129 matches
-
s-a Întâmplat să câștige - juncanul de la regiune nu s-a mai arătat. Pe drum spre sat, veselie mare. Dar ceva-ceva tot Îi rodea... «Dom’țător’», face Rusalin, «să zicem că ’mneta ești ca noi, de-sat; de la noi; cu clop; să zicem că ți-ar fi zis ’mnetale ăl de la rejiune să nu mai umbli cu clopu, că-i semn de ghiaburie - ce făceai?» Eu Încerc s-o dau pe după piersic, să vezi, că eu n-am purtat pălărie din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
că-i semn de ghiaburie - ce făceai?» Eu Încerc s-o dau pe după piersic, să vezi, că eu n-am purtat pălărie din asta niciodată, că pentru mine n-are valoare... Rusalin insistă: ziceam că sunt de la ei din sat, clopul are și pentru mine valoare - ce zic? «Ei, bine, cred că aș fi zis ca Gheorghe: Mă cac pe forbalu vost’, da io clopu de pe cap nu-l dau! - așa aș fi zis». «Așa ai fi zis», zice Rusalin, «da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fi zis ca Gheorghe: Mă cac pe forbalu vost’, da io clopu de pe cap nu-l dau! - așa aș fi zis». «Așa ai fi zis», zice Rusalin, «da n-ai zis. De zis, nouă ne-ai zis să jucăm făr-de clop». Nu zisesem, adică nu rostisem cuvintele, dar a fost ca și cum le-aș fi rostit, tare. - Nu i-ai obligat să joace!, face mama. Le-ai spus ce-o să li se-ntâmple de nu se despart râzând de trecutul lor reprezentat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
zisesem, adică nu rostisem cuvintele, dar a fost ca și cum le-aș fi rostit, tare. - Nu i-ai obligat să joace!, face mama. Le-ai spus ce-o să li se-ntâmple de nu se despart râzând de trecutul lor reprezentat de clopuri. - Las-o moartă, zice tata. Nici când le băteam În poartă, nu-iobligam cu adevărat, doar le spuneam ce-o să li se-ntâmple, dacă... Ăstuia, lui Rusalin, Îi răspund: «De ce! De frică... De frică pentru pielea mea! Exact din același motiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
anume verificări În capitala comitatului. Nu se admite a se lua nimic În plus. Decret semnat de Serenissima sa alteță, regentul Regatului Ungar, Horthy Miklós. Căruțele au sosit la Rătești pe la Începutul lui mai, jandarmii cu pană de cocoș la clop de asemenea, iar familia Weisz cu bagajele ei strict numărate și cîntărite din ochi, compusă din doi adulți, fiica lor de nouăsprezece ani și trei băieți de vîrste mai mici, și-a Început călătoria. Nu Înainte Însă de a auzi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
putea stinge nici unul dintre cei ce se lipiseră de dolari peste ocean. Duminica, după slujbă, femeile Își puneau pălăriile și se adunau la vorbă. Melițau englezește la curgătoare nu din trufie, ci pentru că limba asta se potrivea mai bine cu clopurile mici și cu hainele domnești de pe ele. Toate bune și În rînduială pînă În primăvara anului următor, cînd portăreii și-au adus din nou aminte de Pomean. Bătrînul, primarul prăpădit de inimă rea, ar mai fi avut destul de plătit, casa
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
întâi din Biblie și-apoi din cărțile lui Prodan, despre iobăgia în Transilvania și despre Supplex Libellus... La nunți, noaptea, înainte de 12, când sunt serviți tăițeii, ceterașii cântă imnul lui Iancu, și bărbații, oricât de beți ar fi, își scot clopul sau basca de pe cap. În fața casei avem o cruce mare, de piatră, aproape că ajunge la acoperiș. A fost ridicată de bunicul meu și frații săi și mama sa „întru amintirea iubitului soț și tată Ioan Ghiura, mort pe câmpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
când, atunci când foile chitanțierului nu se lasè ușor manevrate, plutonierul major scuipè zgomotos între degete, Stiti dumneavoastrè, spune, ridicându-și, nemulțumit de întrerupere, capul, Are chipiul dat mult pe spate, semènând, așa cum se uitè la mine, cu un cosaș cu clopul dat pe ceafè și care privește pieziș, de jos din iarbè, la unul stând în picioare pe direcția soarelui, Așa se uitè plutonierul major la mine, cu soarele în fațè, dar cum pentru el soarele nu existè în aceastè clipè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
la mine, Dè sè vèd! autoritar, pierzând pluralul politicos, Eu mè ridic și îi întind peste masè buletinul, Întotdeauna am avut probleme cu numèrul din buletin, îi explic, Plutonierul major se uitè la cartea de identitate, studiind-o, apoi, cu clopul dat pe ceafè, privind pieziș, de jos din iarbè, la unul stând în picioare pe direcția soarelui, hotèrește fèrè sè clipeascè, Pe cel din buletin! Matei admite cè, la urma urmei, în raport cu documentele legale care te reprezintè în lume, atestând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
