190 matches
-
(n. 19 iulie 1955, în satul Coșnița, raionul Dubăsari, actuala Republică Moldova) este un poet, publicist, matematician și editor român. S-a născut la data de 19 iulie, 1955, în satul Coșnița din raionul Dubăsari. În 1977, absolvește Facultatea de Matematică și Cibernetică a Universității de Stat
Leo Bordeianu () [Corola-website/Science/307770_a_309099]
-
(n. 19 iulie 1955, în satul Coșnița, raionul Dubăsari, actuala Republică Moldova) este un poet, publicist, matematician și editor român. S-a născut la data de 19 iulie, 1955, în satul Coșnița din raionul Dubăsari. În 1977, absolvește Facultatea de Matematică și Cibernetică a Universității de Stat din Moldova, Chișinău. Între 1982 și 1985 este doctorand la Academia de Științe din Uniunea Sovietică. Debutează cu poeme în revista "„Moldova”" (1984). Publică în
Leo Bordeianu () [Corola-website/Science/307770_a_309099]
-
redeschise 12 mănăstiri și schituri și anume: 1) Fântâna Mare (Bolșoi Fontan), 2) Sfântul Patelimon, 3) Sfântul Arhanghel Mihail, 4) Sfânta Înviere, 5) Sfântul Andrei și 6) Sfânta Cruce din municipiul Odesa, 7) Sfântul Antonie (Osipovca) și 8) Sfântul Mihail (Coșnița, Dubăsari din județul Dubăsari, 9) Sfânta Treime, 10) Păsățel și 11) Berșad din județul Balta și 12) Șargorod din județul Movilău. Mitropolitul Visarion Puiu a înființat în provincie două așezăminte de învățământ bisericesc și anume: Seminarul Teologic Ortodox din Odesa
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
ortodox, 1 romano-catolic, 4 reformați și 3 izraeliți Ca o curiozitate, în 1895, în Borza oamenii aveau 9 cai, 14 boi, 37 bivoli, 1 catâr, 11 asini, 122 vaci, 2 măgari, 57 capre, 68 porci, 113 oi, 444 păsări, 26 coșnițe de albine; 118 meri, 45 peri, 5 vișini, 48 piersici, 24 caiși, 652 pruni, 6 nuci. În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri ce aveau denumirea: "Râtul Satului, Valea Albului, Valea Podului, Coastea Crucii, La Spoeală, La Sarhije, Pe Ciorgău
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
vor putea savura un balmoș, caș proaspăt, berbec la proțap, vizitând o stână turistică. Sau vor putea auzi istorisiri mirobolante despre celebra vânătoare de albine, cunoscută în vechime sub numele de "bărcuit." Vizitând o stupină, vizitatorii vor afla cum arătau coșnițele vechi din nuiele de curpen frumos împletit, știubeiele din trunchiuri de arbori, cioplite cu barda sau rămase în forma în care prisăcarii din Codru le-or fi găsit. Acolo i se vor oferi călătorului grăbit faguri picurând pe frunze răcoroase
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
al Nistrului. Rebelii, ajutați de trupele sovietice și ruse (după 1991), și-au consolidat controlul peste cea mai mare parte din zona disputată. În cele 4 luni de ostilități, cele mai grele lupte s-au dat pe pla-to-u-rile de la Coci-eri, Coșnița și la Tighina. La 21 iulie 1992 Republica Moldova și Federația Rusă au semnată o Convenție cu privire la principiile reglementării pașnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova. Aproximativ 11.200 din cei 79.000 de elevi transnistreni învață în limba
Conflictul din Transnistria () [Corola-website/Science/299739_a_301068]
-
cu 2 boi, 10 atelaje cu bivoli, 4 cu măgari și asini și 43 cu vaci; În gospodării erau 232 vite, 188 boi și juncani, 98 de bivoli, 70 de capre, 137 porci, 450 de oi, 1192 păsări, 22 de coșnițe cu albine. În grădini și livezi au fost înregistrați 188 de meri, 111 peri, 3 cireși, 25 piersici, 6 caiși, 1504 pruni și 55 nuci. Hotarul satului cuprindea în jurul anului 1900 următoarele locații: "Ulița Poptelecului, Ulița Cigleanului, Ulița Turecescilor, Cătră
