364 matches
-
tot timpul foarte aferate. Profesia lor de bază e organizarea, organizează totul și tot timpul. Eu sînt pe dinafară. Colind pasajele subterane ale Buenos Airesului, mănînc empanada con verdura sau con carne sau merluzia con lemone la bufete cu tacîmuri cleioase, servite de mici vietnameze sau chinezoaice care-mi vorbesc englezește. Probez pălării negre bărbătești cu borul lăsat pe ochi, într-o dugheană de 3x3m2, strivită între un oficiu poștal, unde o funcționară îmi spune: "mucho lindo" - arată înspre colierul meu
... și la doi pași, Patagonia by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6607_a_7932]
-
de pe care picură zeama maidanelor urbane, pe care îi citești cu aerul că ai vizitat un ospiciu în aer liber, pitoresc pînă la încîntare și gol pînă la îngrețoșare. Un univers minor și fatal plat, derizoriu prin conflictele iscate și cleios prin patimile dezlănțuite. O foșgăială ineptă de tîrîtoare abrutizate, în a căror sensibilitate nu s-a strecurat ambiția ierarhiei sau gustul idealului. Paradoxul cărții Georgianei Sârbu e că te face indirect să constați toate aceste trăsături livrești, că așadar volumul
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
de toamnă din acest an, scrie Daily Mail. Noul tip de bere a fost creat de compania Dogfish Head din statul american Delaware, în colaborare cu ILC Dover, o altă companie locală. Potrivit companiei, berea are o aromă de "malț cleios, pâine prăjită, caramel fin" și "un ușor gust de ierburi amărui". Praful lunar conține în principal minerale și sare, ajutând procesul de fermentare a drojdiei. Berea Celest Jewel are o concentrație de alcool de 5%.
Unde poți să bei praf de pe Lună by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63267_a_64592]
-
al captării sensurilor vieții. Îmi place să cred că există. Ambele. Chiar dacă în puține, foarte puține exemplare. Câțiva le au. Ceilalți le etalează. Nu neapărat din vina lor. Adeseori intervievatorii sunt cei care-i împing în prăpastia vanității. Întrebările acestora, cleioase ca mierea, au un regretabil randament. Scot monumentul închipuit în secret chiar și din cele mai decente personalități. Prin urmare, așa nu. Categoric nu. Trec, ușurat, la cealaltă categorie, ilustrată de Toamna decanei. Și Antoaneta Ralian, și Radu Parachivescu poartă
Un spectacol desăvârșit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5036_a_6361]
-
totuși n-au izbutit să descurce încâlceala și zig-zagul unei narațiuni în care trecutul și prezentul se încalecă, se întretaie, oglindind numai confuzia mintală a unui povestitor dezorientat. Scrisul ambelor volume rămâne totuși deopotrivă de vulgar, dezlânat și mai ales cleios, căci procedeul de construcție al acestei clădiri de chirpici e în mod vizibil bazat pe aglutinare și lipitură. În rezumat, Întâlnire la Judecata din urmă e o încercare de a-și construi prin mistificări o autobiografie scrisă cu lacrimi de
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
Emil Brumaru Deodată, roua-mi sparge ochii, Aud tiptil sosind un înger. Caut să scăp de el și-n fugă Mîinile-mi grele mi le-nsînger. Și-o rană e în tot ce pipăi, zidu-i chircit, ușa-i cleioasă, cuiele cresc din dușumele, crinii sorb camera-ntr-o vază Și-n gură simt gust vechi de soare, Creierii-mi ard iar în răsfrîngeri. Deodată roua-mi sparge ochii Și-aud sosind flămînd un înger...
