KorAP: Find »[drukola/base=clementină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...42 >

1,041 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379

e acolo? Ce a văzut? ― Făceam doar balet În apă, spune stins Clementine. Aburul se dă la o parte din nou. Lefty nu s-a mișcat. Stă exact ca Înainte, cu capul Într-o parte. E la fel de palid ca și Clementine. Preț de-o clipă mă gândesc că face gluma noastră din mașină, prefăcându-se că doarme, dar apoi Înțeleg că n-o să mai facă nici o glumă, niciodată... Și apoi toate interfoanele din casă Încep să urle. Eu strig la Tessie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
strig la Tessie În bucătărie, care strigă la Milton În bibliotecă, care strigă la Desdemona În casa de oaspeți. ― Veniți repede! E ceva cu papou! Și apoi alte țipete și o ambulanță cu sirena pornită și mama mea spunându-i Clementinei că e vremea să se ducă acum acasă. Mai târziu În seara aceea: reflectorul luminează două camere În casa noastră nouă de pe Middlesex. Sub unul dintre conurile de lumină o femeie bătrână se Închină și se roagă, În timp ce sub celălalt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
era clar că eu eram de vină. Ce făcusem eu... ce a văzut Lefty... Și Îmi promit să nu mai fac niciodată așa ceva și spun „Te rog, nu-l lăsa pe papou să moară“ și mă jur: „A fost vina Clementinei. Ea m-a Împins să fac asta“. (Și acum e momentul ca inima domnului Stark să-și joace rolul. Cu arterele pline de ceva ce arată ca pateul de gâscă, Într-o bună zi se oprește. Tatăl Clementinei se prăvălește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
fost vina Clementinei. Ea m-a Împins să fac asta“. (Și acum e momentul ca inima domnului Stark să-și joace rolul. Cu arterele pline de ceva ce arată ca pateul de gâscă, Într-o bună zi se oprește. Tatăl Clementinei se prăvălește pe jos În duș. La parter, simțind ceva, doamna Stark se oprește din exerciții și, trei săptămâni mai târziu, vinde casa și se mută de acolo cu fiica ei. N-am mai văzut-o niciodată pe Clementine...) Lefty

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
Tatăl Clementinei se prăvălește pe jos În duș. La parter, simțind ceva, doamna Stark se oprește din exerciții și, trei săptămâni mai târziu, vinde casa și se mută de acolo cu fiica ei. N-am mai văzut-o niciodată pe Clementine...) Lefty și-a revenit până la urmă și s-a Întors acasă de la spital. Numai că totul a fost doar o pauză În lenta, dar inevitabila dezagregare a minții sale. În următorii trei ani, hard disk-ul memoriei sale a Început

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
Capitolului Unsprezece. Aptitudinile verbale: mie. Îndemânarea tehnică: Capitolului Unsprezece. Imaginația: mie. Talentul muzical: Capitolului Unsprezece. Frumusețea: mie. Frumusețea cu care am fost Înzestrată când eram bebeluș n-a făcut decât să sporească o dată cu vârsta. Nu-i de mirare că și Clementine Stark voise să exerseze sărutul cu mine. Toată lumea voia asta. Chelnerițele mai bătrâne se aplecau ca să-mi ia comanda. Băieți roșii la față apăreau lângă banca mea, bâlbâindu-se: ― Țț-ți-a căzut guma. Chiar și Tessie, furioasă pe ceva, privea spre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
era aproape. Avea ochii Închiși, ca și cum ar fi sărit În picioare de pe trambulina cea mare. Înainte să-mi dau seama ce se Întâmplă, m-am trezit că mă sărută. Săruta o fată care nu mai fusese sărutată. (Oricum, nu de la Clementine Stark Încoace.) Nu m-am Împotrivit. Am rămas complet nemișcată În timp ce el făcea acest lucru. În ciuda amețelii, simțeam tot. Umezeala șocantă a gurii lui. Atingerea mustăcioasă a buzelor. Limba lui cotrobăind. Dar și anumite arome: berea, drogul, rămășițele unei bomboane

