KorAP: Find »[drukola/base=clientelism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...11 >

272 matches

Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766

social și politic și mai puțin ca unul cultural și economic. Pe de altă parte, clientelismului i-au fost aplicate varii etichete: familism, tribalism, clanism sau orientalism 9. Papakostas îndeamnă la prudență, acesta repudiind vechile clișee conform cărora, în Europa, clientelismul și orientalismul sunt concepte interschimbabile, vechile teritorii aflate sub stăpânirea Imperiului Otoman înscriindu-se foarte bine în paradigmă clientelismului. Adevărul nu poate fi decât unul parțial, din moment ce clientelismul există în spații care nu au avut nicio legătură cu lumea otomană

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
aplicate varii etichete: familism, tribalism, clanism sau orientalism 9. Papakostas îndeamnă la prudență, acesta repudiind vechile clișee conform cărora, în Europa, clientelismul și orientalismul sunt concepte interschimbabile, vechile teritorii aflate sub stăpânirea Imperiului Otoman înscriindu-se foarte bine în paradigmă clientelismului. Adevărul nu poate fi decât unul parțial, din moment ce clientelismul există în spații care nu au avut nicio legătură cu lumea otomană. Mutând un pic planul discuției, este cu deosebire cunoscut faptul că rețelele de control al votului din societățile agrare

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
Papakostas îndeamnă la prudență, acesta repudiind vechile clișee conform cărora, în Europa, clientelismul și orientalismul sunt concepte interschimbabile, vechile teritorii aflate sub stăpânirea Imperiului Otoman înscriindu-se foarte bine în paradigmă clientelismului. Adevărul nu poate fi decât unul parțial, din moment ce clientelismul există în spații care nu au avut nicio legătură cu lumea otomană. Mutând un pic planul discuției, este cu deosebire cunoscut faptul că rețelele de control al votului din societățile agrare, implică prezența unor lideri și patroni locali care au

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
au rolul unor activiști politici, aceștia recrutând sub-lideri care vor acționa electoral în numele partidului care i-a angajat 10. Cum sărăcia, izolarea și slabă educație constituie terenul fertil pe care se dezvoltă sistemele clientelare, în varii forme de patronaj și clientelism orice devine obiectul unui schimb, de la un certificate de naștere, la o pensie socială sau pe caz de boală, la eliberarea unei autorizații pentru construcție. În România, țara cu un segment important de populație rurală, primarul preia rolul patronului local

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
este mai mare comparativ cu diferența națională, pentru localitățile din centru și vest, amplitudinea procentuala dintre Iohannis și Ponta este mai mică față de diferența procentuala calculată pentru toate localitățile din cele 5 județe din Transilvania și Banat. Discuții Formele de clientelism și patronaj continuă să afecteze țările postcomuniste 14. Cum în majoritatea acestora procentul populației agricole din total populație ocupată este unul consistent 15, crearea și consolidarea unor partide programatice devine un proces cu atat mai complicat 16. Partidele programatice se

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
Cu referință strictă la România, Daniel Barbu, preluând un termen specific sistemului politic italian 19, se referă la partitocrație că la acel sistem de guvernare în care partidele dețin monopolul absolut al personalului, resurselor și politicilor guvernamentale 20. Corolarul partitocrației, clientelismul implică atât însușirea resurselor de către o oligarhie partizană, dar și o redistribuire economică în favoarea unor grupuri sociale relativ largi, așa încât, în calitate de partide de patronaj, Patronage- Partei (conform distincției operate de Max Weber), acestea sunt în permanență căutare de clienți 21

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
cele 10 județe selectate a existat un numar consistent de primari care și-au schimbat partidul odată cu adoptarea respectivei ordonanțe, contextul pentru compararea rezultatelor electorale ante și post-migrație a fost unul cât se poate de fericit. S-a vorbit de clientelism electoral, de rețele locale de control al votului, de votul non-ideologic din lumea rurală, dar cu toate acestea, cercetările care să scoată în evidență aceste aspecte au fost unele cât se poate de limitate cantitativ și calitativ (câteva analize județene

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
Presa Universitară Clujeana, Cluj-Napoca, 2012; Ionel Boamfă, Geografie electorală, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2013, pp. 255-262; Corneliu Iațu (coord.), Atlasul electoral al României: 1990-2009, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2014. 5 A. Papakostas, "Why Is There No Clientelism în Scandinavia? A Comparison of the Swedish and Greek Sequences of Development", în S. Piattoni (ed.) Clientelism, Interests, and Democratic Representation. The European Experience în Historical and Comparative Perspective, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 31-53. 6 S. Piattoni, "Clientelism

