaud. MANIFESTĂRI CLINICE Simptomele de compresie nervoasă sunt mai frecvent întâlnite decât cele de compresie vasculară. Manifestările neurologice constau în dureri și parestezii; acestea apar frecvent în teritoriul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
umerii în jos și spre spate, ceea ce apropie clavicula de coasta I. Testul hiperabducției (Wright): pacientul ridică brațul în hiperabducție și astfel se produce efectul de scripete descris mai sus. Pentru manifestările arteriale se mai poate efectua testul Ross - proba claudicației în braț: pacientul ridică ambele brațe și timp de 3 minute va închide și deschide pumnii; apariția simptomelor în acest interval sugerează diagnosticul. Testul este însă pozitiv și în sindromul de tunel carpian [1]. Este descris și testul brațului ridicat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
atunci când scalenul este hipertrofiat sau în emfizem pulmonar sever, astfel spațiul costoclavicular este mult îngustat [11]. Anomaliile osoase sunt prezente la 10-30% dintre pacienți [5, 11]. Compresia venoasă duce la edem, distensia venelor, cianoză. Compresia arterială produce durere, lipsa pulsului, claudicație, modificări trofice. Compresia nervoasă duce la dureri, parestezii, scăderea forței musculare, fenomene Raynaud. MANIFESTĂRI CLINICE Simptomele de compresie nervoasă sunt mai frecvent întâlnite decât cele de compresie vasculară. Manifestările neurologice constau în dureri și parestezii; acestea apar frecvent în teritoriul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
umerii în jos și spre spate, ceea ce apropie clavicula de coasta I. Testul hiperabducției (Wright): pacientul ridică brațul în hiperabducție și astfel se produce efectul de scripete descris mai sus. Pentru manifestările arteriale se mai poate efectua testul Ross - proba claudicației în braț: pacientul ridică ambele brațe și timp de 3 minute va închide și deschide pumnii; apariția simptomelor în acest interval sugerează diagnosticul. Testul este însă pozitiv și în sindromul de tunel carpian [1]. Este descris și testul brațului ridicat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
riscul foarte crescut de boală coronariană obstructivă în populația generală. Amplitudinea calcificărilor coronariene a fost direct și înalt semnificativ corelată cu prevalența infactului miocardic și a anginei pectorale, iar scorurile de calcificare ale valvei aortice s-au corelat cu prevalența claudicației și a anevrismului aortic. Severitatea calcificărilor coronariene a fost de asemenea în relație directă cu vârsta mai înaintată, sexul masculin, rasa caucaziană, vechimea în dializă și concentrațiile serice ale calciului și fosforului. în schimb, doar vechimea în dializă s-a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
orice boală care afectează vasele sanguine sau limfatice, excluzând inima și aorta toracică. Alte studii definesc boala obstructivă arterială periferică ca un gradient anormal de presiune (indice de presiune sistolică în repaus patologic) și/sau asociat cu durerea de tip claudicație intermitentă [5]. Cu toate că, în mod obișnuit, estimarea prevalenței bolii obstructive arteriale periferice este axată pe prezența sau absența claudicației intermitente, ținem să menționăm că aceasta din urmă subestimează prezența arteriopatiei cronice obliterante cu procente cuprinse între 20% și 50% [5
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
periferică ca un gradient anormal de presiune (indice de presiune sistolică în repaus patologic) și/sau asociat cu durerea de tip claudicație intermitentă [5]. Cu toate că, în mod obișnuit, estimarea prevalenței bolii obstructive arteriale periferice este axată pe prezența sau absența claudicației intermitente, ținem să menționăm că aceasta din urmă subestimează prezența arteriopatiei cronice obliterante cu procente cuprinse între 20% și 50% [5]. Diagnosticul bolii arteriale periferice reprezintă o problemă importantă deoarece ea scade semnificativ calitatea vieții multor pacienți și implică costuri
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
complicații care determină obliterarea completă a arterelor (de cele mai multe ori cronică, mai rar acută). Studiile epidemiologice indică faptul că aproximativ 5% din bărbații și 2,5% din femeile cu vârsta peste 60 de ani sau mai mult, prezintă simptome de claudicație intermitentă [10-12]. Prevalența este de cel puțin trei ori mai mare când sunt utilizate metode neinvazive specifice de diagnostic la cazurile simptomatice, dar și la cele asimptomatice [13]. Simptomele principale ale deficitului de irigație arterială a extremităților inferioare, datorită numeroaselor
