133 matches
-
că nu e vorba aci de muzica bandelor de or chestranți, de care te poți și trebuie să te lipsești bucuros, afară numai de cea a lăutarilor din Muscel, cu cămașa scoasă pe dinafară, care acompaniau [În piață] pe Luca Cobzarul de la „Oituz“, interpretul neîntrecut al baladelor vechi haiducești și al cântecelor de pușcărie, de „pârnaie“ - ci de acea armonie sau ritmică personală care Însoțește, pe nesimțite și nevrute, În gând sau abia fredonând-o printre buze, toate actele bune ale
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu un modest ospăț, cu bucate sărace, stropite cu un pahar de rachiu puturos și cu unul-două pahare de vin pe jumătate oțetit, își făcea apariția și scripcarul satului, îmbătrânit înainte de vreme de sărăcie, fumat și băutură, însoțit uneori de cobzar sau de țambalagiu, care să-i țină hangul. Dumitru Dascălu își exprimă pentru sine regretul că despre lucrul de mână, despre unele meșteșuguri ca cele de dogar, sumănar, dubălar, nici nu se mai pomenește. Doar împătimiții meșteri populari cu lucrările
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
chiar un exces în zona vizualului, o supraexpunere care gene- rează o expresivitate particulară a scenelor. Există și efecte cinematice rafinate. Imaginea se decuplează de sunet, doi lăutari cântă, sunetul nu este însă înregistrat și doar după mișcările insinuante ale cobzarului naratorul realizează că este vorba de un cântec obscen. Zgomotul care bruiază este cel al trăsurilor, deci zgomotul există, este unul de fond, însă naratorul vrea doar să vedem focalizat. Din zona olfactivă avem câteva specimene, ulițele miros a scăpătare
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
un templu renumit, a cărui figură exterioară este în formă sferică, și care templu este decorat cu multe daruri. Acest zeu, Apolo, mai are și un oraș sfînt al său, iar cei ce locuiesc în oraș sunt în mare parte cobzari și aceștia în timpul serviciului divin bat cobzele în cor și cîntă imnuri în cinstea zeului, lăudînd faptele sale. Hiperboreii au un mod al lor propriu de vorbire, și sînt cu o prietenie mare față de greci, cu deosebire față de atenieni și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Albastru - sudul (între Calea Rahovei și Calea Dudești), Negru - estul (între Calea Dudești și Calea Moșilor) și Galben - nordul (între Calea Moșilor și Calea Victoriei). 267. Angheluș Dinicu, cântăreț muscalagiu (din nai), bunicul lui Grigoraș Dinicu. 268. Sava Pădureanu (1848-1918), la început cobzar într un taraf bucureștean și-a alcătuit un taraf propriu în preajma Războiului de Independență, cu care a cântat și peste hotare. 269. Ion Dinu (Dinicu), a cântat și el în străinătate, în Franța și Rusia. bucureștiul în 1871 145 bătrânul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
parte dintre amănuntele cuprinse în fragmentele de mai sus au fost preluate creator de către Bacalbașa într-un alt capitol al lucrării de față (Anul 1882, „Petreceri ale vechiului București“). Pagina 156 * Foarte popular și cunoscut în toate cercurile era Ionică Cobzarul ce-și zicea el singur „Ionică Frumosul“! Ionică Frumosul era fiu de popă și cam idiot. Vara cutreiera grădinile-restaurante unde toată lumea făcea haz și cânta din cobză, iar iarna era internat la mânăstirea Viforâta unde erau internați demenții. Voga lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Nae: 268 Ionescu, Nicolae: 22, 56, 71, 72, 175, 177, 194, 208, 238, 283, 294, 295, 308, 309, 311-314, 322, 328, 335, 343, 347, 350, 353, 416, 419 Ionescu de la Brad, Ion: 71 Ionescu-Gion, Gh.I. (Ionescu, Gh.): 192, 193 Ionică Cobzarul (Ionică Frumosul): 401403 Ionnițiu (Ioanițiu), Constantin: 147 Ionnițiu (Ioanițiu), Theodosiu: 147 Iordache: v. Ionescu, Iordache Iordache, Anastasie: 393 Iorga, N.: 9, 17, 20, 24, 26, 31, 32, 68, 101, 122, 172, 225, 319, 351, 369 Iosif, Lazăr: 327 Ispirescu, Petre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dame în patru labe pe sub birou, de toate ... Lăsat slobod e în stare să vorbească de la Anul Nou până la Crăciunul următor. De înviere, adună copiii, ca nu cumva aceștia să ia calea bisericii. El e mielul, cu ceata lui de cobzari, de stricători de poezie și muzică; el îi tâmpește, el îi face clienții bulevardelor și ai cluburilor disco. Întrebându-te dacă a mai citit vreo carte de când era obligat să învețe alfabetul, nu ai să găsești un răspuns! E mereu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fiul lui Anatolie și Eugenia, născut la data de 1 iunie 1987 în localitatea Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Ungheni, str. Mihai Eminescu nr. 65, ap. 47. (1.370/2003) 210. Vlădeanu Eugenia, fiica lui Cobzari Alexei și Xenia, născută la data de 10 iunie 1961 în localitatea Camenca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Ungheni, str. Mihai Eminescu nr. 65, ap. 47. (1.370/2003) 211. Vladicescu Gheorghe, fiul lui Ion și
