517 matches
-
Amanita caesarea, sin. Agaricus caesareus, Agaricus aurantius, numit în popor burete domnesc sau crăiță este o specie de ciuperci comestibile devenită astăzi cam rară, din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Amanitaceae" și de genul "Amanita" care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri vechi de foioase sub stejari și castani mai rar în cele de conifere pe lângă pini, dezvoltându-se numai
Burete domnesc () [Corola-website/Science/335179_a_336508]
-
diferențiază specialitățile cu scopul de a diminua competiția și de a coexista în armonie. Așa cum dreptul este cel mai vizibil simbol al solidarității sociale pentru că reprezintă organizarea vieții sociale în cea mai exactă și precisă formă pentru că oamenii că poată coabita în mod pașnic, la fel specializarea profesiilor este un element care ne salvează de la o viață veșnic competitivă, neplăcută și grea. Pentru Durkheim altruismul este însușirea fundamentală a oamenilor care generează solidaritatea răspândită în cadrul societăților moderne. Astfel solidaritatea socială este
Diviziunea muncii în viziunea lui Gellner () [Corola-website/Science/305691_a_307020]
-
precum variația să Leccinum scabrum văr. melanuem (Smotlacha Pilát & Dermerk 1969), sin. Boletus scaber (1783), Krombholzia scabră (1881), denumit în popor burete călugăresc sau pitarca aspră, este o specie de ciuperci "basidiomycete" de "genul Leccinum" în familia "Boletaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă întotdeauna sub mesteceni, în păduri, prin câmpii, mlaștini, solitar sau în grupuri mici, din iunie până octombrie. Inițial botanistul și micologul francez
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
Boletus luridus (1774), sin. Suillellus luridus (1901/2014), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Boletaceae" și de genul Boletus care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), numită în popor buretele vrăjitoarei, mitarcă grasă, pitarcă sau hrib lurid (vezi timbru). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă pe terenuri calcaroase, niciodată acide, crescând, de la deal la
Buretele vrăjitoarei () [Corola-website/Science/336459_a_337788]
-
gen de ciuperci din încrengătura "Basidiomycota" în ordinul "Russulales " și familia "Russulaceae" cu global aproximativ 450 de specii (Europa: peste 130), al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(=lapte)", preluat pentru acest tip de bureți. Speciile acestui soi coabitează, fiind simbionți micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord ele cunosc o largă răspândire. Bureții sunt caracterizați prin emanarea unui suc atunci când sunt rupți sau tăiați. Ei se dezvoltă de la câmpie la munte prin
Lactarius () [Corola-website/Science/336927_a_338256]
-
Russula alutacea (Christian Hendrik Persoon ex Elias Magnus Fries, 1838), denumită în popor pâinișoara, este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Russulaceae" și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe sol calcaros, izolată sau în grupuri mai mici, în păduri foioase, în special sub fagi și stejari. Buretele, care
Pâinișoară () [Corola-website/Science/336105_a_337434]
-
Leccinum versipelle (1944), sin. Boletus versipellis (1835), Leccinum testaceo-scabrum, "nom. nud.", denumit în popor pitărcuță sau roniță (Transilvania), este o specie de ciuperci "basidiomycete" de "genul Leccinum" în familia "Boletaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă în păduri, dar deasemenea prin parcuri și pajiști sub mesteceni din iunie până octombrie. Buretele nu poate fi confundat cu ciuperci necomestibile
Pitărcuță () [Corola-website/Science/335215_a_336544]
-
i sunt comunități pastorale autohtone de oieri români similare în multe privințe cu aromânii (în special cu ramura 'rămânilor fărșeroți' și cea a 'grămuștenilor' cu care de altfel au coabitat în stâne situate mai ales în două regiuni distincte din sudul Transilvaniei, dar și în alte arii ale acestei provincii. , până de curând, asociați cu unii vânzători de mere sau negustori transilvăneni, deși nici ei nu practicau un nomadism propriu-zis
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
transhumanței la sud de Dunăre, și în Cadrilater sau în împrejurimile Varnei, iar uneori în Rodopi și în Rumelia Orientală, i-au intâlnit adesea în peregrinările lor pe aromâni, mai ales ramura grămușteană a acestora. Se pare că uneori au coabitat, iar grupuri de aromâni s-au întors alături de mocanii mărgineni și s-au stabilit în Mărginimea Sibiului. Victor Păcală, în monografia pe care a dedicat-o marii comune mărginene a Rășinarilor, precizează că turmele mocanilor ajungeau până pe teritoriul de azi
