265 matches
-
și reprezentarea subzonei. Din unele există mai multe exemplare(dar nu suficiente), iar din altele nu există nici o piesă martor în colecțiile muzeului, ceea ce îngreunează tragerea unor concluzii definitive. Trecând în revistă cămășile femeiești fără poale din subzonele: Plaiul Cloșani, Clisura Dunării, Subzona Centrală și de Sud remarcam că această piesă de port femeiesc, cămașă încrețita în jurul gâtului(tipul carpatic), în variată cu mânecă tripartită(tipul inițial, cel arhaic apărut ca urmare al unor necesități impuse de croi, cănd încrețul avea
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
în jurul gâtului, cu mânecă de tip tradițional, largă la capăt, tripartită, cu încreț brodat în punctul pe dos este prezentă mai mult si coexista cu cămașă cu mânecă dintr-una, în tablă, cu râuri, nisipita(năsipita) sau rânduri săbiate. În Clisura Dunării, cămășile în general sunt strânse la mânecă, terminate cu pumnași, fodori, mânecă tripartită dacă există se abate de la modelul tradițional în sensul că încrețul este realizat într-un alt fel de broderie(decât cea în punctul pe dos, si
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
de culoare albă, crem sau cânepie). Întâlnim și mânecă dintr-una, în tablă, cu râuri, rânduri săbiate, ciurată sau cu umeraș. Pentru numărul redus de piese se observă o diversitate semnificativă a modului cum este tratat decorul pe cămășile din Clisura Dunării, cele mai numeroase exemplare fiind cele monocrome-albe cu decor ciurat(broderie de culoare albă pe fire trase), dar găsim și cămașă tip poncio, cămașă cu decor ales în război cu mânecă în tablă, sau cu umeraș, largă la capăt
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
de feston(o soluție găsită de cea care a confecționat această piesă de port). În Plaiul Cloșani există 4 exemplare de cămăși cu mânecă strânsă la capăt și cu pumnaș, provenite din arealul Baia de Arama sub influența cămășii ungurenești. Dacă în Clisura Dunării, în general mânecă se termină cu cipca, exemplarele asemănătoare provenite din Zona de Sud (aflate în colecțiile muzeului) sunt doar două, în timp ce nouă se termină cu feston, iar cele mai multe sunt cu tiv simplu. Din punct de vedere cromatic cele mai multe
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
la începutul secolului XX, pana către jumătatea secolului) iar cele mai multe astfel de exemplare, aflate în colecțiile muzeului, s-au păstrat din Zona de Sud, de câmpie. Între piesele din zona de Sud, nu găsim ciupagul cu mânecă ciurată-tip răspândit în Clisura Dunării, sau cu broderie de culoare albă peste fire. Găsim însă două piese(donațieP. 2729, P2730), ca aspect aducând cu ciupagul din Banatul de munte (așa cu era el confecționat din anii 1970-1980, din pânză de nailon, alb, ) cu broderie
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > COȘAVA DIN CLISURA DUNĂRII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 657 din 18 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului COȘAVA DIN CLISURA DUNĂRII Vânt specific zonei Banatului de sud, mai precis zona Clisurii Dunării. Am făcut cunoștință cu acest vânt în octombrie 1966
COŞAVA DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cosava_din_clisura_dunarii_mihai_leonte_1350546581.html [Corola-blog/BlogPost/346431_a_347760]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > COȘAVA DIN CLISURA DUNĂRII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 657 din 18 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului COȘAVA DIN CLISURA DUNĂRII Vânt specific zonei Banatului de sud, mai precis zona Clisurii Dunării. Am făcut cunoștință cu acest vânt în octombrie 1966!. Nu știam ce este Coșava dar când am coborât din dubița TV care ne adusese unul dintre călătorii cu
