772 matches
-
ale artei sale în domeniul muzicii academice. De ani buni îngrijește creșterea profesională a unui promițător talent care este pianista de jazz Ramona Horvath, un tânăr muzician în compania căruia Jancy a condus o antrenantă evoluție muzicală camerală la două claviaturi. Grație considerației cu totul speciale de care se bucură am avut posibilitatea de a-l fi urmărit dialogând cu două dintre proeminentele prezențe artistice ale scenelor noastre, cu dansatoarea Myriam Răducanu, cu actrița Stela Popescu. în compania domniilor lor, în compania
Jancy Körössy, sărbătorit la Ateneu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9973_a_11298]
-
chiar intimitatea de tip "Schwermutt" (din partea mediană); atmosfera dansantă, stenică, uneori spumoasă (din ultima parte). Dar poate că cel mai important aspect al performanței realizate de pianista română a fost grija pentru prezervarea echilibrului dinamic, atât în spațiu (pe întreaga claviatură a instrumentului) cât și în timp (la nivelul formei de ansamblu). Un echilibru suveran care m-a convins că logica și topica propoziției lui Dinu Ciocan, conform căreia, "în vederea redării unei piese muzicale, interpretarea ei este o condiție suficientă, în timp ce
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
l-a poftit înăuntru și i-a dat un pahar. Stând pe vine în mijlocul curții, muzicantul și-a pregătit instrumentul. Mâna stângă mișca ușor burduful așezat pe o parte, în timp ce dreapta, o labă mare arsă de soare, se plimba pe claviatura micuță de două octave. Muzica - misterioasă, insinuantă, ezitantă - abia acoperea gâfâitul burdufului; fraze suspendate, crâmpeie de melodie răzlețe sau - când degetele groase apăsau două clape deodată - urmate în ecou ca de o umbră fidelă. Apoi, cu privirea în pământ, a
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
Katharinenkirche, plină de statui ale clasicilor germani (inclusiv statuia lui Wagner), ieșind dintr-un pian cu coadă, pe al cărui capac în formă de inimă scrisese cu vopsea albă "Zur Kunst die Lieb'" - pe care apoi cântă până se desprinde claviatura, cu atitudini și îmbrăcăminte amintind de Michael Jackson. În așteptarea examenului desenează pe toate mobilele, mai ales cuvântul "artă", urmărit de ucenicul David (Norbert Ernst, un cântăreț echilibrat), care se chinuie, disperat, să șteargă totul cu un burete. Examenul de
La Bayreuth, cu "maeștrii cântăreți" în adidași by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/8038_a_9363]
-
nimeni altul decât companionul meu redacțional de la Down Beat, unde ține o rubrică eseistică. Știam că Jackson e unul dintre cei mai apreciați pianiști ai generației jazzistice 2000, dar la Sibiu m-a dat gata cu orgiasticele sale fugi pe claviatura reglată să sune ca o orgă Hammond. Un recital pe care l-aș defini prin sintagma reabilitarea intensității subtile a fost cel prezentat de reputatul saxofonist Chico Freeman împreună cu grupul de sorginte caraibeană Iguataca. Încă o mărturie a fascinației exercitate
Sibiul rămâne capitala jazzului by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9638_a_10963]
-
pedeapsa pentru încălcarea interdicției, trebuie să rabde, cu timpul se va face bine, are ierburi uscate, se va tămădui, dar acum mai bine să stea aici în preajma Mariei, să prindă puteri, clapele pianului au început să se miște, degetele urmăresc claviatura, muzica izvorăște din trupul ei sfârtecat, aude cum cad stelele, deschide ochii, peștera se umple de o muzică abisală, clapele pianului se mișcă singure, sunetele roiesc în jurul capului ei ca un nor de albine, peștera s-a umplut de lumină
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
petrec vreo clipă fără ea. Pe de altă parte, simțeam că n-aș mai fi putut nici măcar citi piesa de teatru decât în prezența ei. Prezența Jozefinei îmi dădea un tot mai mare elan. Degetele ei subțiri, căzute fin pe claviatura mașinii de scris, proeminențele sânilor ascunși sub tricoul bleu de mohair, toate parcă se doreau atinse cumva și de mine. Alături de ea, mi se părea că îmi pocneau când și când urechile, ca la schimbarea în avion, a diferențelor de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
a Iozefinei, cu capul și cu mâna stângă a lui Gerard din care se observa numai antebrațul. Aceasta însă durase în ziua aceea extrem de puțin, aproape numai până ce Iozefina își încălzise degetele pentru a fi capabile că cadă singure pe claviatura mașinii de scris. După un minut își trase scaunul spre Gerard, ca să scape de lumina puternică, fără să se scuze, ceea ce însemna ca și el să-și retragă scaunul spre dreapta. Asta se și întâmplase, fără cuvinte. Toată mișcarea aceasta