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
există nici o modificare a simptomatologiei; unii dintre ei descriu chiar o ameliorare; doar 20-30% a bolnavilor prezintă simptome progresive care necesită intervenție medicală; amputațiile afectează mai puțin de 10% din cazuri [14]. În ciuda prognosticului relativ benign al extremității afectate, simptomele claudicației intermitente trebuie privite ca un semn al aterosclerozei generalizate. Aceasta explică de ce pacienții cu claudicație intermitentă au o incidență ridicată a mortalității cardiovasculare comparată cu loturile de control [10-12]. Obiectivele tratamentului vizează două aspecte și anume: eliminarea simptomelor ischemice, prevenirea
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
bolnavilor prezintă simptome progresive care necesită intervenție medicală; amputațiile afectează mai puțin de 10% din cazuri [14]. În ciuda prognosticului relativ benign al extremității afectate, simptomele claudicației intermitente trebuie privite ca un semn al aterosclerozei generalizate. Aceasta explică de ce pacienții cu claudicație intermitentă au o incidență ridicată a mortalității cardiovasculare comparată cu loturile de control [10-12]. Obiectivele tratamentului vizează două aspecte și anume: eliminarea simptomelor ischemice, prevenirea progresiei bolii aterosclerotice către ocluzia vasculară și prevenirea altor evenimente cardiovasculare. Primul deziderat apelează la
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
ar fi exercițiile de mers, modificarea factorilor de risc și terapie farmacologică, metode intervenționale (angioplastii asociate cu stentări) alături de tratamente chirurgicale clasice cum ar fi endarterectomia, operațiile de by-pass și amputațiile. Al doilea obiectiv de tratament care vizează pacienții cu claudicație intermitentă este reprezentat de prevenirea complicațiilor cardiovasculare (accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic și moartea subită de cauză cardiovasculară), care sunt secundare aterosclerozei generalizate. În momentul actual, probabil că cel mai bun tratament de prevenție al evenimentelor secundare cardiovasculare este reprezentat
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
condițiile apariției durerii în poziție declivă, se ridică suspiciunea unei suferințe venoase sau ischemice severe. Durerea de repaus, nevrita ischemică este un simptom grav, indicând deficitul major al aportului sanguin, o stare preatrofică sau chiar prezența necrozei, fiind accentuată nocturn. Claudicația intermitentă Este simptomul cel mai frecvent pentru care se prezintă bolnavii la medic [14]. În principal apare datorită dezechilibrului între aportul sanguin și necesarul de oxigen pentru musculatura striată a extremităților. Este declanșată de mers, are caracter de crampă, strânsoare
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
crampă, strânsoare, oboseală sau durere în musculatura ischemiată, obligă bolnavul să înceteze efortul și dispare într-un interval de 2-5 minute. Uneori durerea se calmează chiar la reducerea intensității și/sau ritmului efortului. Principalele mecanisme fiziopatologice care contribuie la apariția claudicației intermitente sunt prezentate în continuare [17]: Scăderea activității complexelor I și III a lanțurilor electronice de transport Reducerea potențialului de generare a ATP, creșterea producției de oxigen reactiv și alterarea acumulării metaboliților intermediari Literatura de specialitate utilizează în momentul actual
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
complexelor I și III a lanțurilor electronice de transport Reducerea potențialului de generare a ATP, creșterea producției de oxigen reactiv și alterarea acumulării metaboliților intermediari Literatura de specialitate utilizează în momentul actual numeroase chestionare de screening pentru identificarea pacienților cu claudicație. Organizația Mondială a Sănătății a adoptat ca standard în trierea pacienților cu posibilă boală arterială periferică cronică, chestionarul Rose, care s-a dovedit a avea o sensibilitate de 60% și o specificitate de 91% în diagnosticul claudicației intermitente [16]. Utilizând
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]