1,602 matches
-
ei nu e palpitantă ca a unui film de aventuri, ci armonios-ritmică, precum ciclurile naturii și ale vieților protagoniștilor ei: țărani maramureșeni, țigani ungurești, sași ardeleni, români din Podișul Transilvaniei și ... un englez care vorbește dialectul din nord, își cumpără coasă și cal, renovează casele celor plecați spre alte zări, se-ndrăgostește de temperamentul vulcanic al țiganilor și prinde gustul bucatelor și obiceiurilor din străbuni. Setea lui nestăvilită de a cunoaște cât mai mult din tradiția ancestrală îi atrage simpatia celor
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1430312412.html [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
albe sunt elemente frecvente, pe care cititorul le întâlnește cu surpriză în satul contemporan, de parcă ar fi coborât direct în lumea lui Sadoveanu. La fel de surprinzătoare e și practicarea unor îndeletniciri demult uitate, cum sunt potcovarul, povestitorul satului sau făuritorul de coase, meșteșuguri care au supraviețuit pănă astăzi și se practică pentru că e nevoie de ele, nu pentru că ar reprezenta o atracție turistică. Lucrurile cu care poate ne-am lăuda noi, cele legate de progres, nu-l impresionează așa de mult cum
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1430312412.html [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
sânge-n veci ați pătat-o, pe-a omenirii cărare! Acunși după o mască, mereu veți putrezi în război, boala voastră, ura în suflet, ne-ar vrea toți ascultători... Iluminați de-un demon, ce poate nu are vină, umblați cu coasa în mână, să secerați lumină, aveți menirea oarbă, de-a nimici darul ceresc, esența vieții voastre-i crima... blestemul pământesc..! Cu strigăte otrăvite, frecați a voastre palme, prostia omenaescă... va dat și în mână arme, ce adesea le-ați mânjit
VOR SUNA CLOPOTELE... 13. NOIEMBRIE 2015 IN PARIS de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1448609538.html [Corola-blog/BlogPost/383111_a_384440]
-
chimie, și colegul Prometeu, tot și toate sunt minuni, iar poetul și noi, ochi și urechi lafleacurile lumii. Exponentul acestei vârste - iubirea. Ghidușă, pură, cuminte, eternă.(se crede...) Inedite comparații: (metaforice) ”Evitica codană ”, asemuită cu ”iarba fragedă și bună pentru coasă”. Tu ești: ü izvor de apă vie/izvor de ură și iubire; ü icoană de-chinat/icoană pentru sărutat; ü noroc nedeochiat și drac de fată(pentru sărutat); ü trifoi cu patru foi; ü înger și demon; ü dor nebun(ce
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_volumului_de_poezii_arc_de_cu_valentina_becart_1330887343.html [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
de-chinat/icoană pentru sărutat; ü noroc nedeochiat și drac de fată(pentru sărutat); ü trifoi cu patru foi; ü înger și demon; ü dor nebun(ce mă așteaptă); ü hărăzire și-mplinire; ü fragedă otavă(mai înspre toamnă bună pentru coasă...); ü sfielnică și pură - epitete; ü efigie stelară-n infinit; ü menire, gând, păcat; ü puntea înspre neființă. Din poezia ”Vadul” transpare tentația stăpânită a feciorului, iar fata, un nimb al purității. Forma poeziei, ca o clepsidră, ca un mijlocel
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_volumului_de_poezii_arc_de_cu_valentina_becart_1330887343.html [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
lunii iulie. Puteai foarte ușor să bagi palma printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi răcorea pentru câteva clipe ceafa nădușită. Ziua era lungă și arșița mare
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că nu-l mai bate nimeni, însă palmele îi sunt la fel de bătătorite și pline de bășici de la seceră și coasă. Și pentru ce? Acolo barem a învățat o meserie, care acum îl ajută să-și câștige pâinea mai ușor decât în agricultură. Până să adoarmă, lui Victor îi apăru în minte copilăria sa. Cum în vacanțele de iarnă când nu
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
cameră și un pridvor. Domnul Tomoiagă și-a propus refacerea gospodăriei țărănești tradiționale. Astfel în interiorul casei se află obiecte de familie, lăzi de zestre, covoare, straie vechi: sumane, cămăși, ițari, cioareci, opinci. Pe pereții exteriori sunt expuse obiecte de muncă: coase, greblă, fierăstrău, roată, tânjală, cioflânce (pene metalice folosite la trasul lemnului în pădure), țapine, unelte cu o coadă de lemn și o cange metalică la capăt, utilizate la rostogolitul buștenilor, halău (uluc săpat în lemn pentru adăpatul animalelor). În curtea
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
trăirilor cu toate cele cinci simțuri: își ia pulsul și își consultă propriile stări oscilând între Draga de viață pământească și tulburătorul Necunoscut dincolo de zare. În final alege tărâmul pământesc, după ce a trăit profund „o repetiție cu primadona cea cu coasa?!" Reflectând asupra acelor trăiri, autorul notează: „Dacă am ști dinainte ce ușor se pleacă din Draga, mai că am pleca în fiecare zi, dar, cum nu avem decât o singură viață de schimb în locul acelei plecări, căutăm s-o facem
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_marin_trasca_el_elena_buica_1343137531.html [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
se desfac pentru un acord de miere bună de leac... ce să fac tac doar e tot o propoziție supoziție... nimeni și nimic nu va sta între noi nici măcar o virgulă și de aceea vino în iarba asta bună de coasă să facem propoziții exclamative fără subiect și predicat să găsim iubirea în florile de romaniță... vino, bădiță! Referință Bibliografică: Sintaxa florilor de romaniță / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2341, Anul VII, 29 mai 2017. Drepturi de Autor