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
255-262; Corneliu Iațu (coord.), Atlasul electoral al României: 1990-2009, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2014. 5 A. Papakostas, "Why Is There No Clientelism în Scandinavia? A Comparison of the Swedish and Greek Sequences of Development", în S. Piattoni (ed.) Clientelism, Interests, and Democratic Representation. The European Experience în Historical and Comparative Perspective, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 31-53. 6 S. Piattoni, "Clientelism, Interests, Democratic Representation", în S. Piattoni, op. cît., pp. 193-212. 7 J. Hopkin, A. Mastropaolo, "From Patronage

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
Clientelism în Scandinavia? A Comparison of the Swedish and Greek Sequences of Development", în S. Piattoni (ed.) Clientelism, Interests, and Democratic Representation. The European Experience în Historical and Comparative Perspective, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 31-53. 6 S. Piattoni, "Clientelism, Interests, Democratic Representation", în S. Piattoni, op. cît., pp. 193-212. 7 J. Hopkin, A. Mastropaolo, "From Patronage to Clientelism: Comparing the Italian and Spanish Experience", în S. Piattoni, op. cît., pp. 152-171. 8 S. Eisenstadt, L. Roniger, " Patron- Client Relations

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
and Democratic Representation. The European Experience în Historical and Comparative Perspective, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 31-53. 6 S. Piattoni, "Clientelism, Interests, Democratic Representation", în S. Piattoni, op. cît., pp. 193-212. 7 J. Hopkin, A. Mastropaolo, "From Patronage to Clientelism: Comparing the Italian and Spanish Experience", în S. Piattoni, op. cît., pp. 152-171. 8 S. Eisenstadt, L. Roniger, " Patron- Client Relations aș a Model of Structuring Social Exchanges", Comparative Studies în Society and History, Vol. 22, No. 1, p. 46

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
Vol. 22, No. 1, p. 46. 9 S. Piattoni, op. cît., pp. 193-212. 10 J. D. Powel, "Peasant Society and Clientelist Politics", în Steffen W. Schmidt, James C. Scott, Carl Lande (eds), Friends, Followers, and Factions. A Reader în Political Clientelism. University of California Press, Los Angeles, 1977, pp. 147-161. 11 Pentru detalii privind aceste mecanisme electorale locale, vezi Daniel Olteanu, op. cît. 12 Vezi Aurelian Giugăl et al., op. cît.; Ionel Boamfă, op. cît.; Iațu et al., op. cît. 13

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
periferiei politice", în Sfera Politicii, vol. 174, nr. 2, 2013, pp. 51-65. Giugăl, Aurelian, "Clientelistic practices: Romanian Național Liberal Party and its Post-Communist Uptrend", în EPOP Conference, University of Edinburgh, 12-14 September, 2014. Hopkin, J., Mastropaolo, A., "From Patronage to Clientelism: Comparing the Italian and Spanish Experience", în Piattoni, S. (ed.), Clientelism, Interests, and Democratic Representation. The European Experience în Historical and Comparative Perspective, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 152-171. Iațu, Corneliu (coord.), Atlasul electoral al României: 1990-2009, Editura Universității

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
51-65. Giugăl, Aurelian, "Clientelistic practices: Romanian Național Liberal Party and its Post-Communist Uptrend", în EPOP Conference, University of Edinburgh, 12-14 September, 2014. Hopkin, J., Mastropaolo, A., "From Patronage to Clientelism: Comparing the Italian and Spanish Experience", în Piattoni, S. (ed.), Clientelism, Interests, and Democratic Representation. The European Experience în Historical and Comparative Perspective, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 152-171. Iațu, Corneliu (coord.), Atlasul electoral al României: 1990-2009, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2014. Kitschelt, Herbert, "Formation of Party Cleavages

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
Party Politics, nr. 1, 1995, pp. 447-472. Olteanu, Daniel, Vot și intenție de vot. Rețele clientelare de control al votului. Teleorman 1996 - 2009, Teza de doctorat, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, 2011. Papakostas, A., "Why Is There No Clientelism în Scandinavia? A Comparison of the Swedish and Greek Sequences of Development", în Piattoni, S. (ed.) Clientelism, Interests, and Democratic Representation. The European Experience în Historical and Comparative Perspective, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 31-53. Piattoni, S., "Clientelism, Interests

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
control al votului. Teleorman 1996 - 2009, Teza de doctorat, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, 2011. Papakostas, A., "Why Is There No Clientelism în Scandinavia? A Comparison of the Swedish and Greek Sequences of Development", în Piattoni, S. (ed.) Clientelism, Interests, and Democratic Representation. The European Experience în Historical and Comparative Perspective, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 31-53. Piattoni, S., "Clientelism, Interests, Democratic Representation", în Piattoni, S. (ed.), Clientelism, Interests, and Democratic Representation. The European Experience în Historical and

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
No Clientelism în Scandinavia? A Comparison of the Swedish and Greek Sequences of Development", în Piattoni, S. (ed.) Clientelism, Interests, and Democratic Representation. The European Experience în Historical and Comparative Perspective, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 31-53. Piattoni, S., "Clientelism, Interests, Democratic Representation", în Piattoni, S. (ed.), Clientelism, Interests, and Democratic Representation. The European Experience în Historical and Comparative Perspective, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 193-212. Powel, J. D., "Peasant Society and Clientelist Politics", în Schmidt, Steffen W., Scott

