156 matches
-
soluție doar în tinerețe, când poți lăsa în urmă un cadavru frumos. După ce ai îmbătrînit, nu-ți rămâne decât să cutreieri, ca el, tavernele, tăvălindu-te în noroi, ca să poți să-ți disprețuiești trupul. În consecință, nu se sinchisește de ce clevetește lumea, în Asybaris, pe seama lui. "N-au decât să-și bată gura cât vor, i-a zis lui Julius, ștergîndu-și cu o mare batistă cadrilată fața roșie, de rac fiert și pe urmă răcit. Ba chiar îi înțeleg. Se plictisesc
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
aibă ochi pentru spectacolele grandioase ale naturii. Unii abia își târau reumatismele pe coridoare, iar dacă râdeau li se vedea gura știrbă. Singura răzbunare împotriva acestor nenorociri era plăcerea de a avea păreri despre orice sau de a asculta ce cleveteau cei mai cârcotași. Dacă li s-ar fi interzis asta, ce culoare ar mai fi avut viața? s-ar fi putut duce să se arunce de pe stânci, la capătul falezei, unde apa era adâncă și făcea vârtejuri amețitoare. Privindu-i
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
aibă ochi pentru spectacolele grandioase ale naturii. Unii abia își târau reumatismele pe coridoare, iar dacă râdeau li se vedea gura știrbă. Singura răzbunare împotriva acestor nenorociri era plăcerea de a avea păreri despre orice sau de a asculta ce cleveteau cei mai cârcotași. Dacă li s-ar fi interzis asta, ce culoare ar mai fi avut viața? s-ar fi putut duce să se arunce de pe stânci, la capătul falezei, unde apa era adâncă și făcea vârtejuri amețitoare. Privindu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
prin iarba îngălbenită de soare. Trebuie să mă rușinez de asta? Nu mi se pare că-mi poate spune cineva de la obraz așa ceva. Iar dacă ar face-o, aș avea și eu dreptul la dispreț. De ce, în timp ce pe seama mea se clevetesc vrute și nevrute, nimeni nu mai pomenește numele inchizitorilor care m-au silit să abjur? Nimeni nu-i arată cu degetul pe cei care erau pregătiți, în caz că nu abjuram, să ducă lemne în piață, să aprindă rugul, să cânte, ca să-mi acopere
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
vreme se Întâlniseră cu alții asemenea lor, cărora nu le venea să creadă că unii oameni nu mai voiau să țină obiceiurile rămase de la ieșirea din Ceața Adâncă. Apoi, aflaseră că cei ce luaseră urma lui Krog se apucaseră să clevetească despre Tatăl - ba că era Într-atât de mort Încât nu mai trebuia să ții legămintele lui, ba că vremurile lui fuseseră altfel decât vremurile de acum și că ce lăsase el nu se mai potrivea cu nimic, ba că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
și încărcată cu fir și ca să se miște astfel cu mult succes împrejurul damelor, a căror imaginațiune rămăsese de când plecase oștirea rusească. Damele erau frumoase, îmbrăcate după moda cea mai nouă (din Paris, se-nțelege ) și, ce e mai mult, cleveteau cu mult spirit. Din acest soi de oameni s-a recrutat apoi în urmă acel contingent de așa - numiți oameni mari ai României a căror cel mai mic defect era acela că nu știau carte. Aceștia apoi au încurcat lumea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
domeniilor, formau o clasă de amploiați, din călugări, feciori de boieri, cari înconjurau mănăstirea spre a trăi bine pe moșiile și la curțile cunoscuților lor, afară de aceea, un popor de servitori, țigani și străini, cari "jos" trăiau sfădindu-se și clevetindu-se la boieri unul pe altul. Capelmaistru curții era în genere vo cioară bătrână și isteață care știa cântece bătrânești, doine, hore, cântece de lume, ba nici poetul nu lipsea, reprezentat adesea prin persoana vrunui scriitoraș or dascăl de copii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
născocesc „defaime” și-l ponegresc fără scrupule: e gata să-și desfacă pieptul și să-și arate inima lipsită de fățărnicie! Scopul dușmanilor e să-l răcească de ființa, de data aceasta, slăvită: „Să mir cu ce pîre să mă clevetească, Să te depărteze și să mă recească.” Însă adorația, Închinarea nu țin mult. Pann Împinge cîntecul spre obișnuita cîrtire Împotriva femeii care cheltuiește mult, trădează ușor și are gură rea. CÎntul al XXIII-lea e semnat De un pățit și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
