117 matches
-
0,1 - 0,2 mm, iar forma sa este fusiformă. Conform numelui, are culoarea verde. Prezintă un flagel ce are o lungime de până la 1/3 din lungimea corpului, cu ajutorul acestuia putând să înoate rapid. Prezintă un singur grup de cloroplaste aranjate radial, în formă de stea (vizibile doar la microscopul electronic de mare putere). Euglena verde are corpul format dintr-o singură celulă cu: membrană, (care conține citoplasmă, cromatofori cu clorofilă, vacuolă contractilă, având rol în excreție, stigmă-organit fotosensibil (pata
Euglena verde () [Corola-website/Science/310330_a_311659]
-
unei însemnate cantități de apă absorbita la nivelul rădăcinii și preluată de vasele conducătoare lemnoase. Ajuns la nivelul frunzelor, excesul de apă este eliminat. Suprafață mare de contact cu atmosfera, stomatele numeroase (mai ales pe epiderma inferioară), mezofilul bogat în cloroplaste și spațiile intercelulare din țesutul lacunar contibuie la o activitate fotosintetica ridicată și, deci, la o transpirație intensă. Transpirația determina absorbția pasivă a apei cu substanțele minerale, asigură circulația ascendentă a acesteia, precum și turgescenta normală a tuturor celulelor și menține
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
și formare de compuși organici (glucide, lipide, proteine) foarte variați. Deși apă participa în fotosinteză, ca și dioxidul de carbon, ea nu constituie, nici chiar când este în cantități reduse, un factor limitant pentru toate speciile.Fotosinteza are loc în cloroplaste și în zona citoplasmei care le înconjoară.La nivelul cloroplastelor alături de " clorofila a, pigmentul principal de altfel, se mai găsesc și : Procesele chimice complexe care au loc în fenomenul de fotosinteză se realizează în două faze : fază luminoasă (fază fotochimica
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
Deși apă participa în fotosinteză, ca și dioxidul de carbon, ea nu constituie, nici chiar când este în cantități reduse, un factor limitant pentru toate speciile.Fotosinteza are loc în cloroplaste și în zona citoplasmei care le înconjoară.La nivelul cloroplastelor alături de " clorofila a, pigmentul principal de altfel, se mai găsesc și : Procesele chimice complexe care au loc în fenomenul de fotosinteză se realizează în două faze : fază luminoasă (fază fotochimica sau fază Hill) și faza de întuneric (ciclul lui Calvin
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
este de 16 n. Important este faptul că gradul de poliploidie nu este corelat cu poziția sistematică a acestor animale. În prezent este demonstrată prezența ADN și ARN și în alți constituenți celulari în afara cromozomilor. Astfel, plastidele din celula vegetală (cloroplaste — când conțin clorofilă, leucoplaste — când sunt lipsite de acest pigment), mitocondriile, kinetosomii conțin atât ARN cât și ADN. Se cunoaște, de asemenea, că cel puțin organitele amintite au capacitatea de autoreproducere prin diviziune. Este, deci, firesc să ne așteptăm ca
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
făcute pe o serie de specii au arătat că într-adevăr se pot produce asemenea modificări care devin ereditare. Iată câteva fapte: la multe plante se cunosc forme ce au frunze pătate (unele porțiuni sunt verzi, adică celulele lor conțin cloroplaste, alte porțiuni albe-gălbui și celulele lor conțin doar leucoplaste). Cercetări efectuate la Pelargonium zonale au arătat că fenomenul amintit este determinat de o mutație plastidică datorită căreia cloroplastele respective pierd capacitatea de a forma clorofila. S-a dovedit, de asemenea
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
ce au frunze pătate (unele porțiuni sunt verzi, adică celulele lor conțin cloroplaste, alte porțiuni albe-gălbui și celulele lor conțin doar leucoplaste). Cercetări efectuate la Pelargonium zonale au arătat că fenomenul amintit este determinat de o mutație plastidică datorită căreia cloroplastele respective pierd capacitatea de a forma clorofila. S-a dovedit, de asemenea, că acest caracter se transmite mai ales pe linia maternă pentru că plastidele se transmit la generația următoare direct prin sacul embrionar. Din cauza dimensiunilor mari ale plastidelor, ele rareori
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
au nevoie de teren și nu intră în competiție cu producția de alimente”. La unele specii de alge, cum ar fi Chlamydomonas reinhardtii sau cyanobacteria, la întuneric, protonii și electronii sunt reduși pentru a forma H gazos cu ajutorul hidrogenazei în cloroplast. Anual se înregistrează un consum mondial de hidrogen de peste 500 miliarde metri cubi normali în diverse scopuri și în diferite domenii. În afara utilizării ca reactant, hidrogenul are multe aplicații în inginerie și fizică. Se utilizează la sudură, iar datorită bunei
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
abundente în apele liniștite, unde se pot înmulți foarte mult, colorând apa în verde ("E. viridis") sau în roșu ("E. sanguinea"). Specia "Euglena gracilis" a fost utilizată pe scară largă în laboratoare ca organism model. Cele mai multe specii de euglene au cloroplaste în interiorul corpului, care le dau posibilitatea să se hrănească prin autotrofie, ca plantele. Totuși, se mai pot hrăni și prin heterotrofie, cum fac animalele. Cum "Euglena" are trăsături ale plantelor, dar și ale animalelor, primii taxonomiști au întâmpinat dificultăți în
