453 matches
-
și ce aspră cale este / Ceea ce poate să convie unei inime oneste; / Iar în lumea cea comună a visa e un pericol, / Căci de ai cumva iluzii, ești pierdut și ești ridicol.[2] Actualitatea gândirii entității noastre este uimitoare și coborâtoare în miile de ani trecuți peste ceea ce suntem acum, cu o existență de care ne bucurăm ca oameni ai unui timp nou, modern! Comportamentul entității om, definit ca o expresie a unei relații a organismului cu mediul înconjurător, este direct
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
fluturător.Cu pasul rar, printre frunzare,... II. CRONICA, de Veronica Oșorheian , publicat în Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011. O poetă din Țara Năsăudului Mie, 21/09/2011 - 14:00 | Ion BUZAȘI Cultură| Litere Bottom of Form Veronica Oșorheian, coborâtoare în inima Ardealului, la Alba Iulia, din țara Năsăudului a debutat cu o carte de „amintiri din copilărie”, povestind anii vârstei fericite petrecuți în Leșul Ilvei, ca și Ion Creangă. Și tot ca în Creangă „amintirile” se încheie odată cu părăsirea
VERONICA OŞORHEIAN [Corola-blog/BlogPost/344358_a_345687]
-
pentru că acest volum de poezii este, în mare parte, o evocare a copilăriei, și, în relație tematică cu acel volum memorialistic. Citește mai mult O poetă din Țara NăsăuduluiMie, 21/09/2011 - 14:00 | Ion BUZAȘICultură| LitereBottom of FormVeronica Oșorheian, coborâtoare în inima Ardealului, la Alba Iulia, din țara Năsăudului a debutat cu o carte de „amintiri din copilărie”, povestind anii vârstei fericite petrecuți în Leșul Ilvei, ca și Ion Creangă. Și tot ca în Creangă „amintirile” se încheie odată cu părăsirea
VERONICA OŞORHEIAN [Corola-blog/BlogPost/344358_a_345687]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > CRONICA Autor: Veronica Oșorheian Publicat în: Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului O poetă din Țara Năsăudului Mie, 21/09/2011 - 14:00 | Ion BUZAȘI Cultură| Litere Bottom of Form Veronica Oșorheian, coborâtoare în inima Ardealului, la Alba Iulia, din țara Năsăudului a debutat cu o carte de „amintiri din copilărie”, povestind anii vârstei fericite petrecuți în Leșul Ilvei, ca și Ion Creangă. Și tot ca în Creangă „amintirile” se încheie odată cu părăsirea
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
vremi De vremuri din vechime, Neam pentru neamuri te întremi, Străveche Românime! De șase mii de ani, veget Pe tronul marii Dacii, Zamolxe - rege, zeu, profet, Ocârmuiește bacii Și strajnicii apărători De neam și de meleaguri, Din zei cu toți coborâtori, Cu cap de lup pe steaguri. Iar Legile ce le-a lăsat Primul Profet al lumii, Sunt adevăr adevărat Prin Pruncul sfânt al Mumii. Vechiul și Noul Testament, Coranul și-alte doxe S-au construit pe postament Din graiul lui Zamolxe
PRIMA SERIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342793_a_344122]
-
fost fratele/ meu./ El nu și-a jertfit decât dreptul său braț./ Eu, neavând mai de preț/ decât inima,/ pe ea am sortit-o flăcării,/ dar n-a ars de tot/ un ciob mai pâlpâie/ în casa înghețată a trupului/ coborâtor/ din’ naltul fumegând/ al Crucii.” Poezia este o profesiune de credință, relevând sentimentele poetei, ca vibrație a inimii, seismograf al durerilor lumii, care ard pe crucea creștină, semn al speranței ce i-a mai rămas. Poezia Marianei Cristescu este o
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