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
etc.), ca și aspectele geomorfologice ale văii (Valea Pustie, Grozavul, Teșna, Teșna Mică și Teșnița - cu semnificația de văi înguste; Strîmba, Pietroasa de Jos și de Sus, Valea Mare etc.) Anumite văi reflectă numele localităților pe care le străbat (Rodna, Coșnița, Coșna, Tureacul). Rîurile care drenează Munții Bîrgău sînt tributare Someșului Mare și mai puțin Bistriței Moldovene, care, prin intermediul Dornei, culege apele de pe flancul răsăritean (Teșna-Coșna și Dornișoara). Rîurile din Munții Bîrgău sînt dispuse în cea mai mare parte transversal față de
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
Deputatul a afirmat ulterior că a fost răpit și ținut într-un loc necunoscut de persoane neidentificate. Acesta a fost eliberat în noaptea din 24 spre 25 mai 2002, după mai bine de două luni, fiind lăsat în apropierea localității Coșnița, situată în stânga Nistrului, dar aflată sub controlul autorităților de la Chișinău . În ianuarie 2007, el a fost reconfirmat în funcția de ministru al securității naționale. El deține gradul de general-locotenent al Transnistriei, precum și gradul căzăcesc de general. A primit mai multe
Vladimir Antiufeev () [Corola-website/Science/311170_a_312499]
-
rezultat, tancuri grele ale Armatei a 14-a ale Federației Ruse forțează podul peste Nistru dinspre Tiraspol, dar sunt oprite de forțele moldovene. Forțele separatiste continuând tirul asupra orașului. În același timp, sunt atacate și alte localități: Dubăsari, Cocieri, Doroțcaia, Coșnița. Podul de peste Nistru va fi ocupat de gardiști, după atacurile cu tancuri grele ale armatei ruse, iar orașul va fi invadat de armată și de forțele separatiste. Consiliul militar al Armatei a 14-a îi adresează președintelui Mircea Snegur un
Bătălia de la Tighina (1992) () [Corola-website/Science/330696_a_332025]
-
cu largi expuneri sudice sau sud-vestice, propice unor astfel de culturi. [[Apicultura]]. Toate conscripțiile cunoscute până în prezent consemnează în sat prezența stupilor de albine. Astfel putem menționa că în conscripția "părții scăunale" din [[1721]] numărul acestora era de 393 de coșnițe, și în [[1765]] localnicul Popa Stan deținea singur 100 de coșnițe.După anul [[1900]] racovicenii au început să practice un stupărit sistematic înlocuind coșnițele cu stupi moderni mult mai productivi, amplasându-i în ogrăzile pe care le dețineau în zona
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
Apicultura]]. Toate conscripțiile cunoscute până în prezent consemnează în sat prezența stupilor de albine. Astfel putem menționa că în conscripția "părții scăunale" din [[1721]] numărul acestora era de 393 de coșnițe, și în [[1765]] localnicul Popa Stan deținea singur 100 de coșnițe.După anul [[1900]] racovicenii au început să practice un stupărit sistematic înlocuind coșnițele cu stupi moderni mult mai productivi, amplasându-i în ogrăzile pe care le dețineau în zona pădurii ""Braniștea"". O dată cu chimizarea agriculturii și a imposibilității practicării unui stupărit
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
