9,031 matches
-
am avut culcușurile chiar alăturate, pe țoalele întinse pe jos, în cazarma de la Moghilev, poate că ne-am și jucat împreună pe după aceleași sârme ghimpate, la Jachișa, cum puteau să se joace copiii în lagăr, poate că am împărțit o coajă de pâine, la Kazmazov, sau poate că am zăcut alături, de tifos, în cumplita iarnă a anului 1943, la Obuhov. Și chiar dacă nu am parcurs situații asemănătoare, este sigur că suferința noastră a fost identică. Așadar și cu Norman Manea
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
de deasupra, în fiecare clipă altfel de lung, altfel de lat. Și ultimul etaj - o fructieră imensă plină cu becuri. Atunci, demult, cînd au fost aprinse, filamentele au început să crească la fel ca firele de iarbă și au spart cojile de sticlă și nu s-au mai oprit din creștere nici pînă în ziua de azi. Eu le-am văzut în viset cum erau înainte de-a fi sparte. Pe mine și pe miel o să ne cunune o preoteasă. Preoteasa
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
un pas și poeta trece la avertismentul nedisimulat (mai limpede, poate și mai sfidător, în manuscris decât în varianta pentru tipar a poeziei reper Optsprezece ani) : „Feriți, că mă azvârl în viață, printre boieri și golani, / Să-i storc de sub coajă mireasma amară...“ Din adâncimi, urcă la suprafață îndrăzneli echivalente cu descoperirea identității, energii eliberatoare: „Dac-ai știi, astăzi nici de gușa bătrânilor/ nu mai mi-e frică. Nici de măcelarul ovrei. Nici de comicul ce sare pe cap,/ redingotă și
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
mea, devine vizibil și memorează ultima mea propoziție: cândva precis are să fie pus în situația s-o folosească și el. în fiecare zi mă încăpățânez în fiecare zi un habar n-am cine mă scuipa printre dinți arogant ca pe cojile de semințe ronțăite la colț. și în fiecare zi eu mă încăpățânez să revin la viață, din prăpastie, periculos, mă catar pe stânci aidoma actorului din filmul acela american ce urca pozitiv pe nasul întemeietorului sculptat în munte. mă întorc
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
privi cerul”. Poate că o apropiere de sentimentul arghezian al comunicării dintre realitățile cele mai terestre, așa-zis minore, și Spirit n-ar fi tocmai forțată. Frumosul “înalt” și derizoriul, grotescul unei “mașini de scris pe masa de bucătărie, printre coji de ouă și de cartofi”, se alătură palpitului culorii câte unui morcov care vorbește despre “bucuria materiei”, “frica de bucurie” e, alteori, vecină cu gustul amar al trecerii - “norii trec risipindu-se / să fie rochiile mele / culorile lor tot maia
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
pe niște piei grele pe o plajă cu milioane de scoici crăpate de soare - să nu-ți iei memoria în deșert, parcă aud - orice urmă lasă o rană, simt pe pielea mea rănile memoriei supurând, straturi nesfârșite de piei amare, coji sub care eu continuu să scad, piei crescute unele peste altele sub altele în altele, desfăcute mi-ar sfâșia carnea sub care s-ar putea să nu mai fi rămas nimic, amintiri ca niște doage nervoase îmbrățișând strâns un butoi
nesfârșite pieile amare by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13837_a_15162]
-
intelectual, într-un fel care nu permite trasarea unei granițe sigure între ceea ce e interpretare în spiritul tradiției răsăritene și ceea ce am putea numi, pînă la urmă, lectură filologică, înțelegînd prin aceasta pătrundere în interioritatea textului pentru a-i desface cojile succesive ce îl ascund, pornind de la structură și de la cuvînt, cu tehnici ce țin mai degrabă de hermeneutica literară. Există în deschiderea comentariului un istoric al acestuia pe care l-am rezumat în rîndurile de mai sus și pe care
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
Poveste și va ști să-și dozeze abilitățile, depășindu-și predispoziția pentru tehnic și experimental, nu și pentru stilistic, va da un roman de real succes. De la Raymond Federman ar putea învăța exact anvergura care, deocamdată, îi lipsește. Contemplarea nesfârșitelor coji La apariția lui în 1996, romanul lui Adrian Oțoiu a repurtat succes după succes, atât în comentariile criticilor de vârste și de orientări estetice diferite, cât și în fața premiilor literare, ba chiar a pătruns și în mediile academice unde a
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