eminesc, te eminești, se eminește timid și tandru neamul românesc și se conjugă-n verbul ce unește maluri de Prut de mal mâlos ceresc pe care însuși, el, Poetul, se zeiește ne eminim, vă eminiți, se eminesc firav și delicat coborâtori din vechiul nostru verb lupesc din zeul zeilor zămislitori de graiuri ce se trag din graiul românesc te eminesc, mă eminești, ne eminim cu dezmierdări de doine ce coboară în fiecare lacrimă și vers sublim din verbul dorului ce ne
NOI SUNTEM EMINEȘTII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377488_a_378817]
-
în care coborâsem. Mi-am luat rămas bun de la moș Bursuc, pe care l-am îmbrățișat și i-am urat ani mulți și multă sănătate. Apoi am pornit-o pe plaiul pe care urcasem prima oară. Mergând încet pe drumul coborâtor, la un moment dat aud zgomot de roți în urma mea. Mă întorc și zăresc o căruță gonind la vale cu un om șezând pe lavița din față. Când s-a apropiat, l-am recunoscut pe nea Macovei care tocmai smuci
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379958_a_381287]
-
prin hrisoave... -Și tot de la ei s-a tras și numele așezării Băbeni, adăugase molcom Buna îmboldită de mândria că din pomeniții aceștia se trage și ea. -Da! Să nu trecem cu vederea că tu ai fost o băbeancă, adevărată coborâtoare din acei falnici oameni, punctă admirativ bunicul. Pe loc schimbată, Miluța, născută Băbeanu, se învârtoșă căpătând o limbuție despre care nu aflase nimic bietul băiat în cei treisprezece ani de când îi era nepot: -Iar tu Zaine, te tragi din vrednica
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
seminție de oameni sosiți ca venetici, din ciobanii lăsați încoace de peste munte, acei nou-numiți ungureni. Moșii voștri, plecați din matca lor de prigoana dărilor habsburgice, au aflat aici tihnă pentru mândria de sine și pentru oierit. Așa-i?! -Drept e! Coborâtorii de dincolo de Parâng s-au așezat pe valea Bistriței aproape de vărsarea ei în Olt, unde găsiseră pășuni întinse și o climă blândă înlesnind oilor păscutul până în târziul lui Brumar... completă nostalgic frumosul ungurean Zain, mai sobru, dar cu aceeași lumină
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
Ovidius va avea un vlăstar în ale literelor, și acesta va fi Eminescu. Nu este o întâmplare că Luceafărul poeziei românești se simte urmașul Romei și își întreabă retoric, cu îndurerată mirare, contemporanii: „Voi sunteți urmașii Romei?” Nu epigonii erau coborâtori din vița „nobilă latină”, ci el, adevăratul urmaș-poet al lui Ovidius. Publius Ovidius Naso a rămas pentru eternitate la Tomis. La fel și Eminescu. Sub cerul mării, sub strigătele pescărușilor, sub strălucirea soarelui și a stelelor, Ovidius și Eminescu merg
SUB CERUL MĂRII, LA PONTUL EUXIN de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380424_a_381753]
-
te chem, zâmbind către apus, Aprind făclii din dragostea-mi eternă, Din infinitul cerului, mai sus, Să te cobori ușor, pe a mea pernă. Vom fi uniți, doi miri nemuritori, Ca-ntr-o poveste scrisă de ursită; Tu, blondul prinț coborâtor din nori, Eu, fir de lut, o rozâ înflorită. Referință Bibliografică: Luceafărului / Florina Emilia Pincotan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2346, Anul VII, 03 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LUCEAFĂRULUI de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379496_a_380825]
-
Când năvălea Islamul Și-Apusul tremura în laț, Ci însuți i-ai fost hramul Cu sângele-ți stropind păgâni, Ai nimicit hiena, Iar Iancu, Prințul din români, A mântuit Viena... Și-acum, popor izbăvitor, În paria te-nmască, Deși din zei coborâtor, Sub tine iadu-l cască? Or, drepturile tale, când Vei prinde-a le pretinde? Din tine au purces pe rând Mari stele strălucinde, Minți luminate cu sfânt har, Din energii divine, Genii pustii ce tot mai rar Apar să strălumine. Dar