cârmească prietenește una, negriciosul fu gata să-și desfacă ventuzele palmelor și genunchilor lipite de fațadă și să se prăbușească în gol. Dar nu-i cârmi și nici nu căzu. În hăul șanțului de la baza clădirii, i se răsturnă numai clopul. Descoperindu-se, de sub calota clopului îi răsări (adulmecînd nemișcat din mijlocul plantației firelor îmbîcsite de păr și semănând cu o creastă pitică) un șoricel împăiat. Rozătorul împăiat din moțul capului era gri-vioriu. Afișa un aer stingher. Șobolanul ciudat îi stătea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
gata să-și desfacă ventuzele palmelor și genunchilor lipite de fațadă și să se prăbușească în gol. Dar nu-i cârmi și nici nu căzu. În hăul șanțului de la baza clădirii, i se răsturnă numai clopul. Descoperindu-se, de sub calota clopului îi răsări (adulmecînd nemișcat din mijlocul plantației firelor îmbîcsite de păr și semănând cu o creastă pitică) un șoricel împăiat. Rozătorul împăiat din moțul capului era gri-vioriu. Afișa un aer stingher. Șobolanul ciudat îi stătea fixat pe creștet c-o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ei, ca, prin explozie sau prin miracol, să se înalțe până la ceruri. Jocurile distrugerilor, care toate îi priveau și pe subsemnații, păreau făcute. 37 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - Mîncărica-i fudulie... Băutura-i temelie! vărsă nițică înțelepciune cel cu clop, învăluindu-și partenerul într-un nor de stropi fini de salivă. - Dacă ești damigeană, te descălțăm! Dacă ești sticlă, te desfundăm! Dar dacă ești bidon, te deșurubăm! lătră și primul, deșiratul, cel se numea Chiose. - Bă Chiose nehalit, dacă punem
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Bre Buță, trăiți-ar șăureii! Boangă, la gura ta nu-i mai place să bea?!... Că, dacă nu-i mai place, o s-o punem amândoi să ne sărute în peleu. - ...Iar serile, se încăpățînă să-și continue istorioara cel cu clop, iar serile, băi, Chiose nehalitule, pentru fiecare zece gândăcei înșiruiți și numărați în bucătărioară... îți toarnă fermecătoarea! Într-o cană de tablă... Țuică... Vișinată, frecție galenică, rachiu ori... din care nenorocire vrei tu... Cel în raglan se opri ultragiat pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
e?!... Ți-ai pierdut eugenia? se auzi, de sub un soi de sălaș natural, întocmit din boscheți, trunchiuri de copaci și ciulini, șoapta unui bărbat negricios, la care, într-adevăr, se remarca doar albul ochilor, mirosul și pălăriuța semănând cu un clop. Plus superioritatea liniștită a celui ce nu scobea, ca alții prin gunoaie, ci trăia din pomenile căpătate prin bisericuțe și cimitire. - Haide! îl înhăță deșiratul pe negricios. Și înșfăcîndu-i, cu ambele mâini, guma baschetului, îl remorcă, scoțîndu-l pe spate dintre
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
presare mirodenie peste sarmale! - ...Uite! îi arătă înfuriat deșiratul, după ce-i descolăci cracul și i-l trânti pe pojghița de pietriș. - Ce e, bă?... Unde, bă? se izmeni ălălalt - cu un braț susținându- și încă, pe capul târât prin glod, clopul - în realitate însă nezărind în nici un fel hardughia, cufundată în întregime în beznă, 42 DANIEL BĂNULESCU Iar singura noastră scăpare (a celor sortiți morții, precum și a celor ce, solidarizați printr-un catgut special, rămâneam atârnați de legile marochinăriei) a fost
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lipiul cald pe masă Și rosolia-n fereastă. Numa nu veni pe la fântână Că tu-i face urmă-n tină, Ci vină tu pin ocol Că-i numa pămîntu gol Și ia - un fir de busuioc Și îl pune bade-n clop, Busuiocu-o zurăi Și io afară c-oi veni Și din casă te-oi chema, După masă te-oi băga Și de cină că ți-oi da: Tălgeraș cu dulce caș, Pită albă din oraș, Carne friptă pipărată Și guriță cîte-odată
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nu mă auzia Numai mândrul păcurariu Ce ședea colo-n umbrariu, - Păcurariu din ceea față Hai a casă de mă-nvață. EI a casă îmi venia Și pre mine mă-ntîlnia. Eu tare mă bucuram, Penișoara lui o dam; Și în clop că și-o punea Și atunci așa grăia: Puiculița, draga mea, Vara vii, vara te duci, Și nimica nu-mi aduci, Numai sinul plin de nuci " Și poala de mere dulci, Tu le - aduci, tu le mănânci Cu feciorii satului