conștientizarea numeroaselor straturi suprapuse parcă la infinit și în mijlocul cărora nu se află nimic: teoria rizomului deleuzian. "Parcă-l și văd pe temerarul explorator pornit în aventura-i solitară, spintecând noi și noi straturi și dispărând între nesfârșitele spirale de coajă... Adus la disperare de jungla asta de coji luxuriante, răzbătând mereu prin izul amar al scoarței jupuite, chinuit de dorința de a vedea odată și odată miezul lucrurilor ș...ț chinuit totodată de aprehensiunea că acea clipă va fi o
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
în mijlocul cărora nu se află nimic: teoria rizomului deleuzian. "Parcă-l și văd pe temerarul explorator pornit în aventura-i solitară, spintecând noi și noi straturi și dispărând între nesfârșitele spirale de coajă... Adus la disperare de jungla asta de coji luxuriante, răzbătând mereu prin izul amar al scoarței jupuite, chinuit de dorința de a vedea odată și odată miezul lucrurilor ș...ț chinuit totodată de aprehensiunea că acea clipă va fi o cruntă deziluzie." (p. 283) În mod surprinzător, mulți
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
Coborâre și urcare), care privește detașat zădărnicia celor prinși în infinita cob-urcare a iluzoriilor trepte. Efectiv izolat, deci detașat, neimplicat, acel omuleț este cititorul acestei cărți pus în fața unui spectacol din care nu poate înțelege decât mișcarea largă, de ansamblu. Coaja, căci miezul i se refuză deopotrivă ca și omulețului răzleț și gânditor, pentru care coșmarul marșului absurd s-a sfârșit, dar căruia sensul i se arată în continuare confuz. Altfel, de ce ar mai întârzia pe scări? Sensul e mai presus
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
Totul e să ai perspectiva respectivă, să știi să privești într-o pură epură.") Mă retrag, așadar, prudent din această carte alienantă, labirintică, cu periculoase valențe hipnotice pentru orgoliul celui care crede în putința descifrării, și spun că, sub nesfârșitele coji, lumea jupuită de sine se zvârcolește în căutarea unui sens care e însuși dansul ei. Minunatul mecanism al ceasului e invizibil. Iar Dumnezeu Însuși e mereu doar un martor ocular. Gheorghe Crăciun, Mecanica fluidului: Culegere de lecții introductive cu exemple
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
al ceasului e invizibil. Iar Dumnezeu Însuși e mereu doar un martor ocular. Gheorghe Crăciun, Mecanica fluidului: Culegere de lecții introductive cu exemple, definiții, întrebări și 36 de figuri incluse în text, Editura Cartier, Chișinău, 2003, 156 pag. Adrian Oțoiu, Coaja Lucrurilor sau Dansând cu Jupuita, În loc de prefață de Paul Cernat, ed. a II-a, Editura Paralela 45, Pitești, 2002, 494 pag.
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
aceste gânduri nu se vând și stau în rânduri, date-n pârg printre verdețuri, într-un târg ce n-are prețuri. Pe-o tarabă mai îngustă, nu se-ntreabă, nu se gustă. Și ce miez de poamă rară au sub coaja lor amară! Ai chipul celui de-nceput, după tiparul lui de lut? Ori ești ales dintre reziduri cu-atâtea petice și riduri? Și dacă altă cale nu-i, nu cumva tu ești Tatăl Lui? Așa cum ești, trufaș, ridicul, în Marele
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
așa mai departe până la ultima marcă de pastă de dinți. Dorințele pluteau în aerul orașului; ca după erupția unui vulcan făcând să plouă cenușă peste trecători. Pe frumoasa suprafață a abundenței exista un fel de neliniște nervoasă, munți de dezamăgiri, coji goale de angoasă, ca și cum bogăția singură niciodată n-ar putea aduce fericire. Starea de spirit a traficului de prânz era nesimțită, apatică, febrilă. Timpul parcă se umfla, din spărturile pielii lui cădeau valuri de apă prăbușindu-se de la un nivel
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
și interminabilele anchete la securitate, trăind cu tăișul la beregată, și vizitele nocturne ale milițienilor - ajunsese un fel de vînat încolțit din toate părțile... și, în tot acest timp, scria poezie după poezie, de parcă și-ar mai fi jupuit o coajă nouă de pe o rană veche. și cenzura. mulți au acuzat-o pe Madi că Aripa secretă ar fi fost un compromis, dar ea nu s-a trădat în acest volum nici pe sine, și nu a trădat-o nici pe
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
libertăților nu puteau îngrădi acea li-bertate a spiritului care triumfă asupra oricăror opreliști și se proiectează într-un univers în expansiune, fără limite. Sunt mai mândru azi de a fi fost pedepsit cu "neagra" fiind prins în mână cu o coajă de săpun presărat cu praf DDT, pe care scrijelasem pentru discipolii mei numele unor gînditori presocratici despre care le vorbisem, decât de a fi publicat atâtea cărți scrise de mine mai târziu. Cu toate interdicțiile ce aboleau libertățile ca să nu
