116 matches
-
urcă spre palierul de la etajul întîi, urmată îndeaproape de Tamara. Eu mă întorc și-mi continuu drumul spre ieșire. Ce naiba ai făcut, dom'le?! îl aud pe Don Șef strigîndu-mi cînd mă ajunge din urmă. Cînd dracu' ți-a crescut clonțul așa?! se miră el, oprindu-se în fața mea. Trebuia să-ți ții gura, spune încet parcă încurcat de tonul folosit. Să văd ce-am să pot face..., mormăie, întorcîndu-se spre scări. Am să încerc să-i temperez, să le spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
în îndârjirea și dezgustul din cel de-al doilea volum care, în ce privește măiestria, urcase o treaptă. „Lupta cu inerția” a fost mănușa azvârlită în obrazul oamenilor lipsiți de calitate, cocoțați în sferele importante ale lumii artistice și societății. Pasărea cu clonț de rubin Plin de elan dar inocent atât cât poate fi un provincial, la 17 ani Labiș poposea în capitală, încredințat că aici sau concentrat valorile culturii românești. Năzuind să pătrundă și el, lucru care s-a întâmplat repede, încă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
atât mai violent i-a devenit dezgustul, el intuindu-și un sfârșit („Albatrosul ucis”) pe care, în chip cu totul zguduitor, a trebuit săl constate singur în ultima poezie pe care a dictat-o pe patul de spital. Pasărea cu clonț de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat, Nu mai pot s-o mângâi M-a strivit Pasărea cu clonț de rubin. Iar mâine Puii păsării cu clonț de rubin, Ciugulind prin țărână, Vor găsi poate Urmele poetului
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
trebuit săl constate singur în ultima poezie pe care a dictat-o pe patul de spital. Pasărea cu clonț de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat, Nu mai pot s-o mângâi M-a strivit Pasărea cu clonț de rubin. Iar mâine Puii păsării cu clonț de rubin, Ciugulind prin țărână, Vor găsi poate Urmele poetului Nicolae Labiș Care va rămâne o amintire frumoasă...” Oarecum uimit, la Fălticeni, profesorul Aurel Stino a fost primul care a descoperit că
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
care a dictat-o pe patul de spital. Pasărea cu clonț de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat, Nu mai pot s-o mângâi M-a strivit Pasărea cu clonț de rubin. Iar mâine Puii păsării cu clonț de rubin, Ciugulind prin țărână, Vor găsi poate Urmele poetului Nicolae Labiș Care va rămâne o amintire frumoasă...” Oarecum uimit, la Fălticeni, profesorul Aurel Stino a fost primul care a descoperit că, în limba lui Victor Hugo, numele poetului înseamnă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
al lui Labiș, Aurel Covaci (cunoscut traducător al „Luisiadei”, al lui Pablo Neruda, Ernesto Sabato, Byron și Lope de Vega), s-a hotărât să spargă zidul tăcerii și misterului care înconjoară moartea celui care a fost ucis de „pasărea cu clonț de rubin”. Împreună cu dărâmătorul de idoli, poetul Cezar Ivănescu, ea depune mărturie în volumul „Timpul Asasinilor” și pune în cu totul altă lumină personalitatea autorului „Morții Căprioarei”. În volum se îmbină armonios violența verbală a lui „Don Cezare” și mărturia
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de exemplu. Dar în alegoria lui Cantemir? Lumea din Istoria ieroglifică trăiește și acționează sub spectrul fricii de cel puternic: tiranul are putere absolută și drept de viață și de moarte asupra celorlalți, care se tem de gheara Leului, de clonțul ascuțit al Vulturului și de puterea malefică a Corbului. Mai mult decât atât, ierarhiile sociale se alcătuiesc în funcție de rapacitatea animalelor și păsărilor, cele de pradă ocupând prim-planul, iar victimele treapta cea mai de jos. În plus, nu aș spune
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a termenului aquila pentru ipostaza pozitivă a păsării. O distincție la fel de clară, deși discretă, face și Cantemir în alegoria sa. Vulturul se hrănește cu stârvuri, la fel și Corbul, se înțelege din ceea ce îi povestește Inorogul Șoimului: "pliscul Vulturului și clonțul Corbului de-abiia vreodată și mai niciodată ciolan proaspăt ciocniia sau singe cald gusta. Și pentru ca întru tot adevărul să grăiesc, nu numai că singe cald nu gusta, ce așeși stârv împuțit macară a afla sau pântecele a-și sătura putea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mare grijă, conform necesităților de dispunere inegală a rivalilor în cadrul conflictului. Șoimul apare, în primele patru părți ale cărții, ca un personaj eminamente negativ, fără nici o șansă de reabilitare. El ocupă un loc fruntaș în rândul păsărilor "carile sau în clonț, sau în unghi lance otrăvite, aducătoare de rane netămăduite au, precum ieste Brehnacea, Șoimul, Uleul, Cucunozul, Coruiul, Hârățul, Bălăbanul, Blendăul și altele asémenea acestora, carile într-o dzi singe de nu vor vărsa și moartea nevinovatului de nu vor gusta
