5,430 matches
-
profită de zăpăceala unui cutremur fiecare dorea să-și potcovească nărăvașul cal cu metalul aerospațial ce îmbrăca pașii acestei femei cu flori proaspete culese din adâncul unui ghețar ei se îmbulzeau să-și facă loc pe traiectoria elegantă cu care coapsele învelite-n ghirlande de bujori înaintau spre bulevard frecându-și petalele, apoi se uitau neputincioși cum se ridică un abur abia ghicit din fiecare mică adâncitură cu care tocurile femeii percutaseră asfaltul și, alergând să sărute acel bănuț, se împiedicau
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
traversat pe partea cealaltă și mi-am văzut liniștită de drum la ceas la Universitate când mă întâlnesc cu mirele meu la Ceas la Universitate încep să cred că traversez brațul Chilia într-o lotcă ce mi se lipește de coapse ca un voal de ulm orele alunecă pe fundul deltei împleticindu-se cum cârceii de viță de-a lungul pașilor noștri ce coboară spre miezul nifesima atingem cu piepturile spongioase liniile de metrou apoi mușcăm fiecare din inima celuilalt bucăți
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
fosforescentă A Fiarei. O mie de sori Dragoste-poveste ca un foc în deșert, Ca un rug aprins Din vremi neștiute. Dragoste-poveste Din nopțile Sheherezadei În orașul pradă farsorilor Și întunericului. Strângerea de mână, Șuvița de vânt, Degetele muzicale Pe arcușul coapsei. Dragoste-poveste, Baladă, cântec șoptit, Sub vălul de mireasă al zorilor Când inima, Da, inima, Strălucește mai tare Decât o mie de sori. Ce vedeți voi cu... - Trebuie să îmi răspunzi M-a rugat înecatul privindu-mă fix, Înțepenindu-și privirea
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
cu pietroaie de smarald și alte topaze safirii plus bulgări de cristal logodiți cu, oh!, roua clandestină. Dumnealui, c-o sfîrlă duioasă, dezghioacă iluziile ca a pe-o nucă proaspătă, cu coaja verde, descătușează-n aer curcubeie, le transformă-n coapse de, de... femeie, te-mbie să-ntinzi mîinile șiroind de cuvinte, cu unghiile zmulse de cleștișorii disperării (dis-pe-ră-rii, urlați în cppr, mai tare, mai tare, cu avînt!), da, mîinile cu oscioarele umflate, crăpate... să bezmeticești ca orbețul (mort-răscopt), amăgit a
îngeri-Trăsni-Zdrobilă (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14693_a_16018]
-
de la fiecare va lua ce-i mai frumos ca să obțină femeia râvnită: sub părul negru al lui V s-ar potrivi ochii verzi ca ficusul, ai lui N; sânii Mariei vor fi legănați pe talia Anei, se potrivesc de minune. Coapsa să fie de fildeș, și va fi a creolei. Și așa, mereu, alege ba de la una, ba de la alta câte ceva, căci toate au, în parte, ceva de preț însă superlativul nu-l atinge nici una. Greu va fi cu sufletul. Va
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
peste tot, chiar și la aprozar sau shop...Umilință. Mă doare să citesc asta. Când am fost copil am fost umilit de profesori. Nici acum nu înțeleg, de ce... Dar îi respect și mă rog pt toți. Femeia de asfalt și coapsele albe. Extrapolând, e binele și răul, albul și negrul... O societate de consumă stresata , this is the ash way. Mă rog să fie bine copiilor. Tulburător! Copil în cls 10. Anul trecut, venind la liceu, profesorii marchează teritoriul:miști notă
Şcoala de balet by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82626_a_83951]
-
un singur lucru, îi răspund: tată, eu nu sunt fiul Lumii aceste. 3. Vino în lume îmi șoptește Șoptitorul. Vino în lume, Uite Ce frumoasă e lumea, Uite ce perversă, Uite cum adie stînjeneii, Sub bătaia vîntului aprilin. Uite ce coapse are lumea Și ce sîni zemoși, Ce sîni mari și zemoși, de rodie, Gata să vindece gingiile supurînde ale bătrînilor, Gata să vindece gingiile suspurînde ale bărbaților Și ochii lor roșii, supurînd, Ochii lor plini de toate bubele ochilor Și
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
Viața mea e o junglă frumoasă. Și sîngeroasă. Doamne, cumplit de sîngeroasă. Viața mea are luxurianță. Liane. Fiare. Adică animale sălbatice. Care devoră din mine cu înverșunare. viața mea se consumă, clipă de clipă, se varsă, Ca uleiul strîns în coapsa de mireasă. Mireasa care își așteaptă mirele ei ceresc și ea însăși fumegă în cățuie. în cățuia ta ard, mireasă. în tine ard tot, ca de friguri. Viața mea e o junglă frumoasă, și luxuriantă. Și sîngeroasă. Tînăr sînt, de
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
cățuia ta ard, mireasă. în tine ard tot, ca de friguri. Viața mea e o junglă frumoasă, și luxuriantă. Și sîngeroasă. Tînăr sînt, de tine, moarte, nu-mi pasă. Viața-mi se consumă, clipă de clipă, ca uleiul strîns în coapsa de mireasă. Viața mea a curs, din mine, în afară. Acum nu mai e decît puțin înăuntru. Viața mea trage spre viață. Numai moartea mea ce mai trage să moară.