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
cu ierburi mătăsoase, teribile-n tăiușul fin, popas presărat cu pietroaie de smarald și alte topaze safirii plus bulgări de cristal logodiți cu, oh!, roua clandestină. Dumnealui, c-o sfîrlă duioasă, dezghioacă iluziile ca a pe-o nucă proaspătă, cu coaja verde, descătușează-n aer curcubeie, le transformă-n coapse de, de... femeie, te-mbie să-ntinzi mîinile șiroind de cuvinte, cu unghiile zmulse de cleștișorii disperării (dis-pe-ră-rii, urlați în cppr, mai tare, mai tare, cu avînt!), da, mîinile cu oscioarele
îngeri-Trăsni-Zdrobilă (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14693_a_16018]
-
La mine au ajuns doar literele, îi spun, literele evreiești Care au fost totdeauna pentru mine puțin cam misterioase și interzise Și ne amintim portocalele venite din Haifa în copilăria noastră din România globuri misterioase de aur învelit într-o coajă zbîrcită, cu litere negre evreiești arzînd ca focul în mijlocul nopții în ultimele ore palide ale stalinismului. Și în acest timp avansat al computerelor evreii îl așteaptă pe Messiah și creștinii sînt pregătiți pentru sfîrșitul lumii și a Două Coborîre și
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
aripi, iese "din propria piele" (a dramaturgului?) pentru "a spune bună ziua rînjind" viitorului chiriaș (poetul? prozatorul?), încearcă, zadarnic, să găseasc diferența specifică dintre proprietarul bogat (dramaturgul) și chiriașul grăbit (poetul, prozatorul) care nu-și plătește chiria, scuipă de la balcon, aruncă coji de semințe pe scară, se poartă ireverențios și se încălzește arzîndu-și scaunele, rafturile, tapetul. Și ce face diferența dintre ei? Fictivul și nonficțiunea? Durata, ziua, viața omului, cum se vede sau, cu vorba lui Radu Petrescu, ce se vede? Ce
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
frânturi de biscuiți și-o bucățică de rahat făceau salamul ăla genial și aromat. N-aveau decât pâine și ou? Ne păcăleau cu niște frigănele tăvălite prin zahăr tos. Până și pizza făcută-n casă, din felii uscate de pâine, coji de salam rămase prin frigider și-o bucată de brânză uscată, era genială, ca să nu mai vorbesc de celebrele șnițele din parizer, de salata orientală din cartofi, măsline și ceapă, stropită bine cu ulei și oțet și, uneori, îmbogățită cu
Tu ce le-ai mai făcut alor tăi de mâncare? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21294_a_22619]
-
totul în genunchi și în văzduh, Preaplinul râde ciobului de stea Ce i-a căzut în palmă. Dinspre lucrurile necreate contemplă Viul cuvintele. Grădina se visează acoperită De fulgi primăvăratici. Luciul de pe podoabe se cojește Și din nou intră în coaja sa Cu o strălucire mai arsă ce în gândul Lui Dumnezeu clocotește. 2 Fereastra se uită la universul căzut jos, Nici un copac, numai sângeroasa rațiune. Și asta din clipa când mi s-a dat viață Pentru a fi în moarte
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
placi cînd umbli goală, Fiindcă mătasa-nșeală, taftaua-n falduri minte. Azi însă mi te-mbracă-n răbdări, că-s plin de bube Pe piept și pe picioare. Oh, mîngîie-le tristă Și stoarce-n limba-ți moale puroaiele heruve; Adună-mi coji din coate, păstrează-le-n batistă. Și-abia apoi aruncă-ți sfiala de pe tine, Să-ți freci sînii și șoldul de carnea-mi putrezindă; Un diavol e în mine, dar și un sfînt la pîndă. De-aceea, în amurguri, ți-e-atît
Sonetul întocmit cu chibzuială by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11181_a_12506]
-
zidării venețiene și turnuri turcești printre palate altoite mărgele pe lună capul plânge în Bosfor în dealul Mitropoliei vinul sfințit pe cai domnești crai de curte veche după paravane de Pene Corcodușe și Dinu Păturici portretul din cuie paie și coji de ouă: blestemul IV. în țările de sus în țările de jos în mațele turbanelor: țepele purpurii în foalele lentilei: vătafi bulbucați în burta de cimpoi: viclenia și trădarea Domnul surprins de turban Eroul - coroană și sceptru - dragonul brodat pe
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
ca niște briciuri scufundate 6. Cu zilele noastre cineva face gimnastică această zi noroasă mă duce-n altă parte sunt frunze care-mi arată drumul cîțiva copii își iau șotronul în spinare numerele de pe case cad de la sine ca niște coji de pe rana vindecată cîteva vieți mai încolo trăia un om care iubea pereții ei despart și apropie-n același timp zicea lăsîndu-și pălăria lîngă gura canalului mîncat de molii calendarul are zile lipsă și viețile noastre șchioapătă nu-i nimic
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]