SINTAXA FLORILOR DE ROMANIŢĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1496058253.html [Corola-blog/BlogPost/372516_a_373845]
-
cea foarte tare!” De-a binelea să mă amețesc, mulți, mulți ani să rătăcesc în splendori-filon să mă răcoresc și să-mi astămpăr - setea, de zbor înalt, ierburi moi, senin și înțelesuri ... Pitoresc? Poate, dar nu mă amăgesc... Timpul, cu coasa în claie de vers îl răstălmăcesc, sub toate strigătele hăulesc, în păduri de dor mă adăncesc... Astfel, mulțumesc, clipei de soare împărătesc și-n echilibrul cerului mă topesc... Referință Bibliografică: Sete / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1985
SETE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1465328639.html [Corola-blog/BlogPost/379316_a_380645]
-
vreo vină; nu vă insultă, nu vă ceartă, nici nu se preumblă în jurul meu fără rost. Devotată santinelă, de-a pururi în post, dimineața, de trupul meu se agață și foșnește sfioasă ca-n iarba prea-'naltă o lamă de coasă. Doar spre amiază, ca un fantomatic abur rătăcit în oglindă, tremură de câteva ori și dispare în neșlefuite bucăți de lumină. Nu-mi loviți umbra! nu are nicio vină; prieten de soi, mă-'nsoțește tăcută, numărându-mi pașii în gând
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
umbra! nu are vreo vină;nu vă insultă, nu vă ceartă,nici nu se preumblă în jurul meu fără rost.Devotată santinelă, de-a pururi în post,dimineața, de trupul meu se agațăși foșnește sfioasăca-n iarba prea-'naltă o lamă de coasă.Doar spre amiază, ca un fantomatic aburrătăcit în oglindă, tremură de câteva oriși dispare în neșlefuite bucăți de lumină.Nu-mi loviți umbra! nu are nicio vină;prieten de soi, mă-'nsoțește tăcută,numărându-mi pașii în gând, din doi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
fost marcați profund de experiența exilului, la fel cum cei rămași acasă au fost influențați de problemele politice care afectau societatea din care făceau parte. ( George Roca - „Însinguratul”) „...Cât de dulce-i aerul de țară ... mai ales când pleci la coasă...îți pui coasa pe umăr și o iei agale câtre fâneață... pe drum dai bună ziua și te lași purtat de prospețimea dimineții...nici nu știi când ajungi la fântâna din capul locului ca să-ți umpli vasul cu apă...și pătrunzi
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1400082362.html [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
de experiența exilului, la fel cum cei rămași acasă au fost influențați de problemele politice care afectau societatea din care făceau parte. ( George Roca - „Însinguratul”) „...Cât de dulce-i aerul de țară ... mai ales când pleci la coasă...îți pui coasa pe umăr și o iei agale câtre fâneață... pe drum dai bună ziua și te lași purtat de prospețimea dimineții...nici nu știi când ajungi la fântâna din capul locului ca să-ți umpli vasul cu apă...și pătrunzi, parcă cu teamă
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1400082362.html [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
și de-atunci caii pitici îmi măsoară timpul, tropotind prin adâncuri... Ba, deseori evadează din mare și se clătesc de sare cu valuri de nori, nechezând prin înalturi... Și între ape și cer eu trudesc să le cosesc cu o coasă știrbă, fără arcer, fân de adâncuri, fân de înalturi... De aceea, oare, nechezați, tropotind mereu în jurul meu, căluți de mare - semne de-ntrebare? Îmi pare rău, dar fânul meu nu-i nici iarbă de mare nici iarbă de zare... Fânul
CĂLUŢI-DE-MARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Caluti_de_mare_gheorghe_parlea_1334140369.html [Corola-blog/BlogPost/355378_a_356707]
-
Stihuri > Momente > ICOANĂ DIN ALT VEAC Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 963 din 20 august 2013 Toate Articolele Autorului Cu gardul gârbovit de vreme Se-apleacă într-o rână casa Și din rărunchi puternic geme Prin iarbă, ruginită, coasa... Oftează ușa scârțâindă, Când o deschizi încetișor, Trecând prin învechita tindă; Roșesc mușcate în pridvor. Auzul ți-a slăbit și-ți pare Că timpul pentru tine-a stat, Nu mai aștepți nicio schimbare, Doar pe copiii ce-au plecat. În
ICOANĂ DIN ALT VEAC de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 by http://confluente.ro/Icoana_din_alt_veac_curelciuc_bombonica_1377019335.html [Corola-blog/BlogPost/364994_a_366323]
-
simțit mirosul frunzei jeluite-n bătătură și nici de n-ai adulmecat mireasma primăverii-n arătură! Nu ai trăit de n-ai simțit, aroma sfintelor gutui îmbălsămând în iarnă, casa și nici de nu te-ai odihnit în fân, la coasă! Poetului la moartea sa Lui Adrian Păunescu ''Zăpezile postume'' au început să cadă Și lumea, adevărul a început să-l vadă. Cum la nevreme, iarna în vară, azi începe La fel plecarea ta, eu nu o pot pricepe! În vene
SECVENTE IN ALB SI NEGRU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Secvente_in_alb_si_negru.html [Corola-blog/BlogPost/367358_a_368687]
-
Nu-mi dau seama ce-am vrut să văd făcând acest gest. Lumea plângea. Eu, nu. Și această imagine mă urmărește. O simt ca o profanare. N-a fost așa, dar, copil fiind și ea, am perceput efectele ”doamnei cu coasa” mai dureros. Nu era în curtea mea, dar mi se părea nedrept. Învățam din marea carte a vieții constantând că nu toate poveștile au un final fericit.