COŞAVA DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cosava_din_clisura_dunarii_mihai_leonte_1350546581.html [Corola-blog/BlogPost/346431_a_347760]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > COȘAVA DIN CLISURA DUNĂRII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 657 din 18 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului COȘAVA DIN CLISURA DUNĂRII Vânt specific zonei Banatului de sud, mai precis zona Clisurii Dunării. Am făcut cunoștință cu acest vânt în octombrie 1966!. Nu știam ce este Coșava dar când am coborât din dubița TV care ne adusese unul dintre călătorii cu care venisem a spus; Iar a început Coșava! Am înfruntat cea
COŞAVA DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cosava_din_clisura_dunarii_mihai_leonte_1350546581.html [Corola-blog/BlogPost/346431_a_347760]
-
Coșava își face de cap. Acum stau în casă și chiar cu geamuri termopan zgomotul Coșavei se aude în jurul blocului. Nu a nins prea mult și nămeții nu sunt prea mari. Coșava a mai bătut peste zona Moldova Nouă și Clisura Dunării de foarte multe ori, dar locuitorii de pe aici s-au obișnuit cu fenomenul. Inconvenientul este răspândirea prafului de pe halda de steril așa zisului lac Tăușani, care se maifestă în momentul când Coșava bate pe vreme uscată. Se ridică problema
COŞAVA DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cosava_din_clisura_dunarii_mihai_leonte_1350546581.html [Corola-blog/BlogPost/346431_a_347760]
-
factori de la cel mai înalt nivel, ceea ce face ca ponoasele poluării să le tragă tot locuitorii din zonă, dar și factorii de conducere ai societății miniere, deoarece cei care se ocupă cu protejarea mediului dau amenzi. Referință Bibliografică: COȘAVA DIN CLISURA DUNĂRII / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 657, Anul II, 18 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
COŞAVA DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cosava_din_clisura_dunarii_mihai_leonte_1350546581.html [Corola-blog/BlogPost/346431_a_347760]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CLISURA DUNĂRII - FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂȚII 3 Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului MEDICII DIN CLISURA DUNĂRII Din Clisura Dunării s-au ridicat peste 30 cadre medicale medici pentru diferite domenii
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII 3 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_file_din_istoria_ocrotirii_sanatatii_3.html [Corola-blog/BlogPost/355846_a_357175]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CLISURA DUNĂRII - FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂȚII 3 Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului MEDICII DIN CLISURA DUNĂRII Din Clisura Dunării s-au ridicat peste 30 cadre medicale medici pentru diferite domenii. Dintre aceștia jumătate au rămas, jumătate au plecat. Nu trebuie să credem că numai cei buni au plecat. Spitalul din Moldova Nouă a beneficiat de
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII 3 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_file_din_istoria_ocrotirii_sanatatii_3.html [Corola-blog/BlogPost/355846_a_357175]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CLISURA DUNĂRII - FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂȚII 3 Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului MEDICII DIN CLISURA DUNĂRII Din Clisura Dunării s-au ridicat peste 30 cadre medicale medici pentru diferite domenii. Dintre aceștia jumătate au rămas, jumătate au plecat. Nu trebuie să credem că numai cei buni au plecat. Spitalul din Moldova Nouă a beneficiat de serviciul unor medici
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII 3 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_file_din_istoria_ocrotirii_sanatatii_3.html [Corola-blog/BlogPost/355846_a_357175]
-
