297 matches
-
al secțiunii introductive. Astfel, în pofida menținerii aceluiași „centru gravitațional” axat pe sunetul do#, viziunea sonoră semnalează o preschimbare subtilă a atmosferei de discurs. Tema propriu-zisă a habanerei (la major) izbucnește exploziv (mf en augmentant beaucoup, amplificând mult), marcând momentul de climax al secțiunii introductive. Precizia ritmică și exactitatea metrică (Trés rithmé - foarte ritmat) devin atribute esențiale în redarea interpretativă a frecventelor arpeggiato-uri și jocuri ritmice ce apar afirmate în dinamica puternică de ff, o veritabilă sugestie sonoră a spiritului impetuos și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
inițiază o textură sonoră structurată pe trei planuri evolutive, care necesită a fi conștientizate de către interpret și, ulterior, „individualizate” în planul execuției, printr-o frazare diferențiată a acestora. Evoluția armonică a discursului marchează expresiv momentele esențiale ale tabloului descriptiv, subliniind climaxul primei secțiuni ( ff - măsura 47) printr-o afirmare imprevizibilă a tonalității de , o prevestire a tonalității enarmonice de do# major care va debuta în secțiunea centrală ulterioară. Dinamica puternică este în mod considerabil amplificată de proiecția discursului în spațiul rezonant
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
revenirea primului material tematic (si minor) și o versiune comprimată a secțiunii introductive, coda (măsurile 126 - 157) afirmă punctul culminant al lucrării ( f - cresc. - ff éclatant, strălucitor), moment conceput în concordanță cu regulile Secțiunii de Aur. În circumstanța construcției acestui climax sonor, Walter Gieseking recomanda menținerea aceluiași efect de rezonanță pe parcursul figurației arpegiale din măsurile 126, și respectiv, 133. Coda operează o recapitulare a celor două materiale tematice, reeditate în juxtapunere sau suprapunere, variind spațiul armonic al expunerii acestora (mi major
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
află culminația în fragmentul măsurilor 48 - 50 ( f ). Claritatea interpretării arabescului superior se va asocia cu precizia ritmică a octavelor din registrul grav, executate cu un atac legato. Deși virtuozitatea pianistică în creațiile debussyiste servește rareori în construcția punctelor de climax, Reflets dans l’eau reprezintă una dintre excepțiile acestora, afișând o pasiune de o amploare cu adevărat lisztiană. După o reproiectare a temei secunde în prim-planul registrului acut (măsura 51), material ce va constitui unica bază tematică supusă tratării
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
reprezintă una dintre excepțiile acestora, afișând o pasiune de o amploare cu adevărat lisztiană. După o reproiectare a temei secunde în prim-planul registrului acut (măsura 51), material ce va constitui unica bază tematică supusă tratării în secțiunea momentului de climax, tensiunea se acumulează prin dinamizarea unor valuri puternice de arpegii, culminația fiind evidențiată în mod adițional prin efectul marcant al unei modulații bruște la . Nu pare a fi arbitrară opțiunea pentru acest spațiu tonal, obișnuind a fi ambianța sonoră a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
fi arbitrară opțiunea pentru acest spațiu tonal, obișnuind a fi ambianța sonoră a tablourilor acvatice din creația debussyistă, după cum indică și sfera tonală a lucrării Poissons d’or. Investigațiile aprofundate consacrate muzicii debussyiste semnalează acuratețea și perfecțiunea construcției momentului de climax, proporțiile secțiunilor constitutive ale structurii arhitecturale, respectând cu precizie regulile Secțiunii de Aur (măsura 1 - pp; prim punct culminant, măsurile 31 - 32 - f ; climaxul principal, măsurile 57 - 60 - ff cresc; final, măsura 95 - ppp). O atmosferă contemplativă se instalează odată cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