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
despre Calliope Stephanides că era un monstru. Așteptam ca Jerome să sară În picioare și s-o ia la goană. Mă simțeam cuprinsă de panică și, În același timp, surprinzător de calmă. În sinea mea, puneam lucrurile cap la cap. Clementine Stark și lecțiile de sărutat și răsucirile din cada cu apă fierbinte; o inimă amfibie și o brândușă Îmbobocită; sângele și sânii care nu se arătau; și pasiunea pentru Obiect, care părea, care păruse, care arăta de parcă ar fi fost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
un fel de tristețe, mi-am plecat capul. Mi-am plecat capul În fața zeului dorinței disperate. Am sărutat pântecul Obiectului și apoi, Încet, căpătând din ce În ce mai multă Încredere, am luat-o În sus. Vă amintiți inima mea de batracian? În dormitorul Clementinei Stark făcuse un salt dintr-un mal noroios, mișcându-se Între două elemente. Acum făcea un lucru și mai ciudat - se furișa pe uscat. Înghesuind mileniile În treizeci de secunde, Își dezvolta conștiința. Sărutând pântecul Obiectului, nu făceam numai să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
noroios, mișcându-se Între două elemente. Acum făcea un lucru și mai ciudat - se furișa pe uscat. Înghesuind mileniile În treizeci de secunde, Își dezvolta conștiința. Sărutând pântecul Obiectului, nu făceam numai să reacționez la stimuli plăcuți, așa cum făcusem cu Clementine. Nu-mi părăsisem corpul, așa cum făcusem cu Jerome. Acum eram conștientă de ce se Întâmpla. Mă gândeam la asta. Mă gândeam că asta era ce-mi dorisem dintotdeauna. Îmi dădeam seama că nu eram eu singura care se prefăcea acolo. Mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322

aici. Iar eu încremenesc, pentru că în acel moment pune pe tejghea cea mai rafinată sanda pe care am văzut‑o vreodată. E un oranj pal, cremos și are aceleași barete ca perechea lila, dar, în loc de mură, are la vârf o clementină micuță. E dragoste la prima vedere. Nu pot să‑mi iau ochii. — Vreți s‑o probați? întreabă fata și simt o răscolire de dorință până în fundul stomacului. Uită‑te la ea. E delicioasă. E cel mai drăgălaș pantofior pe care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
simt o răscolire de dorință până în fundul stomacului. Uită‑te la ea. E delicioasă. E cel mai drăgălaș pantofior pe care l‑am văzut în viața mea. O, Doamne. Dar nu am nevoie de o pereche de pantofi de culoarea clementinei, nu‑i așa? Nu îmi trebuie. Haide, Becky. Spune. Nu. — De fapt... înghit în sec, încercând să‑mi controlez vocea. O sa le iau doar pe cele lila azi, îngaim în cele din urmă. Mulțumesc. — OK... Fata introduce un cod în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
conform planului. Vedeți, dacă vrei, poți. Aceasta este noua Becky Bloowood. Fiind o fată așa de ascultătoare, merit o mică răsplată, așa că mă duc la o cafenea și mă așez în soare, cu un cappuccino în față. Vreau sandalele cu clementină, îmi vine în minte în clipa în care iau prima gură de cafea. Stop. Oprește‑te. Gândește‑te la... altceva. La Luke. La vacanță. La prima noastră vacanță împreună. Doamne, abia aștept. Am vrut să‑i sugerez o vacanță încă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
El s‑a ocupat de hotel și de tot. Mor de nerăbdare. N‑o să facem absolut nimic, doar o să ne relaxăm și o să ne odihnim - și o să mai stăm și noi un pic unul cu celălalt. Minunat. Vreau sandale cu clementină. Termină. Nu te mai gândi la ele. Mai iau o gură de cafea, mă rezem de spătar și mă sforțez să mă uit la vânzoleala străzii. Oamenii se plimbă încoace și încolo, cu sacoșe în mână și vorbind, și uite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
o eu. Așa că... aveți grijă ce faceți, da? — Da, da! zic veselă. Și, aproape alergând, mă îndrept cât de repede pot, spre LK Bennett. OK, poate că, de fapt, nu aveam cu adevărat nevoie de o pereche de sandale cu clementină. Nu‑mi erau absolut necesare. Dar mi‑am dat seama, în timp ce le probam, că, de fapt, nici nu‑mi încălcasem regula cea nouă. Pentru că voi avea nevoie de ele. La urma urmei, la un moment dat tot o să am nevoie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
de serios poate. — Arată‑mi. — OK, bine, zic precipitată. Știu că am zis o singură pereche. Dar, înainte să te enervezi, uită‑te. Bag mâna în a doua sacoșă LK Bennett, deschid cutia și extrag încet una din sandalele cu clementină. Numai... uită‑te la asta. — O, Doamne, zice Suze cu respirația întretăiată, cu ochii lipiți de sanda. E absolut... înnebunitoare. Mi‑o ia din mână și îi mângâie încet pielea moale, apoi chipul îi e din nou cuprins de aceeași