subiectului spre inima obiectului erotic sau invers. În poemul citat ochii sînt numiți „la porte claire, pure et lumineuse”... În fin amor trebuie să eviți viciile, să iubești sincer, să-ți servești cu noblețe Stăpîna, să fii discret, să nu clevetești, să ceri iertare și să fii recunoscător față de binele și răul pe care ți-l aduce iubirea. Pèire de Monlasur recomandă umilința cea mai mare: „L’amant véritable doit donc s’humilier, implorer et supplier le bon secours de sa
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
explicând de ce era greșit. Don Terentio, prin spatele casei parohiale, îl observase pe Giandomenico aciuit sub fereastra școlii: cu siguranță punea la cale una din glumele lui diavolești. Aveau dreptate și taică-său să fie îngrijorat, dar și lumea să clevetească. Elevii erau fiii unor ștabi din ținut și nărăvașului de Giandomenico nu i-ar fi prins bine un scandal. Nu, nu, nu nimerise el acolo degeaba. Preotul, în zilele ce-au urmat, l-a urmărit pe Giandomenico și a putut
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
soții-s sau geloși peste măsură,/ Sau zbiri, sau umblă după prospătură.”971), iar păstrarea onoarei devine pentru personajul feminin cel mai important deziderat („Iar de-aș iubi, o, trudă ce-ar mai fi/ Să-i îmbunez pe cei ce clevetesc/ și să-i împac spre-a nu mă mai bârfi!/ Căci ei și fără de temei găsesc/ Tot rău în orice semn prietenesc;/ Dar cum să pui guri rele sub lăcat,/ Sau dangătul când clopotele bat?” 972 ). Troil idealizează iubirea, nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
soții-s sau geloși peste măsură,/ Sau zbiri, sau umblă după prospătură.”971), iar păstrarea onoarei devine pentru personajul feminin cel mai important deziderat („Iar de-aș iubi, o, trudă ce-ar mai fi/ Să-i îmbunez pe cei ce clevetesc/ și să-i împac spre-a nu mă mai bârfi!/ Căci ei și fără de temei găsesc/ Tot rău în orice semn prietenesc;/ Dar cum să pui guri rele sub lăcat,/ Sau dangătul când clopotele bat?” 972 ). Troil idealizează iubirea, nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de la Vaslui, unic și irepetabil, Grupul nostru de presă a fost făclie și purtător de cuvânt. Poate fi mândrie mai mare? Vor veni alții puși numai pe câștig și vor accentua concurența într-un spațiu cu resurse slabe. Vor mai cleveti destui care nu vor putea atinge vreodată performanța noastră. DE CE S|RB|TOARE? Suntem aici prin muncă, inteligență și perseverența noastră. Vrem să fim mereu cei mai buni, spre satisfacția tuturor ! Adică Prietenul de care ai nevoie (TVV), Adevăratul prieten
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
psihologia populară” nu se înșală! Cuplurile de femei produc mult mai multe cancanuri în conversațiile lor obișnuite în comparație cu bărbătești ori cu cele mixte... Cupluri de femei Cupluri de bărbați Cupluri mixte Media bârfelor prezente în conversația cuplurilor Dar dacă femeile clevetesc mai mult decât bărbații, sunt de asemenea mai sensibile la bârfele care le-ar putea viza pe ele? Pentru a testa această ipoteză, Hess și Hagen (2000, 2002) au efectuat o serie de experimente. Într-unul dintre ele, acești cercetători
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
în simțiri, însă acești picuri nesuferiți de șușoteală îl făceau searbăd și urâcios. Pe străzi, începu să băltească rău a vrajbă. Guri spurcate de boieri hicleni, adunați pe sub zidurile curții domnești, trăncăneau. Răspândeau cu iuțeală dihonia. Se întreceau în a cleveti și unelti împotriva lui vodă. Ascunși pe sub ișlice și caftane îmblănite, brodate cu fir de aur, complotau, urzind minciuni sfruntate. Le ticluiau în palavre lungi și dese cât bărbile lor. Punga cu galbeni, prinsă la brâu cu șnur de piele
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fu doar ritmul trăpașilor, apoi iar se înnodă vorba. — Măria ta, da’ frumos ați mai cântat astăzi. Îmi era teamă că n-o să reușești să-ți stăpânești glasul cum făceau arhimandritul și Filotei și că o să dai prilej Cantacuzinilor să clevetească. Ce să clevetească? Cânt și eu o dată pe an în biserică și mă clevetesc pentru asta? — Ei nu, nu o fac așa pe față. Anul trecut de Paști nașul Dinu povestea ce frumos se cântă la papistași în biserică. L-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