lucrării Poissons d’or. Investigațiile aprofundate consacrate muzicii debussyiste semnalează acuratețea și perfecțiunea construcției momentului de climax, proporțiile secțiunilor constitutive ale structurii arhitecturale, respectând cu precizie regulile Secțiunii de Aur (măsura 1 - pp; prim punct culminant, măsurile 31 - 32 - f ; climaxul principal, măsurile 57 - 60 - ff cresc; final, măsura 95 - ppp). O atmosferă contemplativă se instalează odată cu revenirea tempo-ului inițial într-o ipostază mai lentă (au Mouvt plus lent), ordonarea într-o manieră minuțios elaborată a intențiilor agogice din secțiunile
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
măsurile 57 - 65; coda cu elemente tematice aparținând secțiunii centrale măsurile 66 - 76). Analiza minuțioasă operată de către Roy Howat pe baza construcției formale a acestei lucrări atrage atenția asupra existenței unei armonii a proporțiilor aparținând secțiunilor delimitate de cele două climax-uri dinamice. El demonstrează modalitatea în care plasarea strategică a acestora generează crearea unui arc simetric ce divide întregul discurs în secțiuni, ale căror dimensiuni stabilesc un echilibru perfect al proporțiilor: măsura 1 (pp) - măsura 24 (primul climax - f ) - măsura
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cele două climax-uri dinamice. El demonstrează modalitatea în care plasarea strategică a acestora generează crearea unui arc simetric ce divide întregul discurs în secțiuni, ale căror dimensiuni stabilesc un echilibru perfect al proporțiilor: măsura 1 (pp) - măsura 24 (primul climax - f ) - măsura 54 (vârful tensional al celui de al doilea climax - ff ) - măsura 76. În ceea ce privește configurația de discurs, Debussy optează pentru o modalitate alternativă de juxtapunere a unor diferite categorii sintactice (monodie, recitativ, voce acompaniată acordicaria, secțiuni contrapunctice sau tratări
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
strategică a acestora generează crearea unui arc simetric ce divide întregul discurs în secțiuni, ale căror dimensiuni stabilesc un echilibru perfect al proporțiilor: măsura 1 (pp) - măsura 24 (primul climax - f ) - măsura 54 (vârful tensional al celui de al doilea climax - ff ) - măsura 76. În ceea ce privește configurația de discurs, Debussy optează pentru o modalitate alternativă de juxtapunere a unor diferite categorii sintactice (monodie, recitativ, voce acompaniată acordicaria, secțiuni contrapunctice sau tratări polifonice cu multiple voci ce desfășoară profiluri melodico-ritmice independente). Acest aspect
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
imperios unei amplificări a nivelului dinamic. În mod paradoxal, dar într-un stil inconfundabil debussyist, acesteia i se atribuie indici dinamici precum più pp - pp, ce conduc la crearea unei viziuni sonore eterice și translucide. Ipostaza celui de-al doilea climax al construcției formale pune în valoare contribuția decisivă a elementului agogic în intenția acumulării tensionale (En animant - măsura 43) către punctul maxim al acesteia, și respectiv detensionarea rezultată prin diminuarea progresivă la care se recurge odată cu apariția codei (Poco rit
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
clarificării va conduce la un efect sonor complet diferit, datorat rezonării simultane a octavei din bas. Concomitent, acest fapt atrage după sine evidențierea cu pregnanță a vocii mediane, investită cu funcție tematică în contextul acestui discurs. Momentul de plasare a climax-ului principal în cadrul construcției formale (măsurile 109 - 110) semnalează una dintre cele mai precise aplicații ale Secțiunii de Aur din creația debussyistă, 110 încadrându-se cu precizie proporțiilor din totalul de 177 al măsurilor. La nivel interpretativ, punctul culminant implică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Un peu animé et plus clair - Puțin mai animat și mai clar) și, astfel, conturarea unei imagini sonore mai strălucitoare. Analizând în raport cu regulile Secțiunii de Aur, Cloches à travers les feuilles oferă ipostaza unui echilibru perfect al proporțiilor, prin atingerea climax ului odată cu măsura 31. În