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mzicii, și strada, până la casele de pe partea ailaltă a străzii. Cântam, nu că eram fericită, cum putea crede cineva. Cântam ca să mă răzbun. Și-apoi câți dintre cei invitați la noi într una din camere, înțelegeau ce scoteam eu din claviatura pianului? Ei bine, nimeni. Epa. Atât. Îi ghiceam din priviri fericirea. Totuși nu era de-ajuns. Trebuia să fiu și cu ochii în patru, ca să nu i se lipească ochii de vreo fustă, atât la fabrică cât și acasă unde
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
bluf și am trimis un salut larg În direcția parbrizului negru, scărpinându-mi apoi, ca din Întâmplare, creștetul, acolo unde bănuiam că malacul purta un bandaj cât o farfurie zburătoare. Pe hol, madame Kropotkina m-a interceptat, zâmbind cu toată claviatura. — Vai, domnu’ Igor, n-am știut ce familie numeroasă aveți. Au venit și cele trei verișoare gemene. Vai, dar sunt frumoase de pică! Le-am servit cu cornulețe. Când am intrat În birou, Încuind ușa În spate, surpriză! Fetele asezonaseră
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
fără toate frondele pe care și le asumă, fără sinceritățile imposibile în alte condiții, fără produsele literare semipreparate ale scriitoarei italiene, Andrei Codrescu n-ar mai fi ajuns să scrie umăr la umăr cu Ted Berrigan. Chiar simple exerciții pe claviatură fiind (de vreme ce în volumul Instrumentul negru nu se va păstra decât - glumind - tonul coloristic), textele nu sunt lipsite de farmec și nici de surprize. Le citez, deși aș prefera să vi le ofer fotocopiate, cu rotunjimile și ascuțișurile cernelurilor cu
Cherchez la femme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9157_a_10482]
-
fotografii de profil și desene cu apărătoare de montat, și ea ar fi înnodat o legătură sexuală nu doar cu cei doi editori tineri, dar și cu Renata. Își petrecuse ziua în Londra. Afară, în mașină, încheieturile mâinilor ei erau claviaturi de parfumuri. Primul lucru care mă uimise la ea era o curățenie imaculată, ca și când ar fi stors individual fiecare centimetru pătrat al corpului ei elegant și ar fi ventilat separat fiecare por. Uneori, aspectul de porțelan al feței sale (obținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
care continuă să intre în intimitatea acestei tinere femei, în vreme ce eu, eu, aici și acum, cu energia mea fizică pe care o simt răzvrătindu-se, mult mai inepuizabilă decât elanul creator, sunt separat de ea prin imensa distanță a unei claviaturi și a unei hârtii albe pe rulou. — Comunicarea se poate stabili la diverse nivele..., încep să-i explic, apropiindu-mă de ea cu mișcări cam precipitate, dar în mintea mea se învârtesc imagini vizuale și tactile care mă fac să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Venise, așa cum convenise cu funcționara, pe la prânz, îi dictase cu voce egală, solemnă, ce naiba măcar atâta prestanță poseda încât să se poată impune în fața unei amărâte de secretară-trei. Îi urmărise atentă mimica, era impenetrabilă, clipea egal, degetele-i fugeau pe claviatură, măi să fie, chiar nici o reacție, exact atunci când trebuia, se oprea să prindă următoarea frază, unele litere scoteau zgomote, ca de clopoței dar, de cele mai multe ori, nici nu se oprea, auzea printre răpăielile literelor ce i se dicta, auzea fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de controversa iscată de oaspetele absent acum, soții Alexe se grăbiră să pună în funcțiune mecanismul lor de sortare și etichetare a valorilor, un adevărat masacru, o suprimare sincronizată, susținută la unison, mergea ca pe roate, pe bandă rulantă, o claviatură bine pusă la punct, năucitoare, aparent implacabilă și omul, despre care se discutase atât de furtunos, ocupă, în clasamentele lor, un loc mediocru. Totul părea logic, exact și Carmina alungă clipa de cumpănă când pusese la îndoială judecățile lor. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
domnișoarei cu păr negru tăiat carré și așezată confortabil pe un scaun gri, ergonomic, În fața unui ordinator cu un superb ochi albastru. Procedura era simplă: Înmânai textul, se transcria pe ecran cu o viteză amețitoare, degetele domnișoarei abia dacă atingeau claviatura, parcă ar fi cântat la pian o piesă ușoară și Îndelung exersată, plăteai, primeai o recipisă și plecai regretând o dată În plus urmele pașilor pe pardoseala scumpă: gresie italiană, de bună seamă. De altfel nici domnișoara nu părea Îmbrăcată În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