Întîmplare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15675_a_17000]
-
curat decît mazărea Suflet ușor de crin galben aveam în care-și clocea clipa pasărea Grea și rotundă ca un bolovan Eram mai plăpînd decît lingura Inima-n patru mari camere-aveam Prin care-și plimba-n căni vechi singura Rouă cleioasă becisnicul an Eram mai bolnav decît frunzele Tăind aer rece îngeri aveam Să-și moaie-ntinzîndu-și lin pînzele Aripelor peste-un adînc leuștean
De scris cînd ți se face frică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15658_a_16983]
-
Ovidiu Genaru Atunci Cleiosul azi răsfrânt ca tusea în somnolența unei săli de așteptare După barbarii învinși vin alți barbari mai proaspeți Atunci topiți bibliotecile să facem din ele iar păduri De unde mi-am luat bătrânețea nu știu n-am avut nevoie de ea
poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/3221_a_4546]
-
picioare de lut își ridicau fața din cenușă. Ne tîram scheunînd ca niște cîini la picioarele lor înfășurate în steaguri fumegînde, uitînd de Dumnezeul nostru bun, uitînd de noi și de țară, în timp ce pămîntul cărat se transforma într-o mîzgă cleioasă, ne ungeam trupul cu el, încingînd un dans în jurul idolilor ce vegheau groapa comună.... Cînd treceam înapoi cu pumnii strînși granița, veneau vameșii buni și ne dezlegau desăgile, scormoneau ca niște cîini în pămîntul pe care-l duceam îndărăt (aici
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
picioare de lut își ridicau fața din cenușă. Ne tîram scheunînd ca niște cîini la picioarele lor înfășurate în steaguri fumegînde, uitînd de Dumnezeul nostru bun, uitînd de noi și de țară, în timp ce pămîntul cărat se transforma într-o mîzgă cleioasă, ne ungeam trupul cu el, încingînd un dans în jurul idolilor ce vegheau în beznă. Fără să ne dăm seama, noi singuri ne ignoram soarta, cărînd pămînt dintr-o țară în alta, ne săpam și într-o parte și în cealaltă
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
aberația", formulată de mine însămi cînd, privind la televizor transmisia în direct a nu știu cărei Conferințe Naționale, m-am simțit copleșită de două stări: prima era beatitudinea de a-mi vedea tatăl reconfirmat în prezidiul demnitarilor și a doua - un paianjen cleios țesînd pînze scurte în fiecare ungher al ființei mele - era rușinea care le striga prietenilor și colegilor să nu se uite la acea transmisie, să nu vadă ce vedeam eu." Dacă-i luăm, cum de la început am spus, unui roman
A murit Luki... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11136_a_12461]
-
somnul trucat din visele tale copilărești și a dispărut apoi în văzduh cu propria-ți umbră Matrice Drumul pe care pășeam se arcuia precum o șerpoaică tălpile arse îmi erau de atâtea zig-zaguri singură pășeam într-un fel de umbrare cleioase o și cât îmi doream să ajung undeva într-o casă de pildă adică în acel romb alb liniștit unde mirosul absenței mântuie teama Pragul de noapte Cât de grăbit timpul aleargă înghițite în pântecul orei clipe de rosturi lipsite
Mariana Filimon by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/10554_a_11879]
-
adună cu grijă ouăle și scriu pe ele cu creionul (chimic!) ziua în care a fost făcut. Apoi așteaptă să pună gâștele pe cuibar. Te poți considera un privilegiat să ai parte de un ou de gâscă în tigaie- obligatoriu cleios! Ce știu orășenii? Li se pare că dacă mănâncă ouă de prepeliță din supermarket au fuzionat deja cu natura... nimic mai fals! Cât timp n-ai facut planuri de răzoare și calcule cu privire la momentul în care pământul este destul de umed
Port ceva pe dos, cum m-a învățat bunica, să nu se prindă farmecele de mine. Primăvara la perfectul simplu într-un oraș mic de provincie () [Corola-blog/BlogPost/338197_a_339526]
-
plămadă, cu spatele încornorat parcă ies din pajiști străluminate, cu ochii doar închiși pe-alei mă las timpului pradă. Și simt cîte-un înger cobindu-mi în fiecare os, precum aud, la apus, sughițul lebedei în zbor. Pe deasupra caselor bate orologiul cleios, din adînc în adînc sfîntul pas se-nnămolește-n ogor. Dar de ce trîmbița dogită a nașterii voastre, cînd viconții și marchizii se-ntorc bătrîni și goi din pădure? Sfîntă Fecioară, dă-mi poala mantiei tale albastre, sînt mucenicul născut pe-
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
plămadă,cu spatele încornorat parcă ies din pajiști străluminate,cu ochii doar închiși pe-alei mă las timpului pradă.Și simt cîte-un înger cobindu-mi în fiecare os,precum aud, la apus, sughițul lebedei în zbor.Pe deasupra caselor bate orologiul cleios,din adînc în adînc sfîntul pas se-nnămolește-n ogor.Dar de ce trîmbița dogită a nașterii voastre,cînd viconții și marchizii se-ntorc bătrîni și goi din pădure?Sfîntă Fecioară, dă-mi poala mantiei tale albastre,sînt mucenicul născut pe-
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
