129 matches
-
miezul lichid l/r vezi seria colac - cerc - coc, sau ’όλος „întreg, deplin, tot” - lat. ora „extremitate, regiune, cerul” - sl. vesĭ, lat. totus. Șchiop este cuvânt autohton, analizabil ca structură morfematică (ș-chiop), în rădăcina căruia a existat l. Comp. vfr. clop „șchiop” cu nfr. éclopé „calicit, șchiop”, lat. claudo „a șchiopăta”, vgr. χωλος „șchiop, calicit”, κυλλος „ib.”, rom. calic. Fără miezul lichid au rezultat sl. kostĭ, rom. os (lat. os). Prefixul a inrodus sensul ablativ „relativ la, din, de la”, schimbând totodată aspectul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
calicit, șchiop”, lat. claudo „a șchiopăta”, vgr. χωλος „șchiop, calicit”, κυλλος „ib.”, rom. calic. Fără miezul lichid au rezultat sl. kostĭ, rom. os (lat. os). Prefixul a inrodus sensul ablativ „relativ la, din, de la”, schimbând totodată aspectul fonetic al cuvântului, astfel clop a devenit șchiop; alb. shqepul „șchiop”, shqepoj „a șchiopăta”; în rusă au apărut forme paralele: klöpa „doagă” și ščepka „surcea, așchie”. 3. Emanație culturală unică a romanității orientale, grecizate și turcite la vremea aceea, Dimitrie Cantemir poseda practic fenomenul lingvistic
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
95 chei, 53 cheie, 53 a chema, 46 chilie, 46 chior, 44 chip, 95 chir, 46 chirie, 46 Chisău, 57 Chișarăi, 57 Chișcău, 57 Chișinău, 57 Chișoda, 57 a chiti, 44 Chițoc, 57 cioban, 66 clacă, 131 a cleveti, 100 clop, 96 coc, 99 codru, 104 colac, 43 colibă, 52 colnic, 53 coloni, 52 contra, 46 a conține, 222 copac, 95 copoi, 95 coraslă, 134 cotlon, 109 cotlovină, 109 cotor, 195 a cotrobăi, 109 a cotropi, 195 cotruță, 195 a se
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
nefiind din partea locului, moțoganii sunt săriți la împărțirea pământului. Instigați de avocatul lui Papp, ei pornesc împotriva delenilor. Momentul plecării la luptă e antologic : „Vă propun să cântăm «Trăiască regele !»”, zice avocatul. La care „vocalistul” cetei crâncene de moți cu clopuri, sarici și mâna în brâu scoate un răcnet înfiorător, venit din negura vremurilor : „Aaaaa ! Iute-mi taie cuțâtu’, că l-am ascuțât amu’ !”. Înfruntarea este și ea orchestrată impecabil. Delenii strigă : „Vrem pământ, că ne- am luptat !”. Un propagandist de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
află un ștergar peste care stă o tavă de lemn încrustat. În odăi fotolii acoperite cu perne și carpete cu motive românești. Pe unde se poate se etalează bibelouri: lupoaica, ploscuțe, un oltean cu cobiliță, păpuși cu fețe bănățene sau clopuri maramureșene, învelitori din Bucovina, opincuțe moldovenești, marame oltenești. Când se adună la masă măcar odată pe săptămână servesc meniuri tradiționale și vorbesc pitoresc ca în Ardeal, moale ca în Moldova, precipitat ca oltenii după caz. În anumite zile ale anului
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și mă trimite la cerșit...” Ultima mireasă Dacă mergi de la Baia Mare spre Sătmar vreo 30 de kilometri, dai într-o copaie verde, supranumită Țara Oașului. Că așa era la români: orice copaie era «țară». Oșenii încă mai au prin lăzi «clop și gaci/moștenire de la daci», cum spunea căminul cultural de altădată. Acum, nici cămin cultural nu mai au. Au însă ghinionul să fie lângă Baia Mare: moroșenii și-au ridicat coșurile combinatului mai sus și fumul blestemat se condensează deasupra oșenilor
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
că trebuie să stea două-trei ore. - Ungem de cu seara coada cu un pic de untură de porc, ca s-o împletim ușor a doua zi. Mirele ce poartă? - Gaci (pantaloni extrem de largi, ca o fustă, din in), straiță, chimeșă, clop, brăcinare. Pe steag, am cusut chișchineuț, cum ar fi o batistă. A scos mirii afară, la soare, în curte, și i-a rezemat, așa împodobiți, de niște buturugi cenușii de fag. Mă uitam la păpușile acestei bătrâne și m-a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
meu aiurea, l-am întâlnit pe Nicolae, Nicu-i spuneam noi și pe Vlad, tocmai prin fața unei berării, care funcționa de pe vremea tinereții noastre, pe când aveam toți dinții în gură și părul nu-mi încăpea sub șapcă, sau bonetă, ori clop no, cu ce eram pe cap. După ce ne-am îmbrățișat noi, ne-am sărutat, am intrat să stăm la un pahar de vorbă,la umbră, cu un țap de bere vorbită, la o masă care parcă ne aștepta pe noi