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
Animale" and "Vegetabile" lui Linnaeus: regnul Protista.. O euglenă tipică are între 20 și 300 µm. Când se hrănește prin heterotrofie, "Euglena" înconjoară o particulă de hrană și o consumă prin fagocitoză. Atunci când există suficientă lumină solară, "Euglena" își folosește cloroplastele care conțin clorofilă a și clorofilă b în producerea de zaharuri prin fotosinteză. Cloroplastele euglenelor sunt înconjurate de trei membrane, în timp ce cloroplastele plantelor și a algelor verzi (în care "Euglena" a fost plasată de taxonomiștii timpurii) au doar două. Acest
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
300 µm. Când se hrănește prin heterotrofie, "Euglena" înconjoară o particulă de hrană și o consumă prin fagocitoză. Atunci când există suficientă lumină solară, "Euglena" își folosește cloroplastele care conțin clorofilă a și clorofilă b în producerea de zaharuri prin fotosinteză. Cloroplastele euglenelor sunt înconjurate de trei membrane, în timp ce cloroplastele plantelor și a algelor verzi (în care "Euglena" a fost plasată de taxonomiștii timpurii) au doar două. Acest lucru a fost luat ca dovadă că cloroplastele euglenelor au evoluat dintr-o algă
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
înconjoară o particulă de hrană și o consumă prin fagocitoză. Atunci când există suficientă lumină solară, "Euglena" își folosește cloroplastele care conțin clorofilă a și clorofilă b în producerea de zaharuri prin fotosinteză. Cloroplastele euglenelor sunt înconjurate de trei membrane, în timp ce cloroplastele plantelor și a algelor verzi (în care "Euglena" a fost plasată de taxonomiștii timpurii) au doar două. Acest lucru a fost luat ca dovadă că cloroplastele euglenelor au evoluat dintr-o algă verde eucariotă care trăia înăuntrul ei. Astfel, similaritățile
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
în producerea de zaharuri prin fotosinteză. Cloroplastele euglenelor sunt înconjurate de trei membrane, în timp ce cloroplastele plantelor și a algelor verzi (în care "Euglena" a fost plasată de taxonomiștii timpurii) au doar două. Acest lucru a fost luat ca dovadă că cloroplastele euglenelor au evoluat dintr-o algă verde eucariotă care trăia înăuntrul ei. Astfel, similaritățile intrigante dintre "Euglena" și plante nu au apărut din cauza înrudirii, ci din cauza acelei simbioze interne (endosimbioze). Analizele filogenetice susțin această ipoteză. Cloroplastele euglenelor conțin pirenoizi folosiți
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
luat ca dovadă că cloroplastele euglenelor au evoluat dintr-o algă verde eucariotă care trăia înăuntrul ei. Astfel, similaritățile intrigante dintre "Euglena" și plante nu au apărut din cauza înrudirii, ci din cauza acelei simbioze interne (endosimbioze). Analizele filogenetice susțin această ipoteză. Cloroplastele euglenelor conțin pirenoizi folosiți în sinteza paramilonului, o formă de stocare a energiei în amidon, care ajută euglenele să supraviețuiască perioadelor de lumină slabă. Prezența pirenoizilor ajută la diferențierea genului "Euglena" de alte genuri ale clasei "Euglenoidea", cum ar fi
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
coincid cu începerea acumulării de oxigen liber. Aceasta ar fi putut avea loc în timpul unei creșteri în rândul nitraților oxidați pe care eucariotele i-au folosit ca un oponent pentru bacterii. Tot în timpul Proterozoicului au evoluat relațiile dintre mitocondrii și cloroplaste și gazdele acestora. În istoria Pământului au fost momente când masele continentale s-au unit pentru a crea un supercontinent, urmat de spargerea supercontinentului și de apariția unor noi continente diferite. Această repetiție a evenimentelor tectonice se numește "cercul lui
Proterozoic () [Corola-website/Science/322027_a_323356]
-
ai celor doi părinți. Alte avantaje ale utilizării protoplaștilor sunt: înmulțirea vegetativă foarte rapidă în urma căreia rezultă clone; obținerea unor forme poliploide ce vor fi utilizate în ameliorare; inducerea de mutante; transferul de gene sau cromozomi în protoplaști; transferul de cloroplaste în protoplaști; obținerea unor plante rezistente la viroze, etc. Haploidia prin androgeneză și ginogeneză experimentală este o altă metodă de cultură "in vitro". "Androgeneza" constă în reprogramarea inormației genetice a microsporilor (grăunciorilor de polen), în culturi "in vitro". Ulterior, prin
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
fotosinteză. Luând în considerare amploarea fenomenului, este de înțeles că RuBisCO este cea mai des întâlnită proteină de pe Pământ. Până în anul 2011 erau cunoscute șase căi prin care se poate fixa carbonul în mod autotrof. Ciclul Calvin fixează carbonul în cloroplastele plantelor, algelor și în bacteria alga albastră verde. Ciclul Calvin este de asemenea prezent în bacteria fotosintetică purpurie.
Fixarea carbonului () [Corola-website/Science/334369_a_335698]