mult sex. Nu pot să mi-i Închipui cum stau ei acolo, În Întîmplările teribile ale materiei lor. Singuri, suportînd tăcuți acest proces În care carnea cea moale și dulce, neastîmpărații nervi, creierul cu miracolele lui se face o humă cleioasă și nu se mai distinge ochiul de inimă, limba de ureche, venele de mațe și pămîntul și-i Însușește bucată cu bucată. Pietrele mute le sorb tulburatele limfe, În filtrele ierburilor se separă substanțele lor de extaz și durere. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de-ai casei Îl mîngîie ușor pe chelie, cîteva femei Îl sărută pe frunte sau pe obraz. E vizibil iritat de contactul cu aceste epiderme străine care Își prelungesc prezența În porii lui. I-a rămas În palmă umezeala rece, cleioasă a mîinilor lui Titi, degeaba s-a șters cu batista. Pe obrazul stîng persistă parfumul cunoscut de gardenie - acolo l-a sărutat Wanda; Îl folosește și nevastă-sa, amîndouă l-au primit de la același bărbat. Pe obrazul drept un amestec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și-am să-l dezmeticesc eu. Ceea ce mă Îngrijorează e că am informații că dumneavoastră ați angajat un borfaș ordinar, un indezirabil de cea mai joasă speță. — Nu știu despre cine vorbiți, domnule inspector. Fumero scoase chicotitul lui servil și cleios, de coterie și de comeraj. — Dumnezeu știe ce nume o fi Întrebuințînd acuma. Acum doi ani Își spunea Wilfredo Camagüey, as al mambo-ului, și se pretindea expert În voodoo, profesor de dans al lui don Juan de Bourbon și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Carax pe care i-l sustrăsesem doñei Aurora În dimineața aceea și pe care Îl aveam În buzunarul jachetei. L-am așezat pe masa de scris, sub fasciculul veiozei. Era un plic pergaminos, cu margini zimțate ce băteau În gălbui, cleios la pipăit. Ștampila poștei, ștearsă ca vai de ea, avea data 18 octombrie 1919. Sigiliul de ceară se desprinsese, probabil grație bunelor oficii ale doñei Aurora. În locul lui rămăsese o pată roșcată, ca o atingere de ruj ce săruta chenarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
și fluturându-și cu mâna prin fața nasului ca să alunge miasmele ce ieșeau din căzile stăteau pieile unde la muiat. Era un gest inutil, dar continua să Îl repete În mod automat, afundându-se din ce În ce mai mult În valul acela căldicel și cleios care Îneca totul. Cu capul plin de bâzâitul muștelor care infestau Întregul cartier, fără să bage de seamă, se Îndepărtase de drumul cel mai direct spre San Piero, căutând să se adăpostească pe la umbra micilor grădini din spatele bisericii Santi Apostoli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
bine... spuse Mierck fredonând, ca și cum s-ar fi pregătit să meargă la un joc de quilles sau la o partidă de vânătoare. După aceea, i se făcu foame. Un moft, un capriciu: îi trebuiau ouă, „potrivit de moi, dar nu cleioase!“, a specificat, de îndată, în chiar locul unde se afla, pe malul canalului îngust, la -10 grade, lângă cadavrul lui Belle de jour: și asta i-a contrariat, de asemenea, pe oameni! Unul dintre jandarmi, care se întorsese după ce depusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
muștruluiască pe arendaș, și poate chiar să-l dea afară. A fost găsit cu gura deschisă și nasul zdrobit într-o ceață groasă de început de aprilie datorată aici ploilor care biciuiesc atunci cerul și transformă pământul într-o mâzgă cleioasă. Se întorsese până la urmă de unde venise. Bucla se închisese. Banii nu-l ajutaseră prea mult. Murise ca un băiat de fermă oarecare. Iar fiul rămase atunci cu adevărat singur. Singur în casa cea mare. Dacă își păstrase obiceiul de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
mai multe mâini care se întind spre tine din întunericul raporturilor economice, sunt mâinile fraților și surorilor tale, care provin din aceeași clasă socială ca tine și rămân totuși acolo. Aici ai perfectă dreptate, vreau să ies din sosul ăsta cleios cât mai repede, chiar dacă se lipește de mine. La WAT mă antrenez în cât mai multe sporturi diferite, ca să‑mi fac o idee generală și să am de unde alege atunci când mă voi decide să‑mi fac o profesie dintr‑un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
căruțe, peste pădurile de conifere ale Slatinei. Vârfurile brazilor parcă le șoptesc tainic, iar ici-colo, mestecenii în haina lor argintie își leagănă crengile, arinii stufoși, la auzul clopoțeilor de la gâtul cailor, își scutură și ei somnul, „ca să spună din frunza cleioasă poveste cu zâne și zmei”. Merg mai departe, în susul Râului Doamnei, spre Lunci, Colțul Bulii, Balta Pojernei. Un vuiet de apă se aude, e un șuvoi ce se aruncă de la o înălțime amețitoare peste o grămadă de stânci dărâmate. În
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
nemernic, pentru niște foloase și favoruri mai speciale de la niște eleve bine pregătite pentru viață. Însă nici el nu ajunsese director de florile mărului ! - Cauciuc! Profesorul de gimnastică intră în biroul directorial săltând în pas gimnastic. Exercițiu nu glumă! Zâmbi cleios cu privirile fugind pe pereți, fără să rostească un cuvânt, deoarece era foarte politicos. - Tăticu’, dacă-n trei zile Crocodilu’ nu dispare, ne pregătim de tăiat sare la ocnă, că șefu’ ăl mare are toate cărțile în mână și nu
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367829_a_369158]