560 matches
-
O respect și admir pe Ana. b. Pe Ion l-am văzut și l-am invitat la noi. b'. *Pe Ion l-am văzut și am invitat la noi. 4.1.2. Criterii morfologice Criteriile morfologice de încadrare a elementelor clitice au fost propuse mai întâi de Pullum și Zwicky, 1983 (via Fuß, 2005). Acestea sunt menite a distinge între clitice și afixe flexionare. Ele se bazează pe observația generală că posibilitatea de combinare a unui cuvânt cu un clitic este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Ion l-am văzut și am invitat la noi. 4.1.2. Criterii morfologice Criteriile morfologice de încadrare a elementelor clitice au fost propuse mai întâi de Pullum și Zwicky, 1983 (via Fuß, 2005). Acestea sunt menite a distinge între clitice și afixe flexionare. Ele se bazează pe observația generală că posibilitatea de combinare a unui cuvânt cu un clitic este guvernată de criterii sintactice, iar posibilitatea de a combina cuvinte (sau teme ale cuvintelor) cu afixe este de altă natură
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
elementelor clitice au fost propuse mai întâi de Pullum și Zwicky, 1983 (via Fuß, 2005). Acestea sunt menite a distinge între clitice și afixe flexionare. Ele se bazează pe observația generală că posibilitatea de combinare a unui cuvânt cu un clitic este guvernată de criterii sintactice, iar posibilitatea de a combina cuvinte (sau teme ale cuvintelor) cu afixe este de altă natură, morfologică sau lexicală. (i) Restricțiile selecționale în ceea ce privește gazda lexicală Afixele au restricții selecționale mai stricte în ceea ce privește gazda lor lexicală
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
guvernată de criterii sintactice, iar posibilitatea de a combina cuvinte (sau teme ale cuvintelor) cu afixe este de altă natură, morfologică sau lexicală. (i) Restricțiile selecționale în ceea ce privește gazda lexicală Afixele au restricții selecționale mai stricte în ceea ce privește gazda lor lexicală decât cliticele; altfel spus, cliticele au o mobilitate mai mare decât afixele. De exemplu, în engleză cliticul 's se poate combina cu prepoziție, verb, adjectiv sau adverb: (22) a. The person I was talking to's going to be angry with me
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintactice, iar posibilitatea de a combina cuvinte (sau teme ale cuvintelor) cu afixe este de altă natură, morfologică sau lexicală. (i) Restricțiile selecționale în ceea ce privește gazda lexicală Afixele au restricții selecționale mai stricte în ceea ce privește gazda lor lexicală decât cliticele; altfel spus, cliticele au o mobilitate mai mare decât afixele. De exemplu, în engleză cliticul 's se poate combina cu prepoziție, verb, adjectiv sau adverb: (22) a. The person I was talking to's going to be angry with me. b. The ball
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
afixe este de altă natură, morfologică sau lexicală. (i) Restricțiile selecționale în ceea ce privește gazda lexicală Afixele au restricții selecționale mai stricte în ceea ce privește gazda lor lexicală decât cliticele; altfel spus, cliticele au o mobilitate mai mare decât afixele. De exemplu, în engleză cliticul 's se poate combina cu prepoziție, verb, adjectiv sau adverb: (22) a. The person I was talking to's going to be angry with me. b. The ball you hit's just broken my dining room window c. Any answer
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
to be angry with me. b. The ball you hit's just broken my dining room window c. Any answer not entirely right's going to be marked as an error. d. The drive home tonight's been really easy. Cliticele de dublare din română pot părăsi gazda lor verbală pentru a migra pe alte elemente. Cliticul de dublare a complementului direct se combină cu verbul lexical, de care poate fi despărțit doar prin câteva semiadverbe (cam, mai, ?prea, tot, și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
window c. Any answer not entirely right's going to be marked as an error. d. The drive home tonight's been really easy. Cliticele de dublare din română pot părăsi gazda lor verbală pentru a migra pe alte elemente. Cliticul de dublare a complementului direct se combină cu verbul lexical, de care poate fi despărțit doar prin câteva semiadverbe (cam, mai, ?prea, tot, și), sau cu verbul auxiliar - (23)a, cu morfemul de conjunctiv să - (23)b, cu complementizatorul - (23
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