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
noiembrie, înainte de primul ger. În cursul istoriei sale buretele a avut în total șase sinonime. Ultima redenumire este din 2014, făcută de micologul italian Alfredo Vizzini sub numele de Imleria badia. În popor buretele duce numele hrib murg. Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând micorize pe rădăcinile de arbori specifici sub molizi, larice, fagi precum stejari și, în zone mai calde, de asemenea sub Castani comestibili. Buretele poate fi confundat în cel mai rău caz cu "Tylopilus felleus" sin
Hrib murg () [Corola-website/Science/335136_a_336465]
-
Clitopilus prunulus, denumit în popor nicorete sau morăriță (datorită mirosului), este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura "Basidiomycota" în familia "Entolomataceae" și de genul " Clitopilus" care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord oriunde pe sol, crescând în colonii prin păduri de foioase precum în cele de conifere, dar de asemenea pe pajiști
Morăriță () [Corola-website/Science/336700_a_338029]
-
Agaricus contiguus (1785), mai departe între altele și Agaricus involutus (1786) sau Omphalia involuta (1821), din familia "Paxillaceae" și genul "Paxillus", pe vremuri rânduit sub bureții savuroși, este între timp calificat ca ciupercă otrăvitoare care poate provoca intoxicări letale. El coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Buretele este numit în popor burete porcesc și se dezvoltă foarte des în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri de conifere, și de foioase prin locuri ierboase, câteodată chiar
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
Lactarius volemus (1838), sin. Lactifluus volemus (1891/ 2008), Lactarius lactifluus (1886), denumit în popor lăptucă dulce sau vinețică cu lapte, este o specie de ciuperci "basidiomicete" comestibilă de genul "Lactarius" în familia " Russulaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește solitar, dar și în grupuri, în păduri de conifere mai ales sub pini și molizi precum în cele foioase pe lângă fagi și stejari
Lăptucă dulce () [Corola-website/Science/335539_a_336868]
-
Amanita virosa (1866), sin. Agaricus virosus (1809/1838), din familia "Amanitaceae" și genul "Amanita" este împreună cu gemenele ei "Amanita verna" și "Amanita phalloides" una din cele mai otrăvitoare ciuperci cunoscute. Această specie este numită în popor burete tomnatic. Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor) și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord din iunie până în octombrie (noiembrie) în păduri de foioase precum de conifere umede, în primul rând sub fagi și pini
Burete tomnatic () [Corola-website/Science/335569_a_336898]
-
râșcov de mesteacăn, părușei, sau râșcov flocos, al cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(= suferind de dizenterie)". El este o specie de ciuperci în mod normal otrăvitoare din încrengătura "Basidiomycota" în familia " Russulaceae" și de genul "Lactarius" care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește solitar, dar de asemenea în grupuri, pe sol acid și relativ uscat numai sub mesteceni, dezvoltându-se ubicuitar, în precum la marginea pădurilor
Râșcov de mesteacăn () [Corola-website/Science/336624_a_337953]
-
Craterellus tubaeformis (Elias Magnus Fries, 1821 ex Lucien Quélet, 1888), sin. Cantharellus tubaeformis (Elias Magnus Fries 1821), care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), este cunoscut în România sub numele trompeta căprioarei sau gălbiori iernatici, fiind o ciupercă comestibilă din ordinul "Cantharellales", în familia "Cantharellaceae" și de genul "Craterellus". Această specie este răspândită în România
Trompeta căprioarei () [Corola-website/Science/337238_a_338567]
-
Russula roșea, sin. Russula lepida sau Russula rosacea, denumită în popor pâinișoara oilor, este o specie de ciuperci comestibile de "basidiomycete" din familia "Russulaceae" și de genul Russula care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România și Basarabia oriunde în păduri de foioase, acolo în special sub mesteceni și fagi precum în cele de conifere sub pini, de la câmpie la munte
Pâinișoara oilor () [Corola-website/Science/335928_a_337257]
-