Astfel putem menționa că în conscripția "părții scăunale" din [[1721]] numărul acestora era de 393 de coșnițe, și în [[1765]] localnicul Popa Stan deținea singur 100 de coșnițe.După anul [[1900]] racovicenii au început să practice un stupărit sistematic înlocuind coșnițele cu stupi moderni mult mai productivi, amplasându-i în ogrăzile pe care le dețineau în zona pădurii ""Braniștea"". O dată cu chimizarea agriculturii și a imposibilității practicării unui stupărit pastoral, numărul stupilor de albine s-a diminuat simțitor cu trecerea anilor, ajungând
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
atelaje cu 2 cai, 4 atelaje cu 1 bou și 3 cu bivoli. Sătenii aveau 86 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 21 bivoli, 16 capre, 55 de porci, 118 oi, 620 de păsări și 23 coșnițe cu albine. În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. 1896: 335 locuitori 1900: 73 case, 329 locuitori (306 români, 10 evrei, 12 unguri, 1
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
2 boi, două cu 3 boi, 6 cu bivoli și 8 cu vaci. Sătenii aveau 59 de vaci, juninci și viței, 44 de boi și juncani, 16 bivoli, 73 capre, 60 de porci, 210 oi, 327 de păsări și 12 coșnițe cu albine . În ce privește pomii fructiferi din grădini și livezi, aici erau 220 de meri, 77 peri, 6 cireși, 39 piersici, 960 pruni și 163 nuci. Denumirea terenurilor din hotarul satului în acele timpuri a fost: "Ciglenel, Băroneasa, Dumbrava, Lupșe Lata
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
Pe teritoriul fostului raion Dubăsari exista un oraș — Dubăsari, 11 comune cu 15 sate in prezent controlate de Chișinău și 9 comune cu 20 de sate controlate de separatiști. Satele controlate de Chișinău: Satele controlate de separatiști: Comisarovca Nouă, Bosca, Coșnița Nouă, Pohrebea Nouă, Crasnîi Vinogradari, Afanasievca, Alexandrovca Nouă, Calinovca, Lunga Nouă, Doibani I, Doibani II, Coicova, Dubău, Goianul Nou, Dzerjinscoe, Iagorlîc, Harmațca, Lunga, Țîbuleuca și Goian, situat pe cea maimare insulă din Republica Moldova - Insula Goian. În raionul Dubăsari sînt înregistrate
Raionul Dubăsari (Transnistria) () [Corola-website/Science/297496_a_298825]
-
Pohrebea este un sat din cadrul comunei Coșnița din raionul Dubăsari, Republica Moldova. Pohrebea este situat la sudul raionului, pe malul stâng al Nistrului, la o distanță de de centrul raional, la distanță de calea ferată din Tiraspol și la de capitala Chișinău. Pohrebea face parte din categorie localităților
Pohrebea, Dubăsari () [Corola-website/Science/305115_a_306444]
-
întâlnesc mulți cu nume de origine rusă și ucraineană, de exemplu Ignatiev, Danilov, Ilievici. Primele școli în raionul Dubăsari apar în 1813, de aici rezultă că undeva la mijlocul secolului al XIX-lea a fost construită și școala din Pohrebea. La Coșnița prima biserică (din lemn) a fost construită în 1760, iar în 1880 a fost zidită una din piatră. La Pohrebea a fost ridicată una asemănătoare . Pereții ambelor biserici se mai păstrează și astăzi. Țarul acestor meleaguri a poruncit ca în
Pohrebea, Dubăsari () [Corola-website/Science/305115_a_306444]
-
atelaj cu 2 cai și unul cu 3 cai, 1 cu 2 boi și 6 cu 2 vaci; 118 vaci și viței, 36 juncani și boi, 2 bivoli, 12 capre, 86 de porci, 235 oi, 393 păsări de curte, 18 coșnițe de albine; 240 de meri, 84 peri, 3 cireși, 2 vișini, 13 piersici, 675 pruni, 9 nuci, 3 culturi de muri și căpșuni; În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri: "Șes, Sub Margine, Chiriac, Groapa dosului, Sub Cetățea, La Gardul