URSULEŢUL DE PLUŞ III. PASĂREA de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ursuletul_de_plus_iii_pas_daniela_tiger_1393179833.html [Corola-blog/BlogPost/362549_a_363878]
-
la Cristos ai plâns./ Inima bună îți spune că eu, cel plecat în lume,/ Mă topesc de dorul tău și de cei de-acasă; Te aștepți să vin, să mă vezi, în Culme,/ Cu fete la grâu, sau trăgând la coasă?/ Chinurile ce Domnul mi le-a suferit...,/ Te gândești la mine, și mă vezi la fel;/ Sfânta leturghie... demult s-a sfârșit,/ Tu stai ca-n altar și te rogi la El:/ „Pentru ce, slăvite!... Mamele îndură?/ Cum Fecioara sfântă
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
Acasa > Impact > Relatare > APOCALIPSA. MOARTEA NU ESTE UN SCHELET CU O COASĂ CLASICĂ, CI O FEMEIE FRUMOASĂ CU UN COSITOR ROTATIV CU LAMĂ, DE ULTIMĂ GENERAȚIE. Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1612 din 31 mai 2015 Toate Articolele Autorului O minune nu se petrece în fiecare zi. Orașul plin de
APOCALIPSA. MOARTEA NU ESTE UN SCHELET CU O COASĂ CLASICĂ, CI O FEMEIE FRUMOASĂ CU UN COSITOR ROTATIV CU LAMĂ, DE ULTIMĂ GENERAȚIE. de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1433077753.html [Corola-blog/BlogPost/377816_a_379145]
-
văd ... Mâinile mele îmbrățișează pentru A împărți . Trăind sensuri pe care mi le închipui Mă lovesc de cel care nu le trăiește - Învăț să mă doară și sensurile lui. Realitate, Formă lebedei cântă, Pulsul inimii recita Și moartea-și rupe coasă Într-o stâncă de iubire. TOAMNĂ ÎN PARC Merg prin parc, Frunze foșnesc, Pașii mei trăind strivesc ochii dintr-o reverie...merg Tot merg, Ochii vâslași Pași ai pașilor urmași... Aleea-i pustie. Frunzele îmi cad pe umeri Epoleți de
CARTEA CU PRIETENI XXII- CABEL STEFAN TEODOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Va_prezint_un_tanar_poet_buzoian_teo_cabel.html [Corola-blog/BlogPost/348503_a_349832]
-
grapă și rariță, nici atât. N‑avem car și nici căruță. Nu mai avem boii de care ne‑ai povestit matale și nici caii lui tataie. Avem uneltele astea de care ne folosim în grădină. Câteva sape și cazmale și o coasă. Atât! Cu ce muncim pământul pe care‑l vom primi? - Ha! De aia te vaieți tu, muiere ce ești! Avem brațe, băi fiule. Eu cu tata, tu cu ăl mic, cu mă‑ta. Și mai plătim oameni la recoltat... - Iartă
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_14_.html [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
Răbdător, căci viața-i lungă// Salvând moartea de la moarte/ La răscruce de milenii/ Geamurile vieii sparte/ M-au ferit să am vedenii// Salut, onorată moarte/ Mergi ferice, sănătoasă/ Eu mai am de scris o carte/ Până să-ți slujesc la coasă.// Salve, onorată moarte/ Când popoarele se-nfruntă/ Pentru bruma de dreptate/ Eu sunt pregătit de luptă!”(Salut, onorată moarte!) Autorul, cu alte cuvinte, se împrietenește cu moartea, o onorează, o respectă, în mod paradoxal, chiar o salvează de la moarte și
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1481765969.html [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]