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
în pantofii ăștia. N‑o să mai îmi cumpăr alții cel puțin un an. Probabil doi! Suze tace și eu îmi mușc buza, așteptând să îmi spună să le duc înapoi. Dar ea se uită iar la sanda și atinge mica clementină. — Puneți‑le!, zice deodată. Să le văd! Cu un mic fior, îmi scot și cealaltă sanda și le încalț - și sunt, pur și simplu, perfecte. Pantofii mei cei perfecți, cu clementină, exact ca în Cenușăreasa. — O, Bex, zice Suze - și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
ea se uită iar la sanda și atinge mica clementină. — Puneți‑le!, zice deodată. Să le văd! Cu un mic fior, îmi scot și cealaltă sanda și le încalț - și sunt, pur și simplu, perfecte. Pantofii mei cei perfecți, cu clementină, exact ca în Cenușăreasa. — O, Bex, zice Suze - și nu mai trebuie să zică absolut nimic. Totul se citește în privirea ei înduioșată. Pe bune, câteodată îmi pare rău că nu mă pot mărita cu Suze. După ce mă fâtâi de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
parte din drum, m‑am gândit, zic în treacăt. Doar ca să‑ți mai tragi și tu puțin sufletul. E foarte periculos să conduci mult, știi și tu. Dar poți să conduci cu pantofii ăștia? Se uită la sandalele mele cu clementină - și trebuie să recunosc că tocurile sunt puțin cam înalte pentru condus. Dar n‑am de gând să recunosc asta în fața lui. — Sunt noi, nu? adaugă, uitându‑se la ele mai atent. Sunt gata să spun „da“, când îmi amintesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
de afaceri, zic supărată. Mai bine stau acasă. De fapt - deschid portiera. De fapt, cred că o să plec chiar acum. O să chem un taxi de la studio. Trântesc portiera mașinii și pornesc cu pași mari pe stradă, iar sandalele mele cu clementină fac țac‑țac pe caldarâmul fierbinte. Aproape am ajuns la poarta studioului, când îl aud strigând, atât de tare încât mai multe persoane se întorc să se uite la noi. — Becky! Așteaptă! Mă opresc, mă întorc încet pe călcâie și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
mă viermuiesc să intru în ea. Un pic cam scurtă... — E o rochie mini, zic ferm și mă întorc să mă privesc în oglindă. Și... o, Doamne... e cam scurtă. Dar n‑am ce face acum. Îmi iau sandalele cu clementină și‑mi scutur părul pe spate, nepermițându‑mi să mă gândesc la toate toaletele senzaționale pe care mi le pregătisem pentru dimineața asta. — Poftim, zice Luke. Ia eșarfa mea Denny and George și mi‑o încolăcește ușor în jurul gâtului. — Cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
chem un taxi care să te ducă în oraș, pe la magazine? Bath e foarte aproape... — Nu, zic indignată. Nu vreau să mă duc la cumpărături! Ceea ce e adevărat. Când i‑am spus lui Suze cât am dat pe sandalele cu clementină, și‑a făcut griji că poate nu a fost suficient de strictă cu mine și m‑a pus să‑i promit că în weekend - ăsta nu cumpăr nimic. M‑a pus să jur pe - de fapt, chiar pe sandalele cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
și‑a făcut griji că poate nu a fost suficient de strictă cu mine și m‑a pus să‑i promit că în weekend - ăsta nu cumpăr nimic. M‑a pus să jur pe - de fapt, chiar pe sandalele cu clementină. Și o să fac eforturi să mă țin de promisiune. Vreau să zic că are perfectă dreptate. Dacă ea poate să nu se ducă o săptămâna întreagă la cumpărături, ar trebui să pot și eu, măcar patruzeci și opt de ore

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
se pare o idee excelentă. Mi‑a zis că, atunci când îți folosești mintea, ești inteligența în persoană. — Serios? Mă uit iar la Derek Smeath și mă înroșesc ușor. — Așadar, zice Caspar. Vă prezint Lotul întâi. O pereche de sandale cu clementină, în stare foarte bună, foarte puțin purtate. Le ridică pe masă și Suze îmi strânge mâna ca să‑mi dea curaj. Licitează cineva? — Eu ofer 15000 de lire, spune Tarquin, ridicând mâna instantaneu. — Cincisprezece mii de lire, spune Caspar, sincer șocat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656

2. Christa Manu, soția lui, biolog, fosta lui asistentă, familia moartă În timpul războiului (mama și sora În timpul bombardamentelor, fratele Înrolat ca voluntar În Waffen-SS, tatăl dispărut În prizonierat În Siberia), cetățenie germană. 3. Daniel Izvoranu, fiul lui Cornel și al Clementinei, nepotul lui Buni, iubita din tinerețe a lui Traian Manu. 4. Clementina Izvoranu, profesoară, fiica adoptivă a Anei Maria Bădulescu („Buni”), fosta iubită din tinerețe a lui Traian Manu. 5. Cornel Izvoranu, inginer silvicultor, soțul Clementinei și tatăl lui Daniel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]