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
1935) Galați, G. Coșbuc, nr. 27, bl. E7, ap. 71 țel. 464979 11883 CODRESCU NECULAI (n. 1929) Tecuci, str. Cpt. Darbun nr. 11 țel. 814113 11922 CONDRUZ NELU (n. 1963) Tecuci, Aleea Teilor bl. D3, ap. 3 țel. 813211 6208 COȘNIȚA D. BIȚA (n. 1953) Galați, G. Coșbuc nr. 37, bl. C20, ap. 42 țel. 471375 6209 COSTACHE LAURENȚIU ADRIAN (n. 1968) Galați, str. Poștă Veche nr. 160 țel. 321870 20557 COSTOREL GHEORGHE (n. 1932) Tecuci, str. 1 Decembrie 1918, bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
6 cu bivoli, 3 cu măgari și 26 cu vaci. De asemenea, în gospodării erau 145 vaci, viței și juninci, 118 juncani și boi, 48 bivoli, 4 măgari, 75 capre, 342 porci, 195 oi, 702 păsări de curte și 11 coșnițe cu albine. Hotarul satului în jurul anului 1900, așa cum a fost prezentat de către Petri Mor în lucrarea sa ",Monografia comitatului Sălaj”(Szilagy varmegye monographiaja) cuprindea următoarele terenuri: Braniște, Ungur, Șesul din sus, Fânațe, Dâmburele, Iezer, Dumbrava, Săcături, Mestecini, Dos, La șanț
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
Coșna. Pârâul Teșna izvorăște de sub poalele muntelui Măgura Calului și străbate teritoriul comunei de la sud-vest spre nord-vest pe o distanță de cca 13 km, formând hotarul cu com. Poiana Stampei. Are ca principali afluenți pâraiele Cucureasa, Tebeleauca, Fundoaia. Pârâul Coșna (Coșnița) izvorăște de sub muntele Suhard, străbate teritoriul comunei de la vest spre est pe o distanță de cca 19 km și primește ca afluenți pâraiele Netedu, Rogojan, Paluta, Bâtci, Deaca, Băncușor, Făgețel, Ciotina. Sub aspect climatic, localitatea este situată spre extremitatea nord-estică
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
de formule, pe care le căutam cu disperare în liceu, costă acum sub un euro. Moartea unui sistem educativ, a unei epoci, a speranței că "lumea" va fi salvată de tehnică. Când mă gândesc acum la teancurile de Hristev, Tițeica, Coșniță și Turtoiu și alte nume neaoș românești care nu îmi mai vin acum în minte, sunt trist. Sfinte moaște ale științelor exacte, dar și ale unui sistem aberant de formare intelectuală, au rămas fără închinători. 1 iulie 2002 Rezultatele cercetării
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
citesc, ce posturi de radio sau ce muzică ascultă, ce planuri de viitor își fac, cu cine sunt în conflict și de ce... Aparent, nimic grav sau care să nu fie cunoscut de toată lumea. Detaliile puteau merge până la meniul zilnic, prețul coșniței lunare, cadourile primite din străinătate, titlul cărților din bibliotecă sau numărul sticluțelor de ojă din baie. Mulți informatori deconspirați după deschiderea arhivelor se apără invocând caracterul anodin al notelor pe care le-au semnat: „N-am spus nimic important, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rămas și cu cluburile de pe timpuri. Armata, Internele, Calea Ferată, diversele regii bugetofage adaugă și ele peste ce vine de la stat. Un sportiv de la Steaua, să zicem, care face parte și dintr-un lot național ia de două ori din coșnița comună. La club e plutonier, locotenent sau ce grad o avea și ia soldă. Primește chipiu și bocanci, mănîncă la popotă. Cînd vine la lot, e iarăși bugetar. Ia diurnă, mănîncă, se cazează, călătorește tot din bani publici. Dincolo de fotbal
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]