contextul acestui punct culminant, este interesant de observat meticulozitatea cu care sunt notate planurile dinamice aferente fiecărei voci componente, Debussy făcând apel la suprapunerea a două valori contrastante ffpp. Efectul aceluiași moment apare potențat, în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la nivelul registrelor claviaturii conduce la o amplificare dinamică și tensională semnificativă. Aceasta își află finalizarea odată cu atingerea primului punct culminant al structurii formale, marcat de expresia tumultuoasă a unui moment de rubato, cu o puternică încărcătură dramatică. În contextul climaxului principal al construcției arhitecturale, fermitatea dinamizării sonore derivă mai ales din caracterul precis al evoluției continue în valori de , expuse într-o revenire a tempoului inițial, precum și din insistenta repetiție la care se face recurs. Figurația de final a codei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
imaginea sterilă difuzată de configurația hexatonală, asociindu-se deopotrivă cu precipitarea tempo-ului (En animant - animând) și dinamizarea discursului prin expresia arpeggiato-urilor sale rapide (cvasi-glissando), adevărate metafore sonore ale unor țâșniri eliberatoare spre văzduh. Secțiunea de Aur coincide cu atingerea climax-ului dinamic al preludiului (cresc. molto mf - f ), al cărui efect apare în mod suplimentar alimentat de animarea expresivă a acordurilor arpeggiate și culoarea timbrală inedită generată de evadarea discursului spre registrul extrem acut al claviaturii. La nivel interpretativ, finalul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
receptată la nivelul metrului și generată de conflictul creat între metrica notată și cea expresivă. Astfel, asistăm la o configurație metrică de 3 + 2 ce se percepe ca 2 + 3 datorită accentului expresiv proiectat pe sunetul și resimțit ca un climax al motivului introductiv, în pofida plasării sale pe unul dintre timpii slabi ai măsurii de 5/4. Deplasarea evoluției planurilor superioare pe timpul al II-lea al măsurii, generând impresia de ambiguitate prin evitarea, în mod deliberat, a coincidenței cu structura metrică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
4 într-o măsură atipică de 5/4. Interesant de remarcat este diferențierea de plasare a momentelor de tensiune (cresc. și decresc.) la nivelul fiecărei măsuri, fapt ce creează acea neregularitate în procesul avansării ritmice. De asemenea, aceleași momente de climax ale liniei melodice principale vor fi subliniate de traseul fluxului armonic al acesteia. Astfel, se observă cum primele două măsuri evoluează spre acordul de treapta a II-a coborâtă () a tonalității de bază, amplificând tensiunea prin nerezolvarea acestuia și abandonarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unității motivice, în timp ce măsura secundă tratează aceeași entitate ca apogiatură, cu accentuarea primului sunet. La nivel semantic, pauzele melodiei dobândesc un remarcabil rol expresiv prin amplasarea lor pe timpul tare al măsurii. Această circumstanță produce un transfer implicit al momentului de climax pe timpul secund al spațiului metric, fapt ce va declanșa un conflict ritmic în raport cu formula motivului ostinato. Un alt aspect interesant îl constituie concepția de scriitură care recurge la o etajare a planurilor dinamice în raport cu cele trei linii evolutive, remarcându-se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
modală a formulei melodice inițial repetitive, în timp ce activarea ulterioară, corespunzător înlănțuirii treptelor armonice, va evita mixarea inoportună a acestora. Același „firesc” al expresiei se distinge cu pregnanță în raportul de incidență ce se stabilește între vârful dinamic și punctul de climax al configurației articulațiilor melodice. Cea de-a doua structură pentatonic-anhemitonică apare expusă odată cu afirmarea materialului tematic secund. Și la nivelul microstructurii formale se remarcă un proces de delimitare a subunităților, datorat intervenției operative a aceluiași parametru agogic. Astfel, efectul limitat