interniști, născuți în Liubcova. Dr. Ioan POPA internist (n.1928-d.2002) născut în satul Gornea. În comuna Pojejena s-au născut; dr. Slavița RADOSAVLEVICI, dr. Cătuța și Mărioara VERDEȚ, medici medicină generală. Cea mai mare parte din medicii născuți în Clisura Dunării s-au stabilit în Timișoara capitala Banatului istoric. Aceștia fiind; dr. Nicolae DRĂGHICI,dr. Ilie ARCAN, dr. Viorel RANGA, dr. Radu GOLUMBA, dr. Nicolae URSUȚA, dr. Afrodita BENDARIU și Verița NICOLICI- PETEANU. În reședința județului Caras Severin,Reșița s-
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII 3 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_file_din_istoria_ocrotirii_sanatatii_3.html [Corola-blog/BlogPost/355846_a_357175]
-
și Ana COSTESCU, iar în alte orașe au plecat; dr.Gheorghe BUGARIU în municipiul Lugoj, iar dr. Nicolae ILICI în municipiul Brașov. Medicul chirurg dr. Mihai TISMĂNARU s-a stabilit în Germania. Altfel se poate spune că cei plecați din Clisura Dunării au împânzit țara și Europa. Aprecierile autorului acestei lucrări, dr. Ioan NISTORAN, despre toți colegii și colaboratorii săi sunt edificatoare, are cuvinte dintre cele mai elogioase și pline de omenie. Datorită acestei caracteristici umane a fost iubit și apreciat
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII 3 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_file_din_istoria_ocrotirii_sanatatii_3.html [Corola-blog/BlogPost/355846_a_357175]
-
nu sunt scoase în evidență suficient datorită modestiei autorului. Dacă altcineva ar fi scris această carte despre medicul primar pneumoftiziolog dr. Ioan NISTORAN ar fi trebuit să scrie foarte multe pagini. Poate cineva în viitor o va face? Referință Bibliografică: CLISURA DUNĂRII - file din istoria ocrotirii sănătății 3 / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 254, Anul I, 11 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII 3 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_file_din_istoria_ocrotirii_sanatatii_3.html [Corola-blog/BlogPost/355846_a_357175]
-
trebuie sa uităm de poetul Sorin GÂRJAN, membru al Uniunii Scriitorilor din România, autor a mai multe volume de poezii. Printr-un efort de remarcat este recenta lucrare a medicului primar pneumoftiziolog Ioan NISTORAN ; File din istoria ocrotirii sănătății in Clisura Dunării, volum apărut în anul 2006. Trebuie amintiți Doctor Inginer Octavian CRIVACUCEA, inginer Ion CREINICEANU, inginer Moise RĂȘINAR, doctor inginer Ion CHISĂLIȚĂ, actualul primar al orașului Moldova Nouă. Desigur că tot ce am scris sau scriu despre acest oraș este
MOLDOVA NOUĂ LOCALITATE MILENARĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Moldova_noua_localitate_milenara_mihai_leonte_1350716364.html [Corola-blog/BlogPost/346448_a_347777]
-
de salarii. Dacă la următoarea rectificare bugetară nu primim bani, nu știu cum vom mai plăti salariile. Au primit bani comunele mai mici, să le mai revigoreze. Noi abia supraviețuim”, începe să ne spună primarul din Bozovici. Despre contrabanda cu țigări în clisura Dunării? „Acum doi ani l-au prins pe unul ce a trecut dealurile...De atunci eu nu am mai auzit de vreun caz. Sunt cazuri izolate”. Păun Baba este la al treilea mandat la Primăria din Șopotu Nou, județul Caraș-Severin
„Trece tirul printre munți ca un șarpe lung...” Riscul, câștigurile și pușcăria cărăușului în Rețeaua Underground by https://republica.ro/ztrece-tirul-printre-munti-ca-un-sarpe-lung-riscul-castigurile-si-puscaria-carausului-in-reteaua-underground [Corola-blog/BlogPost/338612_a_339941]
-
viceprimar. De două ori. „Sunt în primărie din 1996. Mai candidez anul acesta și gata. Vreau să termin ce am început”. Ne enumeră proiectele cu fonduri europene și cu bani de la bugetul de stat. Dar despre contrabanda de țigări de clisura Dunării? „Nu cunosc la noi în zonă. Nu cunosc ce se întâmplă în alte localități vecine. La mine în zonă nu știu să aducă. Nu sunt fumător. Eu nu am mai fumat de la Naționale și Carpați. Nu ați văzut că