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ecran. Fiind semiîntuneric, dau să mă așez pe un scaun. Pipăi și descopăr prezența unui obiect pufos. Era o pălărie străină. Am dat alarma. La fața locului a venit și soția - Întrebându-ne a cui va fi fiind pălăria - numită clop dincolo de munți. Am pus obiectul În legătură cu locurile ce ocupaseră oaspeții. Apoi, câți și care dintre ei avuseseră pălărie. Unul singur: prof. I.A. - Iași. Cum Îi aflăm adresa? Căci TÎrgul Iașilor e mare... Ne-am convocat În ședință operativă pentru
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de pe mormânt, printr-un gest de o virilitate violentă: „Pun’e mîna pă iș, amu o, o zmulge cu rădăcin’i cu tătu, d’im pămînt ișse cu tătu. Ș-o scutură d’e lut ș-o pun’e-n clop” Orațiile de nuntă așază despărțirea de mediul familial sub protecția metalului lunar din compoziția instrumentului masculin, a cărui prețiozitate rituală este în acord cu statutul miresei: „Căci am venit/ Cu târnăcoape de argint,/ Sî scoatem/ Floricica din pământ,/ S-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
află un ștergar peste care stă o tavă de lemn Încrustat. În odăi fotolii acoperite cu perne și carpete cu motive românești. Pe unde se poate se etalează bibelouri: lupoaica, ploscuțe, un oltean cu cobiliță, păpuși cu fețe bănățene sau clopuri maramureșene, Învelitori din Bucovina, opincuțe moldovenești, marame oltenești. Când se adună la masă măcar odată pe săptămână servesc meniuri tradiționale și vorbesc pitoresc ca În Ardeal, moale ca În Moldova, precipitat ca oltenii după caz. În anumite zile ale anului
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ecran. Fiind semiîntuneric, dau să mă așez pe un scaun. Pipăi și descopăr prezența unui obiect pufos. Era o pălărie străină. Am dat alarma. La fața locului a venit și soția - Întrebându-ne a cui va fi fiind pălăria - numită clop dincolo de munți. Am pus obiectul În legătură cu locurile ce ocupaseră oaspeții. Apoi, câți și care dintre ei avuseseră pălărie. Unul singur: prof. I.A.204 - Iași. Cum Îi aflăm adresa? Căci TÎrgul Iașilor e mare... Ne-am convocat În ședință operativă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1956 în localitatea Sulighete, județul Hunedoara, România, cu domiciliul actual în Germania, 65203 Wiesbaden, Albert Schweitzerallee 49, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Deva, Str. Dorobanților bl. 19B, sc. 2, ap. 17, județul Hunedoara. 66. Ebner Laura, fiica lui Clop Ștefan și Ioana, născută la 8 august 1975 în localitatea Jimbolia, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Germania, 89079 Ulm, Im Wiblinger Hart 89, cu ultimul domiciliu din România în satul Iecea Mare nr. 169, comuna Cărpiniș, județul Timiș
HOTĂRÂRE nr. 1.287 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153825_a_155154]
-
integrată a măsurilor de ocupare I. Credite de angajament 1.919 0 113 963 843 0 0 0 0 ÎI. Credite bugetare 1.919 0 113 963 843 0 0 0 0 80045602 Programe din Fondul Social European (FSE) 1871 CLOP - Creșterea economică locală prin reorientare I. Credite de angajament 1.055 0 29 776 250 0 0 0 0 ÎI. Credite bugetare 1.055 0 29 776 250 0 0 0 0 80045602 Programe din Fondul Social European (FSE) 1872
LEGE nr. 294 din 21 decembrie 2011 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237728_a_239057]
-
de angajament ÎI. - Credit bugetar FIȘA PROIECTULUI finanțat/propus la finanțare în cadrul programelor aferente ��Politicii de Coeziune a U.E., Politicii Agricole Comune și de Pescuit și a altor facilități și instrumente postaderare -mii lei- Denumirea și codul proiectului/ Proiectul: 1871 CLOP - Creșterea economică locală prin reorientare Fond de finanțare: 02 Fondul Social European (FSE) 5000 TOTAL GENERAL I. Credite de angajament 1.055 0 29 776 250 0 0 0 0 ÎI. Credite bugetare 1.055 0 29 776 250 0
LEGE nr. 294 din 21 decembrie 2011 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237728_a_239057]
-
măsurilor de ocupare I. Credite de angajament 1.954 1.217 737 0 0 0 0 0 0 II. Credite bugetare 1.954 1.217 737 0 0 0 0 0 0 80045602 Programe din Fondul Social European (FSE) 1871 CLOP - Creșterea economică locală prin reorientare I. Credite de angajament 957 547 410 0 0 0 0 0 0 II. Credite bugetare 957 547 410 0 0 0 0 0 0 80045602 Programe din Fondul Social European (FSE) 1872 Job Net
LEGE nr. 340 din 10 decembrie 2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257079_a_258408]
-
de angajament II. - Credit bugetar FIȘA PROIECTULUI finanțat/propus la finanțare în cadrul programelor aferente Politicii de Coeziune a U.E., Politicii Agricole Comune și de Pescuit și a altor facilități și instrumente postaderare - mii lei - Denumirea și codul proiectului/ Proiectul: 1871 CLOP - Creșterea economică locală prin reorientare Fond de finanțare: 02 Fondul Social European (FSE) 5000 TOTAL GENERAL I. Credite de angajament 957 547 410 0 0 0 0 0 0 II. Credite bugetare 957 547 410 0 0 0 0 0
