KorAP: Find »[drukola/base=cneaz & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...45 >

1,115 matches

Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038

medic evreu venețian pe nume Leon (venit la chemarea Sofiei Palelog[5]) care-l îngrijea. Ulterior medicul a fost executat din porunca tatălui lui Ivan cel Tânăr, Ivan al III-lea cel Mare. Trebuie menționat totuși că faptul otrăvirii moștenitorului cneazului moscovit nu a fost confirmat până azi. După moartea soțului, Ivan cel Tânăr, viața Olenei (Elenei) a devenit un coșmar. După moartea tatălui său, Dimitri devine moștenitorul tronului. Pe parcursul anilor următori lupta între adepții tânărului domnitor și cei ai feciorului

FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
feciorului Sofiei, Vasilie s-au întețit, în anul 1497 Ivan al III-lea hotărând încoronarea nepotului său, fiul Elenei Voloșanca, Dimitrie.Încoronarea lui Dimitrie rezolva problema moștenitorului la tronul moscovit. Evident, adepții lui Vasilie, nu erau deloc bucuroși de decizia cneazului Ivan al III-lea. În decembrie 1497 a fost descoperit un compot important, ce presupunea răscoala lui Vasilie împotriva propriului tată. Complotiștii preconizau omorul lui Dimitrie. Trebuie remarcat că boierii nu au susținut complotiștii, chiar dacă aceștia proveneau din familii boierești

FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
din rândurile boierilor (Afanasie Eropkin, Skriabin și Gusev) precum și femeile complice din partea Sofiei au fost executați; unii complotiști au fost întemnițați. La 4 februarie 1498, în Catedrala Adormirii (Uspenskii Sobor), are loc încoronarea lui Dimitrie la vârsta de 15 ani, cneaz al Vladimirului, al Moscovei și al Novgorodului. Pe Dimitrie au fost îmbrăcate însemnele distinctive suverane inclusiv "cușma lui Monomah", iar după încoronare a fost dată o mare serbare. În a doua jumătate a anului 1498, noul titlu al lui Dimitrie

FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
Vladimirului, al Moscovei și al Novgorodului. Pe Dimitrie au fost îmbrăcate însemnele distinctive suverane inclusiv "cușma lui Monomah", iar după încoronare a fost dată o mare serbare. În a doua jumătate a anului 1498, noul titlu al lui Dimitrie "mare cneaz" se folosea deja în documentele oficiale. Procedurile de încoronare a lui Dimitrie au rămas ca exemplu pentru viitorii cneji moscoviți, servind drept ghid pentru încoronarea lui Ivan al IV-lea cel Groaznic cu jumătate de secol mai târziu (1547). În

FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
după încoronare a fost dată o mare serbare. În a doua jumătate a anului 1498, noul titlu al lui Dimitrie "mare cneaz" se folosea deja în documentele oficiale. Procedurile de încoronare a lui Dimitrie au rămas ca exemplu pentru viitorii cneji moscoviți, servind drept ghid pentru încoronarea lui Ivan al IV-lea cel Groaznic cu jumătate de secol mai târziu (1547). În 1498 bucuria „țarevnei” Elena a fost atît de mare încît în atelierul său a fost confecționat un giulgiu[6

FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
pentru putere cu Sofia Paleolog și feciorul ei Vasilie. Lupta pentru tronul moscovit între cele două grupări a continuat. Dimitrie nu a primit pământuri și nici puterea reală. Între timp situația politică internă în cnezat s-a înrăutățit: din ordinul cneazului Ivan al III-lea cel Mare au fost arestați și condamnați la moarte mai mulți boieri de rang înalt din anturajul nemijlocit al cneazului, unii dintre ei cu tot cu soții și copii. În 1499 Vasilie, căzut în dizgrație în urma complotului, reușește

FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
și nici puterea reală. Între timp situația politică internă în cnezat s-a înrăutățit: din ordinul cneazului Ivan al III-lea cel Mare au fost arestați și condamnați la moarte mai mulți boieri de rang înalt din anturajul nemijlocit al cneazului, unii dintre ei cu tot cu soții și copii. În 1499 Vasilie, căzut în dizgrație în urma complotului, reușește parțial să-și recapete încrederea tatălui inclusiv prin contribuția Sofiei Paleolog (fosta complotistă care reușește să recapete încrederea soțului și susținerea lui pentru feciorul

FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
să recapete încrederea soțului și susținerea lui pentru feciorul său Vasilie). În 1500 începe un război ruso-lituanian. La 14 iulie 1500 rușii obțin o victorie zdrobitoare la Verdoș. În scrierile vechi se observă, cu acest prilej, o schimbare a opiniei cneazului Ivan al III-lea față de Vasilie și pentru prima dată îl numește "cneaz al întregii Rusii". La 11 aprilie 1502 lupta dinastică se finalizează, prin căderea în dizgrația cneazului Ivan al III-lea, a nepotului moștenitor Dimitrie și mamei sale

FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
începe un război ruso-lituanian. La 14 iulie 1500 rușii obțin o victorie zdrobitoare la Verdoș. În scrierile vechi se observă, cu acest prilej, o schimbare a opiniei cneazului Ivan al III-lea față de Vasilie și pentru prima dată îl numește "cneaz al întregii Rusii". La 11 aprilie 1502 lupta dinastică se finalizează, prin căderea în dizgrația cneazului Ivan al III-lea, a nepotului moștenitor Dimitrie și mamei sale Elena Voloșanca. Ivan al III-lea ordonă ca Dimitrie să nu mai fie

FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
scrierile vechi se observă, cu acest prilej, o schimbare a opiniei cneazului Ivan al III-lea față de Vasilie și pentru prima dată îl numește "cneaz al întregii Rusii". La 11 aprilie 1502 lupta dinastică se finalizează, prin căderea în dizgrația cneazului Ivan al III-lea, a nepotului moștenitor Dimitrie și mamei sale Elena Voloșanca. Ivan al III-lea ordonă ca Dimitrie să nu mai fie numit cneaz și împreună cu mama sa Elena să nu fie pomeniți în slujbele bisericești. Totodată dispune

FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
întregii Rusii". La 11 aprilie 1502 lupta dinastică se finalizează, prin căderea în dizgrația cneazului Ivan al III-lea, a nepotului moștenitor Dimitrie și mamei sale Elena Voloșanca. Ivan al III-lea ordonă ca Dimitrie să nu mai fie numit cneaz și împreună cu mama sa Elena să nu fie pomeniți în slujbele bisericești. Totodată dispune arestul la domiciliu pentru ambii. După numirea lui Vasilie cneaz, Dimitrie, nepotul și Elena Voloșanca, nora, au fost întemnițați. Astfel, lupta pentru tronul Moscovei au câștigat

FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
mamei sale Elena Voloșanca. Ivan al III-lea ordonă ca Dimitrie să nu mai fie numit cneaz și împreună cu mama sa Elena să nu fie pomeniți în slujbele bisericești. Totodată dispune arestul la domiciliu pentru ambii. După numirea lui Vasilie cneaz, Dimitrie, nepotul și Elena Voloșanca, nora, au fost întemnițați. Astfel, lupta pentru tronul Moscovei au câștigat-o Sofia Paleolog și feciorul său Vasilie[7]. Înștiințat de ce se petrecea în cetatea moscovită, în septembrie 1502, la puțin timp după întemnițarea Elenei

FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
fiicei sale. Greu încercată doamna Elena și-a urmat tatăl în viata de dincolo, la 18 ianuarie 1505. A fost înmormântată la mănăstirea Voznesenskaia, care o primise cadou la logodna cu Ivan cel Tânăr, cel care trebuia sa ajungă mare cneaz al Moscovei. Feciorul Elenei, Dimitrie a murit în 1509 în închisoare după unele păreri din cauza frigului și foametei, după altele, din cauza intoxicării cu fum. Moartea subită a Elenei și lui Dimitrie au avut loc deja după decesul lui Ivan al

FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
avut patru urmași din care doar tatăl Evdokiei, Alexandru (Olelko), s-a afirmat în luptele politice dintre unchii săi. Acesta l-a sprijinit pe vărul său, regele Poloniei, Cazimir al IV-lea Jagello, care i-a confirmat calitatea de mare cneaz de Kiev. [4]Ivan al III-lea Vasilievici (Ivan al III-lea cel Mare) născut la 22 ianuarie 1440 și decedat la 27 octombrie 1505 a fost mare cneaz al Moscovei din 1462 pînă în 1505, feciorul marelui cneaz al

FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
al IV-lea Jagello, care i-a confirmat calitatea de mare cneaz de Kiev. [4]Ivan al III-lea Vasilievici (Ivan al III-lea cel Mare) născut la 22 ianuarie 1440 și decedat la 27 octombrie 1505 a fost mare cneaz al Moscovei din 1462 pînă în 1505, feciorul marelui cneaz al Moscovei Vasilie al II-lea Vasilievici cel Întunecat. În decursul domniei lui Ivan al III-lea au avut loc însemnate anexări de teritorii în jurul Moscovei și transofrmarea acestui oraș

FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
mare cneaz de Kiev. [4]Ivan al III-lea Vasilievici (Ivan al III-lea cel Mare) născut la 22 ianuarie 1440 și decedat la 27 octombrie 1505 a fost mare cneaz al Moscovei din 1462 pînă în 1505, feciorul marelui cneaz al Moscovei Vasilie al II-lea Vasilievici cel Întunecat. În decursul domniei lui Ivan al III-lea au avut loc însemnate anexări de teritorii în jurul Moscovei și transofrmarea acestui oraș în centrul cnezatului rus. A fost obținută eliberarea cnezatului de

FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
legi și un șir de reforme care au pus bazele proprietății boierimii. [5]Sofia Paleolog, era a doua soție a lui Ivan al III-lea cel Mare, descendenta ultimilor împărați bizantini; nu vedea cu ochi buni atenția pe care marele cneaz o acorda nurorii și nepotului său. Mai mult, dorea ca Elena și Dimitrie să cadă în dizgrație, iar fiul ei Vasile să devină moștenitor al tronului. [6]Pe giulgiu sunt reprezentate două cortegii: unul laic (în stânga) și altul bisericesc (în dreapta

FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046

și care erau strânse pentru „zile negre”. 3. Caracterul conservator - nu se acceptau devierile sociale sau spirituale de la modul tradițional de viață. Baza spirituală a obștii era formată de tradiția populară și religia creștin-ortodoxă. Garantul conservării acestor valori era voievodul (cneazul, jupânul) și preotul. Se accepta ca bază juridică doar „legea pământului”, care era un cod de legi nescris, dar respectat cu strictețe de comunitate. Era dificilă chiar și comunicarea între diferite obști, iar acest lucru a fost materializat în expresia

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
Aceasta era singura normă legală acceptată de comunitate, și a rămas practic neschimbată până în timpurile reformelor antinaționale ale regimurilor parlamentariste din a doua jumătate a secolului XIX. Infracțiunile generale erau judecate în cadrul obștii de către voievod (alte denumiri atribuite acestuia fiind cneaz, jude sau jupân). Faptele mai grave erau judecate de voievod alături de Sfatul oamenilor bătrâni și înțelepți. Iar cazurile deosebite, care erau destul de rar întâlnite erau judecate prin adunarea întregului sat, care judeca conform legilor pământului. De notat că în cadrul obștii

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
vaci. Iar țărănimea s-a stratificat în țărani liberi (răzeși în Țara Moldovei și moșneni în Țara Românească) și țărani aserviți (vecini în Țara Moldovei, iobagi în Transilvania, sau rumâni în Țara Românească). Conducerea comunităților vicinale (sătești) era asigurată de cneaz - ales inițial, ulterior funcția devine ereditară - ajutat de un consiliu restrâns: „oamenii buni și bătrâni ai satului” și în anumite situații de adunarea întregii obști, „grămada satului”. Problema cnezilor a fost discutată în literatura istorico-juridică. S-au impus doua concluzii

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
rumâni în Țara Românească). Conducerea comunităților vicinale (sătești) era asigurată de cneaz - ales inițial, ulterior funcția devine ereditară - ajutat de un consiliu restrâns: „oamenii buni și bătrâni ai satului” și în anumite situații de adunarea întregii obști, „grămada satului”. Problema cnezilor a fost discutată în literatura istorico-juridică. S-au impus doua concluzii: instituția cneazului a fost o instituție „fundamentală a noastră” sau „general românească”, deși a fost cunoscută și la alte popoare slave; apoi cnezii au fost o categorie de fruntași

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
inițial, ulterior funcția devine ereditară - ajutat de un consiliu restrâns: „oamenii buni și bătrâni ai satului” și în anumite situații de adunarea întregii obști, „grămada satului”. Problema cnezilor a fost discutată în literatura istorico-juridică. S-au impus doua concluzii: instituția cneazului a fost o instituție „fundamentală a noastră” sau „general românească”, deși a fost cunoscută și la alte popoare slave; apoi cnezii au fost o categorie de fruntași și judecători ai satelor românești. Juzii erau magistrați aleși de comunitatea obștii pentru

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
adunarea întregii obști, „grămada satului”. Problema cnezilor a fost discutată în literatura istorico-juridică. S-au impus doua concluzii: instituția cneazului a fost o instituție „fundamentală a noastră” sau „general românească”, deși a fost cunoscută și la alte popoare slave; apoi cnezii au fost o categorie de fruntași și judecători ai satelor românești. Juzii erau magistrați aleși de comunitatea obștii pentru a îndeplini atât funcții militare, cât și judecătorești. Voievodul stăpânea un ținut mai mare în care puteau intra mai multe cnezate

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
poporul român s-ar fi format în sudul Dunării. Începând cu secolele IX-X, în teritoriul carpato-danubiano-pontic are loc începutul genezei statale. Primele formațiuni statale au avut ca bază obștea sătească, formându-se preponderent prin unirea sub un singur voievod sau cneaz a uniunilor de obști. Procesul de formare a statelor medievale românești se încheie în secolele XIII-XIV, iar în cadrul acestui proces, obștea sătească a jucat un rol considerabil. De altfel, observăm că multe dintre elemente s-au păstrat și în cadrul voievodatelor

DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564

cu o boltă semicilindrică longitudinală, absidă semicirculară și pronaos boltit cu un semicilindru transversal, deasupra căruia se ridică un masiv turn clopotniță, având padimentul original din cărămizi hexagonale, înfățișare care o reamintește pe aceea a numeroaselor ctitorii hunedorene ridicate de cnejii români, indicând prin unele diferențe, o fază mai evoluată a arhitecturii românești din Transilvania, o desprindere de influențele arhitecturii gotice. Specific bisericii de la Rîmeț este zidul care ține loc de tâmplă care are numai două intrări în altar, dintre care

CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]