Entoloma sinuatum (1871), sin. Rhodophyllus sinuatus (1951), denumită în popor ciuperca pieptănușului, este o specie de ciuperci otrăvitoare de "basidiomicete" din familia "Entolomataceae" și genul "Entoloma". Buretele coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor) și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe terenuri calcaroase sau acre în păduri foioase sub stejari și, fagi, crescând în cercuri („cearcăne de vrăjitoare”), precum grupuri
Ciuperca pieptănușului () [Corola-website/Science/335669_a_336998]
-
1789), este o specie de ciuperci comestibile "basidiomycete" de genul Boletus în familia "Boletaceae", a cărui nume generic este derivat din cuvântul latin "(=de cupru, de bronz)". Acest burete, numit în popor hrib arămiu, hrib pucios, hrib negru sau mânătarcă, coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord, el se dezvoltă, crescând solitar sau în grupuri mici, numai în păduri călduroase de foioase, în primul rând sub stejari dar de asemenea sub
Hrib arămiu () [Corola-website/Science/317595_a_318924]
-
politice prin folosirea deținuților politici la munca forțată, instaurarea unui regim de exterminare și continuarea procesului de reeducare din închisori. Deși la Canal s-a avut în vedere mai degrabă reeducarea prin muncă decât cea prin violență, cele două au coabitat, iar în condițiile regimului dur de detenție instaurat, destinația finală a deținuților o constituiau gropile comune. Pe traseul Canalului au fost înființate 12 lagăre de muncă: Cernavodă (Columbia), Kilometrul 4 (Saligny), Kilometrul 23, Kilometrul 31 (Castelu), Poarta Albă, Galeș, 9
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
sin. Rhodophyllus vernus (Seth Lundell ex Henri Charles Louis Romagnesi, 1947 sau Entoloma cucullatum ((Jules Favre ex Bruno Cetto, 1987) denumită în popor pieptănuș primăvăratic, este o specie de ciuperci otrăvitoare de "basidiomicete" din familia "Entolomataceae" și genul "Entoloma". Buretele coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor), dar are deasemenea calități saprofite. El se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând solitar sau în grup, în păduri mixte și de conifere dar și pe pășuni
Pieptănuș primăvăratic () [Corola-website/Science/336317_a_337646]
-
Amanita vaginata (Pierre Bulliard, 1783 ex Jean-Baptiste de Lamarck, 1783), denumită în popor ciupercă fără inel este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de gen Amanita, fiind un simbiont micoriza (coabitează, formând micorize pe rădăcinile arborilor). Acest burete este destul de răspândit în România, Basarabia și Bucovina de Nord și se poate găsi, crescând solitar sau în grupuri mici pe fiecare sol în păduri păduri de foioase (acolo mai ales sub stejari
Ciupercă fără inel () [Corola-website/Science/337526_a_338855]
-
Tricholoma pardinum (1873) sau Tricholoma pardalotum (1967), din încrengătura Basidiomycota, familia Tricholomataceae și genul Tricholoma este o ciupercă destul de grav otrăvitoare. Această specie este numită în popor gâscă tigrată (în regiunea Cernăuților) sau golubincă otrăvitoare (transcris din limba rusă). Ea coabitează, fiind un simbiont micoriza, formând prin urmare micorize pe rădăcinile arborilor. Buretele se dezvoltă pe soluri calcaroase, cu preferință în regiuni montane din România, Basarabia și Bucovina de Nord, în păduri foioase de fagi rare, dar de asemenea în cele
Gâscă tigrată () [Corola-website/Science/336434_a_337763]
-
unul dintre cele mai răspândite imagini asociate Braziliei, fiind simbolul tinereții, frumuseții și sexualității. Este celebrat înainte de postul mare în toate municipiile țării, însă cele mai impunătoare petreceri au loc în Rio de Janeiro, Salvador, Recife și Olinda. În Brazilia coabitează un număr însemnat de religii, iar constituția statului garantează deplina libertate confesională. Biserica Romano-Catolică este dominantă, Brazilia fiind statul cu populația cea mai mare a catolicilor din lume. Deși separarea statului de biserică s-a produs târziu în comparație cu alte state
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
75 - 80 ani în folosul colhozului. Uneori moartea îl prindea cu un sac de cereale în spate sau conducînd un atelaj de cai sau boi. De altfel țăranii nu aveau încredere în medicamente și nici în medici, fiind obișnuiți să " coabiteze " chiar și cu bolile cronice. Lipsa brațelor de muncă în colhoz s-a resimțit puternic după 1980 cînd elevii au fost obligați să efectueze ,în mod gratuit, munci necalificate în agricultură prin așa numita "practică agricolă ", de circa 2 - 3
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]