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
astsară iar oi me Că-s prunc eu de-a fugire. 279 Be, be, be, săracă gură, C-a plăti iapa cea sură Care paște-n curătură. 280 Fă-mă, Doamne, ce mi-i face, Fă-mă pana rugului În clopul haiducului, Fă-mă pană pe almariu Să fiu noră la crîșmariu. 281 D-urîtu mi-i omul mare Că se-mpiedică-n picioare, Da mi-i drag omul micuț Că se poartă schitecuț. 282 Di, di, di, dracu-a peri De
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sînt cam ca la tata acasă, mai din fabrică, mai din mall... Am fost, de pildă, la un tîrg de produse tradiționale din Bran, unde nu era nici un brănean, iar „țăranii” de la tejghele de-abia știau cum să-și poarte clopul. Altă dată, un „mic producător” care îmi explica cum face el cîrnații doar cu nevastă-sa, acasă, nu s-a putut abține și mi s-a lăudat cum vinde el cel puțin zece tone de cîrnați pe săptămînă. Strașnică nevastă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
student la arte. Ei îi arătau plasatoarei legitimațiile de la Filologie și forțau intrarea. Alo, alo, unde dați buzna? Numai cei de la Arte pot intra cu legitimația! Păi ce, doamnă, Filologia nu-i artă? No! Văzându-i cu traiste maramureșene și clopuri, simțind damful de usturoi, funcționara bătea în retragere. La epoca studenției, când făceau transhumanța din Maramureș, Ionicii garau în camera lui Șerban, pe a cărei ușă era aplicată plăcuța Lift de patru pesoane, maximum 320 kg . Proprietarul se refugia timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Filofteia D. Marin,/ căreia atâția ani de flori i-a scuturat". Alteori, descinde din Beniuc: "neamul meu, mândrie nevândută, puși pe harță și zurbă, răni fierbinți, prea iubiți". Străbunii poetului au venit din Ardeal sub umbra penelor de cocoș la clop: "neamul meu veni din praf stârnit de turmă/ să sfâșie bărăganul în galop". Dragostea față de țărână este teribilă, îl ține pe poet în mrejele ei, ca o vrăjitoare, pulsând în dragostea "păgână" a părinților; de aceea, cere țărânei dragostea tatălui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nefiind din partea locului, moțoganii sunt săriți la împărțirea pământului. Instigați de avocatul lui Papp, ei pornesc împotriva delenilor. Momentul plecării la luptă e antologic : „Vă propun să cântăm «Trăiască regele !»”, zice avocatul. La care „vocalistul” cetei crâncene de moți cu clopuri, sarici și mâna în brâu scoate un răcnet înfiorător, venit din negura vremurilor : „Aaaaa ! Iute-mi taie cuțâtu’, că l-am ascuțât amu’ !”. Înfruntarea este și ea orchestrată impecabil. Delenii strigă : „Vrem pământ, că ne- am luptat !”. Un propagandist de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
aș lăsa, / Dar ți-i mândra frumușea, / Îi face păcat cu ea / Și îmi pică frunza mea. / Mi-i lăsa, nu mi-i lăsa / Eu cu mândra tot voi sta, / Frunza ta tot a pica; Și-oi păli frunza cu clopul / Și pe mândra cu mijlocul / Ș-apoi cum mi-a fi norocul!"106 Natura personificată devine participantă directă la împlinirea unui destin "scris în carte", paralelismul semantic punând în valoare relația om cosmos: " Măi bădiță, Ioniță, / Leagă calul la portiță
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
integrată a măsurilor de ocupare I. Credite de angajament 1.919 0 113 963 843 0 0 0 0 ÎI. Credite bugetare 1.919 0 113 963 843 0 0 0 0 80045602 Programe din Fondul Social European (FSE) 1871 CLOP - Creșterea economică locală prin reorientare I. Credite de angajament 1.055 0 29 776 250 0 0 0 0 ÎI. Credite bugetare 1.055 0 29 776 250 0 0 0 0 80045602 Programe din Fondul Social European (FSE) 1872
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237728_a_239057]
-
de angajament ÎI. - Credit bugetar FIȘA PROIECTULUI finanțat/propus la finanțare în cadrul programelor aferente ��Politicii de Coeziune a U.E., Politicii Agricole Comune și de Pescuit și a altor facilități și instrumente postaderare -mii lei- Denumirea și codul proiectului/ Proiectul: 1871 CLOP - Creșterea economică locală prin reorientare Fond de finanțare: 02 Fondul Social European (FSE) 5000 TOTAL GENERAL I. Credite de angajament 1.055 0 29 776 250 0 0 0 0 ÎI. Credite bugetare 1.055 0 29 776 250 0
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237728_a_239057]