trăpașilor, apoi iar se înnodă vorba. — Măria ta, da’ frumos ați mai cântat astăzi. Îmi era teamă că n-o să reușești să-ți stăpânești glasul cum făceau arhimandritul și Filotei și că o să dai prilej Cantacuzinilor să clevetească. Ce să clevetească? Cânt și eu o dată pe an în biserică și mă clevetesc pentru asta? — Ei nu, nu o fac așa pe față. Anul trecut de Paști nașul Dinu povestea ce frumos se cântă la papistași în biserică. L-a auzit și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mai cântat astăzi. Îmi era teamă că n-o să reușești să-ți stăpânești glasul cum făceau arhimandritul și Filotei și că o să dai prilej Cantacuzinilor să clevetească. Ce să clevetească? Cânt și eu o dată pe an în biserică și mă clevetesc pentru asta? — Ei nu, nu o fac așa pe față. Anul trecut de Paști nașul Dinu povestea ce frumos se cântă la papistași în biserică. L-a auzit și sfinția sa vlădica. Cred că de-aia l-a chemat pe Filotei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
totul. Încerc să mă ridic, să-i vorbesc. Recad, strâng din dinți, mă agăț de funiile aerului rece, cad și din nou mă cred în picioare, cu un glas adevărat. „Ne-am făcut vinovați, am fost necredincioși, am răpit, am clevetit, ne-am abătut, am osândit. Am fost semeți, am scornit minciuni, am sfătuit de rău, am înșelat, am batjocorit. Ne-am îndărătnicit, am dușmănit, am săvârșit nelegiuiri, ne-am înrăit, am rătăcit, am dus pe alții în rătăcire.“ Știe ce
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
schivnicită de lumești deșertăciuni, Ea îi spune-ale ei taine, ca la raza-nțelepciunei Să găsească mângâiere pentru-a gândurilor goană. Iar călugărița veche, ce de mult era iertată, Ce de mult se disvățase de plăcerile d-iubire, Ea cu limba ascuțită clevetește-ntreaga fire - Contra demoralisărei propovădue-nfocată. {EminescuOpIV 223} Ah! îi zise mititica, nu privești la rândunele, Cum din cuib scot puii capul se cutează pe ulucuri Și apoi la miezul nopții îi aud făcând buclucuri Sărutîndu-se cu ciocul, drăgostindu-se-ntre
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sfărâmi ca un... copil Jucăria-ncîntătoare A frumosului idil. Când vă văd mergând alături, Vă zâmbiți și vă privesc Și când credeți câte spuneți Eu fac haz și-ntineresc. Voi gurmanzi ai drăgostirii, Cu rețeta cea mai bună Învăliți amoru-n vorbe, Clevetindu-l împreună. Și feriți de ochii lumii, Intre rariștea de brazi, Voi mergeți când vine sara, Tu ești rumănă-n obraz Și atâta bucurie Văd în ochii tăi cei mari... Nu lipsește decât nunta C-un taraf de lăutari. În zădar
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de unde putem ajunge la zem „pământ” (Vezi rom. a geme, lat. gemo „a fremăta, a fi plin, încărcat”) și la zevs „atotfăcătorul, zămislitorul”. A blestema este cuvânt compus (bles tema), cum rezultă din lat. blasphemo, vgr. βλασ-φημέω „a huli, a cleveti”. Prima parte este în lat. blato „flecar”, blatio „a spune, a debita”, alb. flas „a vorbi, a pronunța (cuvinte), a bârfi, a vorbi de rău”, rom. a flecări. Partea a doua este în vgr. φημη, φαμα „cuvânt (fanatic), profeție”, lat.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fama „zvon, renume”, rom. faimă. În felul acesta, chiar dacă blestemul nu poate fi raportat la baza antică traco-latină, constituirea acestei forme s-a făcut pe baza continuității străvechi a materialului lingvistic în spațiul euro-afro asiatic. A se vedea și a cleveti, a blești, a bleotocări, a defăima. Drum este cuvânt autohton prefixat (d-rum), ca și rs. doroga, vceh. draha, slbis. draga „râpă, vâlcea”; comp. alb. rrugë „drum”, fr. rue „stradă, uliță, afară”, lat. ruga „rid”, germ. Raum „spațiu, loc”, engl.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
97 chef, 95 chei, 53 cheie, 53 a chema, 46 chilie, 46 chior, 44 chip, 95 chir, 46 chirie, 46 Chisău, 57 Chișarăi, 57 Chișcău, 57 Chișinău, 57 Chișoda, 57 a chiti, 44 Chițoc, 57 cioban, 66 clacă, 131 a cleveti, 100 clop, 96 coc, 99 codru, 104 colac, 43 colibă, 52 colnic, 53 coloni, 52 contra, 46 a conține, 222 copac, 95 copoi, 95 coraslă, 134 cotlon, 109 cotlovină, 109 cotor, 195 a cotrobăi, 109 a cotropi, 195 cotruță, 195
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
eternitatea „ca substanță a timpului“ etc.) A vorbit cu precădere despre sine, nu numai în romane și nuvele, ci în toate scrierile sale, cu convingerea că „e mult mai bine să-ți petreci viața autobiografiindu-te decât să ți-o petreci clevetind despre aproapele, așa cum și-o petrec oamenii retrași și demni care-și ascund cu migală intimitatea“ și cum fac și mai toți spaniolii, pradă acestui viciu național. S-a exprimat pătimaș, vehement și fără ezitare, filozofic și politic, până în preajma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]