catifelat și plat. O maculare, deghizată, perpetuă, o Îndepărtare nemiloasă de căldura fertilă și protectoare a trupului ei, care se Încredința discret sau năvalnic doar mâinii sale uscate, fierbinți, când tandră, când poruncitoare, dar care nu o umilea niciodată. Toată claviatura și toate căsuțele cu tot limbajul lor cu tot, nu aveau nici o legătură cu zvâcnetul când calm, când năvalnic al sângelui ei, căruia ea i se supunea cu credință. Computerele sunt pentru copii și puberi sau pentru cei ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mai prostești slujbe. Acest pilotaj automat nu împiedică materia cenușie să analizeze activitatea într-o manieră fructuoasă: în cele din urmă, această notație muzicală cu zece cifre îmi deveni atât de familiară încât aproape că nu mai aveam nevoie de claviatură ca s-o aud. Eu care i-am admirat întotdeauna pe cei care citesc partituri și scot exclamații la splendoarea lor, eram mândru de minusculul meu progres. Uneori câte un nume mă inspira și mă deconcerta. Deskowiak Elzbieta. Pesemne că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
și nu citesc pe Întuneric, iar frazele nu le aștern pe coli de hîrtie. Le as cult Într-o limbă aproape română. Dacă aș redacta În italia nă, engleză, spaniolă sau franceză, ele mi-ar vorbi fără cusur. Scriu pe claviatura unui ordinator obișnuit, unde Însă fie care tastă se prezintă vocal sub tușeu, În chiar clipa proiectării semnului ei pe ecran. Apoi, la o altă apăsare pe taste, textul astfel cules se rostește singur pe sine de la un capăt la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Dar, ca un făcut, după o clipă, îngerașii erau iarăși unul într-o parte, celălalt căzut în alta parte. Nici vorbă să-și mai dăruiască vreo inimioară ! Am întins prea mult fața de masă (își spuse iarăși), sau am împins claviatura peste ei... A tot încercat, așa, iar și iar, să-i așeze, dar, de fiecare dată, cei doi îngerași cădeau. S-a gândit că s-o fi spart postamentul în formă de nor pe care stăteau, fiecare separat dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
cât mai repede. Pentru a se cufunda în privirea lui catifelată care poate să facă să dispară toate angoasele... Dorina se ridică de pe neprimitorul fotoliu gri și, în cadrul unicei ferestre a micii săli de așteptare, se apleacă discret pe minuscula claviatură a portabilului. Visează... Visează cu ochii deschiși. Nu reușește însă să formeze numărul cunoscut căci o voce metalică, o inumană voce aspră o întrerupe din reverie : Se poate intra la pacienta Dora Matei, sectorul nr. 3. Maximum două rude apropiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Visează cu ochii deschiși. Nu reușește însă să formeze numărul cunoscut căci o voce metalică, o inumană voce aspră o întrerupe din reverie : Se poate intra la pacienta Dora Matei, sectorul nr. 3. Maximum două rude apropiate. Formați "03" pe claviatura de la intrare. Victor este deja în picioare, a și format codul indicat și ușa interzisă s-a deschis cu o fâlfâire asemănătoare cu cea a aripilor unei păsări de noapte. În spatele ușii, o mică barieră și un afiș care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
că și gagicile care urmau să se înscrie în clasa I gagicile de la litere șchioape, după nomenclatorul Ninetei îmi făceau ochi dulci, deși îngerii lor păzitori, niște bunicuțe mereu înăcrite, le pișcau profesionist, scrâșnind printre dinți care aveau pauze precum claviatura distrusă a pianului bunicului tot felul de drăgălășenii în care era picurat etern și cuvințelul depravat. De-atunci am priceput că domnișoarele sunt atrase ca un magnet de specia aceasta umană specială a depravaților, pentru că, în ciuda pișcăturilor, ochii lor erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
perioadă de tihnă, dar padre știa una și bună; orice înclinație potrivită trebuia cultivată rapid! Dar, de data aceasta, lucrurile au stat altfel! Noi eram afoni! E drept, muzica producea asupra noastră un efect fascinant. Paralizant, mai degrabă, fiindcă în fața claviaturilor ne trezeam speriați, țepeni, niște momâi. Ce mai, ne dădeam în vânt după muzică, tot așa cum unii se dau după filmele de groază. Tremură, plâng, țipă, dar dau năvală. Ascultam și nu pricepeam nimic; actul nostru era pur organic. Afoni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
scăpăm, într-un fel, de babele alea arțăgoase! De atunci, scriem: cele trei mașini infernale funcționează perfect. Împușcă foc cu foc, mitraliază, toată casa e un câmp de luptă. Stăm în camerele noastre, ca în niște cazemate, și apăsăm pe claviaturi. Totul e un tir încrucișat. Ura noastră nu mai cunoaște margini și avem cea mai distrugătoare muniție: cuvântul. Va fi un masacru. Ei cred că sunt cel mai slab. Eu, dimpotrivă, că sunt cel mai tare. Cecitatea mi-a ascuțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]