„Trece tirul printre munți ca un șarpe lung...” Riscul, câștigurile și pușcăria cărăușului în Rețeaua Underground by https://republica.ro/ztrece-tirul-printre-munti-ca-un-sarpe-lung-riscul-castigurile-si-puscaria-carausului-in-reteaua-underground [Corola-blog/BlogPost/338612_a_339941]
-
foarte multe frecvențe, în număr de aproximativ 60. Dar avem obligația de a acoperi teritoriul și populația. Ca urmare, avem o „direcție” importantă de încercare de acoperire în special a posturilor regionale, dacă nu chiar naționale, pentru că sunt zone, precum Clisura Dunării și partea de nord a Moldovei, descoperite în acest moment. De asemenea, nici un post al Radio România nu se aude la Alba-Iulia. Deci eforturile noastre vor continua. Ce măsuri urmează să luați pentru modernizarea în continuare a Radioului Public
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CLISURA DUNĂRII - FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂȚII II Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 253 din 10 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului INCURSIUNE ÎN ISTORIE Orașul Moldova Noua a devenit din anii 1960 un centru minier al cuprului ceea ce a
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_file_din_istoria_ocrotirii_sanatatii_ii.html [Corola-blog/BlogPost/341238_a_342567]
-
folosință la 9 iulie 1976, primul director fiind numit însuși autorul acestei cărți, dr. Ioan NISTORAN, funcție ce a deținut-o peste 25 ani. La Spitaluldin Moldova Nouă au funcționat de a lungul anilor mulți medici care nu erau din Clisura Dunării. În 1939 venea aici medicul chirurg militar Pius BRÂNZEU cunoscut și ca un reputat șahist. Lista medicilor veniți în zonă este destul de consistentă voi enumera câțiva; dr. Martin SLOVENSKI și dr. Veronica POPOV interniști. Dr. Gheorghe GAMBER, dr. Mircea
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_file_din_istoria_ocrotirii_sanatatii_ii.html [Corola-blog/BlogPost/341238_a_342567]
-
NISTORAN născută Alexandriuc, medicină generală venită din județul Suceava. Astfel într-o zonă izolată, la 100 km. De Orșova și 110 km. de Reșița reședința județului Caraș-Severin acești medici și-au sacrificat multe vise, și au rămas pentru ca sănătatea din Clisura Dunării să aibă standarde mai ridicate. Referință Bibliografică: CLISURA DUNĂRII - file din istoria ocrotirii sănătății II / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 253, Anul I, 10 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_file_din_istoria_ocrotirii_sanatatii_ii.html [Corola-blog/BlogPost/341238_a_342567]
-
Astfel într-o zonă izolată, la 100 km. De Orșova și 110 km. de Reșița reședința județului Caraș-Severin acești medici și-au sacrificat multe vise, și au rămas pentru ca sănătatea din Clisura Dunării să aibă standarde mai ridicate. Referință Bibliografică: CLISURA DUNĂRII - file din istoria ocrotirii sănătății II / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 253, Anul I, 10 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CLISURA DUNĂRII – FILE DIN ISTORIA OCROTIRII SĂNĂTĂŢII II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_file_din_istoria_ocrotirii_sanatatii_ii.html [Corola-blog/BlogPost/341238_a_342567]
-
La intrarea în sala cei prezenți ne-au întâmpinat cu aplauze. Am fost prezenți următorii; poetele timișorence Silvia Simona BODEA și Valeria TAMÂȘ, poetul George PENA venit din Teleorman de la circa 600 kilometri, de asemeni poetul Mihai LEONTE, venit din Clisura Dunării, adică de la Moldova Nouă. Până să ne așezăm la masa de prezentare, facem cunoștință cu tânără și talentata poeta din Lugoj, Adelina DOZESCU, colecționara de premii literare, care a venit special să transmită un cuvânt de salut din partea poetei
IZVOARELE VIETII 2009 ASPECTE LANSARE TIMIŞOARA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_1396528068.html [Corola-blog/BlogPost/347385_a_348714]