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
Emil Brumaru Ce bine-i că nu te iubesc! Surîsul tău cade-ntr-o baltă De zaț. Fluturi trec nefiresc De blegi peste coapsa-ți înaltă. Nici trompele nu și le-ntind Spre tainele-n fleașca genune Pe care-ntre ele-o cuprind ( Dar,vai!, nu le pot zice-n nume!). Iar melcilor nu le pocnesc Pereții. O clipă-i cealaltă. Ce bine-i
Pierrot răutăcios by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11403_a_12728]
-
de la cămașă, își potrivește cureaua. Gesturi comune dintr-un trecut mort, diagrama fierbinte a unor ani când credeai că fiecare cuvânt, fiecare vers, făceau gaură-n cer. Și cerul era aici, aproape, la îndemână, scurgându-i-se pe piept, pe coapsele umede de efort. Da sau nu El era un cuvânt scris de tine, Daniela, un cuvânt zbuciumat, viu, cu toate cele trebuincioase, tocmai bun de repetat în delir în paginile câtorva cărți pe care nici nu-ți mai vine să
Euroscripta by Daniela Crăsnaru () [Corola-journal/Imaginative/11412_a_12737]
-
Emil Brumaru (Elegie pentru Pino) Cantoane, hălți, pavilioane C.F.R., Closete vechi de scînduri, oh, cotețe, Eterna Servitoare-o să ne-nvețe Ce are-ascunsă coapsa-n izuri crețe, Sînii boltiți cum nici un cer nu e, Gura-i adîncă, limba-n moi povețe, Saliva-n val, sărîndu-i buzele, Buricul scos pe pîntec din dulcețe Pentru păpat cu lingurița repede, Cantoane, hălți, pavilioane C.F.R... Bălii de
Poem feroviar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11604_a_12929]
-
tanti Lina care vine din urmă cu mopul și ne mai vinde un vers și ne mai spune odată "las-o bă că merge așa ne-am obișnuit cu ea" De parcă nici n-a fost Durerea care frânge istmul dintre coapse - locul ce i se spune al însămânțării - simțită-i de trupul întreg fu vremea lui de parcă nici n-a fost un gol ce nu lasă urme nici nume nici formă încărunțesc și noaptea în somn scâncesc ca o copilă Sânziene
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]
-
Emil Brumaru Mai ții minte, , Acel an de vis și glorii, Cînd făceai cu sînii cheta Prin tavernele candorii? Aveai cea mai inocentă Coapsă din întreg orașul, Presărată fin cu creta De mult dulce pătimașul Detectiv Emil Brumaru Ce-ți înnobila chiloții, Bosumflați la fund, cu harul, Chiflicind toți cașaloții Și-ți spărgea naiv poșetă Cu pitaci și trupu-n zorii... Mai ții minte, Cuchineta
Cuchineta by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11558_a_12883]
-
Emil Brumaru Cu cît te apropii de mine Ți-s mîinile parcă mai lungi Și părul e-o miere de-albine Cu care, lin, trupul mi-l ungi. Și sînii se umflă cît șoldul, Și coapsele-n ceruri plutesc. M-așează-n genunche imboldul De-a-ți pune-un sărut pămîntesc Pe carnea prelinsă-n rușine De-aluaturi în scorburi adînci. Cu cît te apropii de mine Picioarele-ți parcă-s mai lungi...
Caligrafie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11320_a_12645]
-
sau mai puțin transfigurați. Există printre desenele lui Hyeronimus Bosch unele care ilustrează perfect aceste ,deliruri" sub control artistic. Omul - arbore în peisaj amintește de statuile - femei din Artiștii din insulă, cărora le dăduseră crengi subțiri, pline de frunze. Din coapse, din umeri, din șolduri, din sîni, de pretutindenea creșteau mlădițe verzi". Imaginea nu îi este străină nici lui Șt. Bănulescu care, undeva în Cîntece de cîmpie, vede pe ciotul unei sălcii uscate cum cresc lăstare ,cu fagure-n subțioare". Corabia
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
mototolit și acru, Ham pentru țîța grea de arpacaș, Îl sărutam, mi-l potriveam cu cîrpe În magazii obscure de la Iași. O, servitoare, dulce servitoare, Cînd adormeai în terfe și sudori, M-apropiam de tine cu sfială Să-ți văd coapsele moi cu floci și pori. Aveai mamela bleagă cît ceaunul Și la mijloc cu sfîrcul urduros. Ți le-am zărit pe geam într-o amiază Cînd să le speli într-un lighean le-ai scos. Oh, părul gras, cu rădăcina
Suprema servitoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11494_a_12819]
-
fiece pahar se plimb-un pește De aur și cu voaluri, ca-n calește. Bea-l seara, fie-ți soporific darnic Și vei visa cum lacul te iubește, Mîlul, mieros, te zgîrie, firește, Nufărul mov îți trage ca un clește Coapsa din noaptea înspumată groaznic. Inima-mi fu chircită, izbucnește Mereu, mereu se-nalță, prăbușește. Și între coaste spaima-mi se pitește Încă puțin, cît să-ți cînt vorbe, harnic...