LEGE nr. 340 din 10 decembrie 2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257079_a_258408]
-
încărcat cu o sapă de argint. În sapă se află un fag dezrădăcinat verde. Vârful scutului este tăiat de o linie undata sub care se află un câmp albastru presărat cu bule de argint. În partea dreaptă se află un clop negru cu bor mic, ornat cu motive populare din zonă, având o pană de păun în dreapta. În partea stângă se află un coș de nuiele cu fructe, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint cu
HOTĂRÂRE nr. 339 din 4 mai 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Apa, Tarna Mare şi Urziceni, judeţul Satu Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271860_a_273189]
-
motive populare din zonă, având o pană de păun în dreapta. În partea stângă se află un coș de nuiele cu fructe, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Clopul simbolizează viața culturală și artistică a localității. Coșul cu fructe reprezintă bogăția pomicola și viticola a zonei. Fagul reprezintă bogăția silvica a zonei. Vârful undat face referire la renumitul centru balnear Băile Târna. Coroană murala cu un turn crenelat semnifică
HOTĂRÂRE nr. 339 din 4 mai 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Apa, Tarna Mare şi Urziceni, judeţul Satu Mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271860_a_273189]
-
în Borșa, se poartă sugna de diferite culori, care este asemănătoare unei fuste cu creți sau paturi. Poalele sunt tivite cu ajur, găurele scurte și cipca. În picioare, femeile poartă opinci din oargă. Costumul bărbătesc. Vară, bărbații poartă pe cap clop din paie sau pălărie de postav, iar iarnă cușma. Cămașă este scurtă cu mânecă largă, fără guler și cu mânecări frumos ornamentate, gătii, pentru vară, care sunt largi, pana deasupra gleznei; cioarecii, un fel de pantaloni groși din lână, se
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
femeilor a fost opinca. Azi, în anii 2000, ea este înlocuită cu ghete la femeile bătrâne și cu pantofi la cele tinere. Bărbații poartă opinci, cioareci (pantaloni țărănești de lînă, de pănură sau de dimie), cămașă albă, spăcelul negru și clopul de paie. Partea răsăriteana a satului, numită Mocira, dinspre râul Sălaj, este cultivată cu fânețe și cereale, predominând grâul, porumbul și alte păioase. Partea apuseană, care poartă numele Tăul, este cultivată în general cu fânețe. Atât Tăul cât și Mocira
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
hectare. Volumul total al lacului de acumulare este de 14,83 milioane de metri cubi. Digul drept al malului lacului de acumulare are o lungime de 4,657 km, cel stâng de 14,775 km. [[Fișier:Locuitor in ie si clop ciobanesc din Racovita, Sibiu.JPG|Localnic în cămașă tradițională și clop ciobănesc|100px|right|thumb]] [[Fișier:Locuitoare in ie si chieptar infundat din Racovita, Sibiu.jpg|left|150px|thumb|Racoviceană în port popular]] Informații privind numărul populației ce trăia pe
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
milioane de metri cubi. Digul drept al malului lacului de acumulare are o lungime de 4,657 km, cel stâng de 14,775 km. [[Fișier:Locuitor in ie si clop ciobanesc din Racovita, Sibiu.JPG|Localnic în cămașă tradițională și clop ciobănesc|100px|right|thumb]] [[Fișier:Locuitoare in ie si chieptar infundat din Racovita, Sibiu.jpg|left|150px|thumb|Racoviceană în port popular]] Informații privind numărul populației ce trăia pe aceste meleaguri parvin din conscripțiile care s-au făcut începând din
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
de culoare albă, din pânză de cânepă, sau suri, din lână. În picioare se purtau cizme sau bocanci din piele neagră, în sărbători și opinci în zilele de lucru. În perioada anului când vremea era călduroasă pe cap se purta "clop" (pălărie) de paie sau postav, iar în timpul iernii, "cușmă" (căciulă) neagră sau sură, din blană de miel. Reportaje
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
fecior de-mpărat / Și te-ai dus la casa lui, / În fundu pământului / Unde leac de soare nu-i” - bocet după fată. “Măi frate, la nunta ta / Nu-s feciori să chiotea` / Și nici fete să horea`. / Feciorii-s fără de clop, / Nu-i mere cu ei la joc; Și fetele-s despletite, / După tine-s bănuite” sau “Vai, puiuț, dragu tatii, / Vai, bine te-ai însurat, / Fată din sat n-ai luat, / Da` din poarta cerului / Pă fata-mpăratului” - "bocet după
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]