f. abia-l cunosc și eu mai bine; încă-l mai aștept g. iată-l; iat-o; uite-l; uite-o h. pardesiul verde-l vreau i. bunica-l face Pe baza acestui criteriu trebuie să conchidem că în română cliticele de dublare a complementului direct își păstrează caracterul de clitice pronominale, nu pot fi încadrate în clasa afixelor. (ii) Rezultatele morfofonologice ale atașării la gazdă Al doilea criteriu se bazează pe observația că rezultatele morfofonologice ale atașării cliticului la gazdă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mai aștept g. iată-l; iat-o; uite-l; uite-o h. pardesiul verde-l vreau i. bunica-l face Pe baza acestui criteriu trebuie să conchidem că în română cliticele de dublare a complementului direct își păstrează caracterul de clitice pronominale, nu pot fi încadrate în clasa afixelor. (ii) Rezultatele morfofonologice ale atașării la gazdă Al doilea criteriu se bazează pe observația că rezultatele morfofonologice ale atașării cliticului la gazdă sunt de obicei foarte regulate și nu duc la apariția
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în română cliticele de dublare a complementului direct își păstrează caracterul de clitice pronominale, nu pot fi încadrate în clasa afixelor. (ii) Rezultatele morfofonologice ale atașării la gazdă Al doilea criteriu se bazează pe observația că rezultatele morfofonologice ale atașării cliticului la gazdă sunt de obicei foarte regulate și nu duc la apariția unor forme neașteptate. În schimb, rezultatele neregulate (forme neregulate, supletive etc.) sunt destul de frecvente în morfologia flexionară. Dacă observăm că elementul clitic are efecte puternice asupra formei sau
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
observația că rezultatele morfofonologice ale atașării cliticului la gazdă sunt de obicei foarte regulate și nu duc la apariția unor forme neașteptate. În schimb, rezultatele neregulate (forme neregulate, supletive etc.) sunt destul de frecvente în morfologia flexionară. Dacă observăm că elementul clitic are efecte puternice asupra formei sau a structurii morfologice a gazdei sale, probabil că el s-a transformat într-o element flexionar. În general, cliticele de dublare a complementului direct din română nu afectează forma sau structura morfologică a gazdei
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
neregulate (forme neregulate, supletive etc.) sunt destul de frecvente în morfologia flexionară. Dacă observăm că elementul clitic are efecte puternice asupra formei sau a structurii morfologice a gazdei sale, probabil că el s-a transformat într-o element flexionar. În general, cliticele de dublare a complementului direct din română nu afectează forma sau structura morfologică a gazdei, prin urmare, conform acestui criteriu, nu putem spune că ele au devenit mărci flexionare. (iii) Golurile sau uniformizările din paradigmă Golurile sau uniformizările din paradigmă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dispariția distincțiilor de persoană și număr din paradigma pronumelor în anumite dialecte italiene nordice (veneto), care manifestă identitate de forme la pers. I sg., pers. I pl. și pers. a II-a pl., ar fi un argument pentru reanalizarea acestor clitice pronominale drept realizări ale acordului. În română, cliticele de dublare a complementului direct au forme speciale pentru fiecare persoană și număr, iar la persoana a III-a, au forme speciale pentru gen: mă, te, îl, o, ne, vă, îi, le
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pronumelor în anumite dialecte italiene nordice (veneto), care manifestă identitate de forme la pers. I sg., pers. I pl. și pers. a II-a pl., ar fi un argument pentru reanalizarea acestor clitice pronominale drept realizări ale acordului. În română, cliticele de dublare a complementului direct au forme speciale pentru fiecare persoană și număr, iar la persoana a III-a, au forme speciale pentru gen: mă, te, îl, o, ne, vă, îi, le. Pe baza acestui criteriu, nu avem motive să
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dublare a complementului direct au forme speciale pentru fiecare persoană și număr, iar la persoana a III-a, au forme speciale pentru gen: mă, te, îl, o, ne, vă, îi, le. Pe baza acestui criteriu, nu avem motive să analizăm cliticele drept mărci afixale de acord. (iv) Pozițiile fixe în raport cu verbul Un ultim criteriu propus de Fuß (2005) este legat de observația că elementele flexionare tind să apară în poziții fixe în raport cu elementul la care se atașează (i.e. verbul, dacă vorbim
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acord. (iv) Pozițiile fixe în raport cu verbul Un ultim criteriu propus de Fuß (2005) este legat de observația că elementele flexionare tind să apară în poziții fixe în raport cu elementul la care se atașează (i.e. verbul, dacă vorbim de acordul subiect-predicat), în timp ce cliticele pot fi reordonate sau repoziționate în raport cu alte clitice. Spre deosebire de criteriul morfologic (i), care se referea la termenul la care se poate atașa cliticul, acest criteriu se referă la poziția față de verb, în cadrul complexului verbal. Există o ierarhie între pronume, clitice
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