VERSIFICARE POEMICĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379618_a_380947]
-
prin istoria dramatică a timpului concret, spre spațiul spiritual al proiecției cosmice. Structurată în două părți, cartea urmărește etapele devenirii scriitorului Gib Mihăiescu prin acumulări semnificative: odată cu intrarea în sec. 20, șansa răsfoirii dicționarului Larusse, vasta bibliotecă a tatălui, avocat coborâtor din neamul Buzeștilor, reputația Drăgășanilor pentru vinurile expuse la Bordeaux, învățământul ampretat de tradiția Liceului Carol I, din Craiova etc., dau eroului o deschidere fastă. Procesul de modernizare a societății se simte în pulsul vieții târgurilor din preajma Craiovei, a vechii
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381242_a_382571]
-
raze, sclipiri albastre ce topesc pustiul îngheț, mânia, tristețea, balsam ~ rotunzii ochi pătrund în centrul inimii, mâna mângâie chipul, șterge lăcrima, viscolul ce-l cotropea prin timp, urletul umbrelor nopții, zâmbetul învinge fulgerul negru, ghearele demonilor ce-adânc îl sfâșiau. Coborâtor din stele, îngerul luminii, copilul chemat la dorința iubirii, candelă și adăpost, prin forța privirii și puterea cuvântului deschide ferestrele larg, ridică barierele sufletului înlănțuit în durere, devorat de spaime și patimi, eliberează inimii Credința, Speranța, Iubirea, prizoniere-n ... Citește
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
raze,sclipiri albastre ce topesc pustiul îngheț, mânia, tristețea,balsam ~ rotunzii ochi pătrund în centrul inimii, mâna mângâie chipul,șterge lăcrima, viscolul ce-l cotropea prin timp, urletul umbrelor nopții,zâmbetul învinge fulgerul negru, ghearele demonilor ce-adânc îl sfâșiau.Coborâtor din stele, îngerul luminii, copilul chemat la dorința iubirii,candelă și adăpost, prin forța privirii și puterea cuvântului deschide ferestrele larg,ridică barierele sufletului înlănțuit în durere, devorat de spaime și patimi,eliberează inimii Credința, Speranța, Iubirea, prizoniere-n ... XXVIII
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
prin hrisoave... -Și tot de la ei s-a tras și numele așezării Băbeni, adăugase molcom Buna îmboldită de mândria că din pomeniții aceștia se trage și ea. -Da! Să nu trecem cu vederea că tu ai fost o băbeancă, adevărată coborâtoare din acei falnici oameni, punctă admirativ bunicul. Pe loc schimbată, Miluța, născută Băbeanu, se învârtoșă căpătând o limbuție despre care nu aflase nimic bietul băiat în cei treisprezece ani de când îi era nepot: -Iar tu Zaine, te tragi din vrednica
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
seminție de oameni sosiți ca venetici, din ciobanii lăsați încoace de peste munte, acei nou-numiți ungureni. Moșii voștri, plecați din matca lor de prigoana dărilor habsburgice, au aflat aici tihnă pentru mândria de sine și pentru oierit. Așa-i?! -Drept e! Coborâtorii de dincolo de Parâng s-au așezat pe valea Bistriței aproape de vărsarea ei în Olt, unde găsiseră pășuni întinse și o climă blândă înlesnind oilor păscutul până în târziul lui Brumar... completă nostalgic frumosul ungurean Zain, mai sobru, dar cu aceeași lumină
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
o va produce acest ambient asupra țarului despre care el avea impresia că este un fel de nobil de țară, așa mai prostuț și, în consecință, foarte măgulit, adică strivit pur și simplu, de primirea fastuoasă făcută de un rege coborâtor din marele Hugo Capet. Împăratul primi invitația o citi cu destulă scârbă, avea lucruri mult mai importante de făcut totuși, deoarece nobilele doamne ale regatului nu mai pridideau cu invitații galante, iar o discuție cu blegul de Ludovic era cel