Sonet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11720_a_13045]
-
onoarea casei. REMUȘC|RI Cele mai multe remușcări de teren din acest an și cele mai îndelungi alunecări de faleze le-am petrecut împreună. Am văzut mai multă fericire în ochii tăi decât în bidon-ville-uri și brâiele de dinamită atârnate la matineele coapselor tale : voiai să răstorni lumea, noua ordine și, mai la urmă, porțelanul întunecat din care mai băuseră și alții. Cele mai lungi remușcări din anul acesta ploios - o formă singuratecă de surpare de sine. Voiai să răstorni lumea cu dinamita
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
piatră umedă. ar arunca-o în geamul ospiciului să respire în voie nebunia. cînd îmi citește scrisorile mila din ochii ei ar putea hrăni un orfelinat întreg. ,rău mai trăiți domnilor" i se pare că aude în somn, departe de coapsele sulamitei și de părul cînepiu al margarethei revărsat peste caseta cu bijuterii mincinoase. ar spăla cu leșie alămurile unei vieți liniștite să nu te mai lege nimeni ca pe-un tîlhar de codru dacă duci o piesă la teatrul din
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
noapte în care trecutul și viitorul meu dialoghează incoerent ca doi bețivi cu proteza dentară pierdută-n pahare Mesagerul bibliofililor în marea depărtare: un ținut o patrie neconsemnată pe nici o hartă mesagerul bibliofililor îmi spune acolo perfecțiunea atinge apogeul fructele coapsa femeii piatra și crupa calului sunt diamante forme șlefuite de uneltele vântului născut în violoncelul cu corzi de infinit acolo simbolurile își arată învelișul trans parent acolo nu există bâte steaguri himene sfâșiate acolo moartea este arhitectură muzicală o nesfârșită
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]
-
sugrumă raze Femei cu sînii mari și grei Se-apleacă-n rai peste pervaze Pîndindu-ne cum ne iubim Și-apoi la fel încearcă ele Cu șerpișori și mere din Copacii înmuiați în miere Și-n lapte crud pîn'la urechi Cu miezul coapselor în spume E între noi un cîntec vechi Ce-abia începe a se spune...
Cîntec pentru Absurdica (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11901_a_13226]
-
cadă, cu gândul, ca-ntr-un salt de leopard, se-ntoarce în cuvânt să poată scrie ce ochiul minții n-a-ncetat să vadă. Cârpindu-și zilnic mantia-i de lut, cu sufletul colindă, hăt, pe unde vibrând flămând, nicicând îndestulat, pe coapsa timpului neîntâmplat ritmic lovesc cuvintele rotunde. Cu lacrimile timpului în palmă, un ne-nțeles, e uneori proscrisul ce demn acceptă orișice sudalmă, ori...înțeleptul, cititor în stele, din Căi Lactee alăptându-și ... Citește mai mult La liziera dintre veșnicii,e-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
potop să cadă,cu gândul, ca-ntr-un salt de leopard,se-ntoarce în cuvânt să poată scriece ochiul minții n-a-ncetat să vadă.Cârpindu-și zilnic mantia-i de lut,cu sufletul colindă, hăt, pe undevibrând flămând, nicicând îndestulat,pe coapsa timpului neîntâmplatritmic lovesc cuvintele rotunde.Cu lacrimile timpului în palmă,un ne-nțeles, e uneori proscrisulce demn acceptă orișice sudalmă,ori...înțeleptul, cititor în stele,din Căi Lactee alăptându-și ... XVI. UN ULTIM RUG, de Elena Glodean , publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
-ți spun că sunt pe lume Dureri mult mai clintite decât iubirea, dar gleznele mele, în larma bătăliei, au bănuit tăișul spadei de argint. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume neliniști mai pustiite decât visul, dar coapsele cerului- dinaștii înserate, mocneau deșarte rătăciri în luna plină. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume inimi mult mai neînduplecate decât iubirea, dar măruntaiele zării murirea îmi urlă, nesătula de rătăcirea fără sfârșit. Aș fi vrut să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]