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
începutul momentului de „înălțare” a catedralei. Menținerea aceluiași efect de rezonanță pe parcursul măsurilor 19 - 21, intenție posibilă datorită stabilizării temporare a discursului pe centrul tonal de , va facilita demersul de amplificare sonoră ce precede culminația dinamică și tensională corespondentă primului climax al lucrării ( f - più f ). În mod suplimentar, aceasta se va realiza prin dinamizarea gradată a liniei melodice interioare (tenor) și sublinierea sopranului din vârful acordurilor (prim-planul discursului), evitându-se, în același timp, tendința de accelerare a tempo-ului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
care aparține materialului tematic secund confirmă predilecția lui Debussy pentru intervalele mici. Sensul predominant ascendent al liniei melodice, cu secvențarea sa prin același interval de secundă mică, echilibrează astfel senzația obsesivă a unei „prăbușiri” iminente. La nivelul scriiturii, momentul de climax al preludiului este marcat prin diminuarea valorilor ritmice ( ) și amplificarea semnificativă a dinamicii ( p - cresc - f ). Punctul culminant al structurii formale evoluează prin rezonanța aceluiași interval de secundă mică, prezentă în dubla sa ipostază - orizontală și verticală. În plan superior
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
limbaj: încetinirea tempo-ului solicitată prin indicația Plus lent (Mai lent); alternanța registrelor opuse care juxtapune astfel efecte sonore contrastante; prezența formulei ritmice ; nivelul dinamic amplificat prin indicații, precum p marqué, en dehors, mf; fluctuațiile dinamice indicate prin < >. Momentul de climax al preludiului nu presupune amplificarea excesivă a nivelului dinamic, indicat fiind ca pedala de surdină activată de altfel pe parcursul întregului preludiu să nu-și întrerupă efectul. Acea dinamică de mf se va „traduce” doar ca un foșnet capricios al frunzelor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prelua formula de , procedând ulterior la inversarea sa „în oglindă” de-a lungul scriiturii simetrice în tonuri. Efectul pedalei de rezonanță va însoți fiecare timp al măsurilor, evitând astfel crearea unei atmosfere confuze. Reeditarea măsurilor introductive va coincide cu atingerea climaxului de dinamică al preludiului, prin marcarea acestora cu indicații de f âpre, cresc., ff (passionnément), precum și abandonarea acelor contraste dinamice ( f / p ) prezente în afirmația inițială. Astfel, printr-o revenire la tempo-ul de început (au mouvement), noua expresie va
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu impulsivitatea instinctelor. Țesătura sonoră va sublinia, în mod adițional, această izbucnire impetuoasă prin avansarea pedalei ostinato spre registrul extrem grav (stabilindu-se pe rezonanța tonalității de ), plasarea disonanței armonice creată prin suprapunerea acordului major și mărit în momentul de climax al acesteia, precum și interpretarea cu un atac martellato. Evitând alunecarea spre un patetism romantic, Debussy va reechilibra atmosfera prin invocarea unei stări aflate la antipodul trăirilor interioare, înăbușind astfel forța pasiunii într-un episod parodic, un act de bufonerie desprins
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cursivitatea avansării (măsura 34) derivă din inversarea poziției încrucișate a mâinilor determinată de deplasarea pedalei sonore spre celălalt plan, reactualizând una dintre tehnicile inovatoare ale compozitorilor preclasici (Domenico Scarlatti) și ale claveciniștilor francezi (François Couperin, Jean-Philippe Rameau). Profilarea momentului de climax al secțiunii introductive indică una dintre circumstanțele consacrate ale muzicii debussyiste în care amplificării dinamice progresive (poco a poco cresc. - f ) i se asociază activarea unui nou registru de discurs (ascensiunea „în premieră” spre registrul acut), aspect ce stimulează receptarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]