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
Swedish and Greek Sequences of Development", în Piattoni, S. (ed.) Clientelism, Interests, and Democratic Representation. The European Experience în Historical and Comparative Perspective, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 31-53. Piattoni, S., "Clientelism, Interests, Democratic Representation", în Piattoni, S. (ed.), Clientelism, Interests, and Democratic Representation. The European Experience în Historical and Comparative Perspective, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 193-212. Powel, J. D., "Peasant Society and Clientelist Politics", în Schmidt, Steffen W., Scott, James C., Lande, Carl (eds), Friends, Followers, and

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
European Experience în Historical and Comparative Perspective, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 193-212. Powel, J. D., "Peasant Society and Clientelist Politics", în Schmidt, Steffen W., Scott, James C., Lande, Carl (eds), Friends, Followers, and Factions. A Reader în Political Clientelism. University of California Press, Los Angeles, 1977, pp. 147-161. Rotariu, Traian Comșa, Mircea (coord.), Alegerile generale din 2004, Eikon, Cluj-Napoca, 2005. Sandu, Dumitru, "Social Disparities în the Regional Development and Policies of România", Internațional Review of Social Research, No. 1

[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381

a schimba modul de lucru al instituțiilor, dar și de a le releva slăbiciunile. În privința desfășurării proiectelor de twinning, mai pot fi scoase înevidență și alte elemente. Este vorba în primul rând despre o administrație mult prea politizată, marcată de clientelism. Că lucrurile stau așa o dovedește întârzierea proiectelor înainte și după alegerile parlamentare și prezidențiale din 2000, atunci când s-au produs schimbări importante la nivelul personalului dinadministrație, ca urmare a schimbării guvernului. Aspectele evidențiate mai sus le-au creat impresia

[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762

intelectualilor și ale studenților. În 1937, pentru prima oara în istoria electorală a României, guvernul în exercițiu nu a câștigat alegerile, iar Gardă de Fier obținea peste 15,58% din voturi, devenind a treia forță politică a țarii 41. Criticând clientelismul și corupția principalelor partide, legionarii câștigaseră simpatia publică folosind electoral proiecte caritabile și taberele de muncă 42. Cercetările de amploare asupra satelor operate de echipele monografice la mijlocul anilor '30 atrăseseră atenția Legiunii, iar Codreanu își "manifestase interesul pentru modul de

[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650

cronologice), reproducerea elitelor a reușit Într-o mai mare măsură. În Polonia În schimb, unde contraelita era mai bine organizată, epurările au fost mai radicale (amintind de cele realizate de comuniști după război), ceea ce a creat condițiile apariției unui nou clientelism politic. În Germania de Est, mai multe tipuri de cercetări empirice au fost realizate asupra elitelor după 1989, mai ales sociologice (de exemplu, În cadrul proiectului „Itinerare de viață est-germane” de la Max-Planck-Institut für Bildungsforschung sub conducerea lui Karl Ulrich Mayer) și

[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438

nu cred că se pot pune în practică asemenea idei cu privire la organizarea administrativ-teritorială. În primul rând, acest sistem poltico-administrativ mamut nu va permite niciodată schimbări radicale în ceea ce privește funcțiile clientelei politice și reducerea acestora ar fi practic imposibilă. Odată, datorită favoritismelor, clientelismului și nepotismului prezent în mai toate instituțiile statului și, în al doilea rând, datorită/din cauza lipsei de legitimitate apărute odată cu impunerea unor noi consilii (sau ce alte denumiri ar putea primi) regionale și eliminarea celor deja prezente (consiliile judetene). Din

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
Un mic și-o bere, dacă i se dă gratis, tot e ceva, decât deloc. Pentru că, ne place, nu ne place, așa-zisa democrație românească este, de fapt, un sistem politic mai mult sau mai puțin asemănător acelei politici zise "clientelism" (practicat cândva de Roma, și unde senatorii aleși erau taman senatorii cu mai mulți clienți). Trec acum la a doua jumătate care explică realitățile sub forța cărora "electoratul este incompetent politic". Anume: principiul (încă) prezent al Statelor în general, este

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278

românești. Logica rețelelor, fie ele pur personale, familiale, fie, mai târziu, polii de coeziune dintre actorii politici transferați la nivel de partid, domină selecția personalului politic, ceea ce presupune construcția anumitor tipuri de relații Între actorii politici și la nivel decizional. Clientelism, personalizare, dominația informalului asupra mecanismului formal. Aceasta este o posibilă schiță a scenei politice guvernamentale din perspectiva funcționării executivelor. Elementele invocate trimit la anumite caracteristici distinctive ale perioadei comuniste. Cu toate acestea, maniera În care scena politică actuală se articulează

[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]