criteriu propus de Fuß (2005) este legat de observația că elementele flexionare tind să apară în poziții fixe în raport cu elementul la care se atașează (i.e. verbul, dacă vorbim de acordul subiect-predicat), în timp ce cliticele pot fi reordonate sau repoziționate în raport cu alte clitice. Spre deosebire de criteriul morfologic (i), care se referea la termenul la care se poate atașa cliticul, acest criteriu se referă la poziția față de verb, în cadrul complexului verbal. Există o ierarhie între pronume, clitice și afixe în funcție de gradul lor de libertate de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în poziții fixe în raport cu elementul la care se atașează (i.e. verbul, dacă vorbim de acordul subiect-predicat), în timp ce cliticele pot fi reordonate sau repoziționate în raport cu alte clitice. Spre deosebire de criteriul morfologic (i), care se referea la termenul la care se poate atașa cliticul, acest criteriu se referă la poziția față de verb, în cadrul complexului verbal. Există o ierarhie între pronume, clitice și afixe în funcție de gradul lor de libertate de mișcare. Pronumele pot ocupa diverse poziții, cliticele pronominale sunt limitate la anumite poziții structurale sau
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cliticele pot fi reordonate sau repoziționate în raport cu alte clitice. Spre deosebire de criteriul morfologic (i), care se referea la termenul la care se poate atașa cliticul, acest criteriu se referă la poziția față de verb, în cadrul complexului verbal. Există o ierarhie între pronume, clitice și afixe în funcție de gradul lor de libertate de mișcare. Pronumele pot ocupa diverse poziții, cliticele pronominale sunt limitate la anumite poziții structurale sau anumite gazde, dar își pot uneori schimba pozițiile în interiorul complexului clitic, iar mărcile de acord nu manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
referea la termenul la care se poate atașa cliticul, acest criteriu se referă la poziția față de verb, în cadrul complexului verbal. Există o ierarhie între pronume, clitice și afixe în funcție de gradul lor de libertate de mișcare. Pronumele pot ocupa diverse poziții, cliticele pronominale sunt limitate la anumite poziții structurale sau anumite gazde, dar își pot uneori schimba pozițiile în interiorul complexului clitic, iar mărcile de acord nu manifestă nicio variație, în mod tipic, ocupând poziții fixe în interiorul domeniului flexionar al verbului. Cliticele de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
verbal. Există o ierarhie între pronume, clitice și afixe în funcție de gradul lor de libertate de mișcare. Pronumele pot ocupa diverse poziții, cliticele pronominale sunt limitate la anumite poziții structurale sau anumite gazde, dar își pot uneori schimba pozițiile în interiorul complexului clitic, iar mărcile de acord nu manifestă nicio variație, în mod tipic, ocupând poziții fixe în interiorul domeniului flexionar al verbului. Cliticele de dublare a complementului direct din română își schimbă poziția față de verb. Ele pot apărea în poziție preverbală, postverbală, între
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
poziții, cliticele pronominale sunt limitate la anumite poziții structurale sau anumite gazde, dar își pot uneori schimba pozițiile în interiorul complexului clitic, iar mărcile de acord nu manifestă nicio variație, în mod tipic, ocupând poziții fixe în interiorul domeniului flexionar al verbului. Cliticele de dublare a complementului direct din română își schimbă poziția față de verb. Ele pot apărea în poziție preverbală, postverbală, între verb și morfemul de conjunctiv să: (24) îl dau; o voi da; am dat-o; dă-o; o să îl dau
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la timpurile necompuse, desinențele de persoană și număr (adesea, fuzionate) sunt atașate la finalul verbului, după sufixul de timp. La timpurile compuse cu auxiliar, aceste desinențe se atașează auxiliarului (vezi GALR, I). Criteriile morfologice ne pot ajuta să distingem între clitic și afix, dar nu reprezintă neapărat criterii pe baza cărora să putem decide dacă dublarea clitică este un fenomen de acord. Chiar dacă, din punct de vedere morfologic, cliticele de dublare își păstrează caracterul de clitice, asta nu înseamnă că nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
auxiliarului (vezi GALR, I). Criteriile morfologice ne pot ajuta să distingem între clitic și afix, dar nu reprezintă neapărat criterii pe baza cărora să putem decide dacă dublarea clitică este un fenomen de acord. Chiar dacă, din punct de vedere morfologic, cliticele de dublare își păstrează caracterul de clitice, asta nu înseamnă că nu putem considera totuși dublarea drept acord. Însă în tabloul mai general al acordului în limba română, se observă că mărcile acordului sunt de tip afixal (acordul verb-predicat-subiect, adjectiv-substantiv
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]