TITANI CARE AU SCHIMBAT LUMEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374763_a_376092]
-
se făcu, se petrecură generații după generații, oamenii noi uitară de cei vechi și la un moment dat se treziră dezbinați, mici și neajutorați. Fala de odinioară și puterea fără seamăn pieriseră. De-acum își ziceau români și se dădură coborîtori din latini, cu toate că erau veri buni, latinii proveneau din neamul arimilor, ca și ei. Oare cât va mai curge apă de-a lungul și de-a lațul Imperiului Dac de odinioară, că românii să înțeleagă că ei sunt daci și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347892_a_349221]
-
se făcu, se petrecură generații după generații, oamenii noi uitară de cei vechi și la un moment dat se treziră dezbinați, mici și neajutorați. Fala de odinioară și puterea fără seamăn pieriseră. De-acum își ziceau români și se dădură coborîtori din latini, cu toate că erau veri buni, latinii proveneau din neamul arimilor, ca și ei. Oare cât va mai curge apă de-a lungul și de-a lațul Imperiului Dac de odinioară, că românii să înțeleagă că ei sunt daci și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347892_a_349221]
-
se făcu, se petrecură generații după generații, oamenii noi uitară de cei vechi și la un moment dat se treziră dezbinați, mici și neajutorați. Fala de odinioară și puterea fără seamăn pieriseră. De-acum își ziceau români și se dădură coborîtori din latini, cu toate că erau veri buni, latinii proveneau din neamul arimilor, ca și ei. Oare cât va mai curge apă de-a lungul și de-a latul Imperiului Dac de odinioară, ca românii să înțeleagă că ei sunt daci și
(REVISTA) DACIA ETERNĂ de IOAN PĂUNESCU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347882_a_349211]
-
de pe peretele de vest al pronaosului. În zona inferioară a pietrei de pisanie, Brâncoveanu alătura cele două însemne heraldice, corbul basarabesc și vulturul bicefal cantacuzin, acesta din urmă arătând că rudele din partea mamei reprezintă puternicul și slăvitul neam al Cantacuzinilor, coborâtori, după tradiție, din împărații Bizanțului. Această asociere reprezintă caracteristica esențială a epocii brâncovenești, și anume unitatea politică de curând realizată a unei adevărate „caste” conducătoare a țării. Ideea va fi reluată și ilustrată cu mai multă forță în tabloul votiv
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
simțit sudoarea și ne-ai citit gândul. Ai știut câtă dragoste și iubire am pus la construirea Casei Tale, Doamne! De ce ai lăsat să se întâmple toate astea? Fă acest sat, din acest ținut, să fie luat de apele muntelui, coborâtoare pe-aici, și oricât vor ridica iar vatră de sat, aceasta să fie luată și dusă de apă, până la al șaptelea neam! Niciun neam să nu-și afle liniștea, aici, în satul acesta, așa cum nici noi, de azi înainte, n-
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
istețimea minții dumnealor, trimit săgeți cu umor dar și cu substrat, spre ceilalți. Recunosc faptul că-mi sunt dragi! Și ei și genul abordat de dumnealor - epigrama! II. Regretatul poet Ioan Burnar, ,,Ionu Împăratului”, cum îi plăcea să se prezinte, coborâtor din neamul descălecătorilor Bogdan al Maramureșului, descoperitorul legitim al Moldovei, pe drept cuvânt afirmă, în numărul 3 al revistei ,,... localitatea Asuajul de Sus, nu va fi cunoscută de acum încolo doar prin Festivalul folcloric ,,Târgul cepelor”, ci și prin revista
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]