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
48, ap. 7 țel: 0246219348 0723999303 12101 NEDEA IOANA (n.1953) Giurgiu, sos. Balanoaiei, nr. 93 țel: 0246/214609 0766759421 12105 PANAIT ȘTEFANIA (n.1950) Giurgiu, str.Tineretului, bl. 206, sc. B, ap. 18 țel: 0246225831 0722141823 Secțiunea VI 24591 CLONȚ MARIANA (n.1964) Giurgiu, str. București,bl.6/2S, ap.18 țel: 0721205982 12038 COLCIGEANU ION (n.1948) București, str. Gh. Petrașcu, nr. 14, bl 9B, sc.4, et. 7, ap.150, sect.3tel: 0722303221 12043 DELEA MARIANA (n.1958
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
mere, nuci și covrigi. Seara mai târziu, ceata feciorilor pornea cu „Turca”, obicei de colindat în care o parte colindă, în timp ce un flăcău joacă acoperit de un covor împodobit cu „cănaci” colorați și sprijinit de o bâtă, terminată cu un „clonț” mobil, care se închide și se deschide la fiecare mișcare. Cel care joacă este însoțit de un alt flăcău, mascat de obicei în militar, care prin gesturile sale încearcă să înveselească gazdele, în timp ce colindătorii au aceeași intenție transpusă în verbul
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
îi aparține din punct de vedere administrativ din anul 1968. Spre nord și nord-vest se întind dealurile Cucerzii și ale Bordului, spre vest cele ale Chinciusului. În partea de sud-est, pădurea Stejarul desparte Bobohalma de Târnăveni, iar spre sud pădurea Clonțului desparte satul de Dambau. Formă de relief, specifică de altfel întregului ținut, influențează asupra florei și fertilității solului. Singură apă curgătoare, dar și aceasta cu un debit mic, este valea Bobohalmei, care, după ce adună câteva pâraie coborâtoare de pe dealurile din
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
negustori. Că toate satele, Bobohalma își are legendă ei care spune că, încă din vremea dacilor, pe când erau atacați de români, o parte a locuitorilor din inimă Munților Apuseni s-ar fi retras pe meleagurile acestea, asezandu-se în pădurea Clonțului. Cu timpul, cei retrași din calea atacatorilor străini s-au statornicit aici, în valea îngustă străjuita de două dealuri domoale. Primele case au apărut în jurul unui izvor, ce zvâcnea de sub un dâmb pietros. Izvorul s-a numit "Fântână hârciogului", fiindcă
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
solicită domnitorului, la 18 martie 1863, aprobarea în ceea ce privește modelul drapelelor armatei, hotărât de către guvern în ședința sa din 12 martie. Drapelele înfățișau tricolorul țării (cu benzile dispuse orizontal și roșul sus) peste care era aplicată acvila romană cu crucea în clonț. Printr-un înalt ordin de zi din 19 martie, Cuza hotărăște: „Considerând că armata, în urma unirii nu trebuie să aibă decât un singur drapel; având în vedere că adevărata emblemă a României nu poate fi alta decât acvila romană, [...] am
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
a Basarabenilor, clan care prin tradiție își trasa originea potrivit istoricilor de la Radu Negru. Unii cercetători au început să-i atribuie o probabilă origine cumană (sau după alți istorici pecenegă ) este discutată mai sus, a fost "pajura cu crucea în clonț", emblema unei familii, după toate indiciile, din Făgăraș. Ea a devenit ulterior stemă a Valahiei respectiv a Țării Românești fiind ștanțată pe monezile valahe de la care provine expresia "cap sau pajură?" Pajura, sau Acvila de munte (ordinul "Falconiformes", familia "Accipitridae
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
de manifestări nu poate fi pus la îndoială. Stema Transilvaniei este alcătuită dintr-un scut împărțit în două câmpuri egale printr-o fâșie orizontală roșie. În câmpul superior, cu fond albastru, este reprezentat pe jumătate de o acvilă neagră cu clonț galben și aripile desfășurate. Potrivit unor comentatori, pasărea ar simboliza națiunea maghiară și ar fi pasărea turul (togrul) din legendele și miturile fondatoare ale ungurilor. În stânga și dreapta acvilei heraldice sunt dispuse elementele redate în galben, soarele și luna, simboluri
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]