ORDIN nr. 2.780/C din 15 octombrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216314_a_217643]
-
Edineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cupcini, str. Miciurin nr. 7. (3.185/2002) Copii minori: Clim Loredana, născută la data de 9.04.1997, și Clim Cătălin, născut la data de 1.01.1999. 86. Cobzari Natalia, fiica lui Vladimir (fiul lui Ion și Ana, născută la 24.10.1922 în localitatea Clișova) și Melania, născută la data de 24 septembrie 1980 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea
ORDIN nr. 1.979/C din 16 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213776_a_215105]
-
10.1922 în localitatea Clișova) și Melania, născută la data de 24 septembrie 1980 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Ismail nr. 84, ap. 38. (11.301/2003) Copii minori: Cobzari Dina, născută la data de 28.01.2008. 87. Cociorva Olga, fiica lui Rabăda Tudor (născut la 2.03.1940 în localitatea Pohrebeni) și Maria, născută la data de 20 decembrie 1967 în localitatea Pohrebeni, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean
ORDIN nr. 1.979/C din 16 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213776_a_215105]
-
Str. C. A. Rosetti Str. Caius Iacob Str. Calvaria Str. Câmpului Str. Cardinal Iuliu Hossu (fosta Pavlov) Str. Carol Davila Str. Călățele*(D) Ale. Cezar Baltag Str. Ciobanului Str. Ciprian Porumbescu Str. Cișmigiu Str. Clinicilor cu excepția numărului poștal 5 Str. Cobzarilor Str. Colinei Str. Constantin Daicoviciu (fosta Emil Isac) Str. Corvin Matei Str. Cronicar Ion Neculce Str, Davilla Alexandru Str. Dealului Str. Deva Str. Dinicu Golescu Str. Doctor Victor Deleu (fosta S��vinești) Str. Donath numerele cu soț, case vechi și
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
sunt de-a dreptul copilăriri, cu vetuste note duioase, asediate de epitete ori adjective edulcorante, taman bune pentru borcanul cu dulceață de gutui al bunicii, acoperit cu celofan bine întins și legat strâns cu ață albă de papiotă. Altele - precum Cobzarul toamnei (n.n. vântul...), Pierduți în amintire (în care, desigur, „natura e frumoasă”), Cântă cucul (că, deh, asta știe și e mai ușor decât să-și clocească ouăle), Doi fluturi, Tablou cu flori de măr, Magie, La Căciulata, Natură vie, Eu
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
Personalitățile de aici s-au dedicat poeziei, științei, artei, teatrului și nu numai. Poetul Mihai Bărăgan, întemeietorul tomponimiei românești Ion Conea, profesorul de istorie și geografie al regelui Mihai I, regretatul ziarist Dumitru Tinu, actrița Cerasela Iosifescu (Teatrul Nottara) și cobzarul Constantin Gaciu, sunt câteva dintre personalitățile pe care le-a dat Coteana. Nu în ultimul rând mai putem menționa proprietarii de drept ai terenurilor agricole și silvice din preajma comunei, frații Marin și Paraschiv Petcu, comercianți și filantropi, pionieri ai mecanizării
Coteana, Olt () [Corola-website/Science/301967_a_303296]
-
dulce ca alvița", " Cine iubește și lasă", "Geaba mă mai duc acasă", "Mărie și Mărioară", "Țigăneasca", " Când o fi la moartea mea". La această emisie, taraful lui Ion Matache era format din doi violoniști, un contrabasist, un țambalist și un cobzar. După comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio și ecoul puternic în rândurile auditorilor emisiunilor radiofonice, continuă să fie programată aproape săptămânal de Radio România. În 1938, Maria Tănase cântă în renumitul restaurant de lux „Luxandra”, acompaniată de orchestra
Maria Tănase () [Corola-website/Science/298795_a_300124]
-
spre originalitate, scheme sau formule, ci a preferat o exprimare exactă a conținutului. Dacă structura desenului este impusă uneori de arhitectura imaginii, ca în lucrarea "Tip de țărancă", în autoportretul "", desenul este implicit inclus în textura cromatică. În "Moș Nicolae Cobzarul", portretul ia formă prin valorile spațiale rezultate nu din degradările de ton, ci din contrastele de culoare și din însăși densitatea materiei picturale. Ștefan Luchian a fost primul pictor care a adus în prim-plan la începutul secolului al XX
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
de 1 decembrie 1907. Virgil Cioflec spunea: Compoziția în ulei "Cheful", redă trei "damicele", cum le spunea Luchian, și trei bărbați, care au încins o petrecere. În ultimul plan se pot observa doi lăutari din care unul este Moș Nicolae Cobzarul. Cu acest tablou a participat Luchian la expoziția de la Ateneu din data de 1 ianuarie 1907, deschisă împreună cu Kimon Loghi și Oscar Spaethe. În anul 1912, Ștefan Luchian pictează într-un suprem efort tabloul "Lăutul". Prin această compoziție înnobilează măruntul
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
galerii din străinătate, nu și-au putut găsi un public interesat. Este de menționat că în 1989 în timpul evenimentelor din decembrie din București, 2 dintre tablourile pictorului aflate la Muzeul Național de Artă al României ("Safta Florăreasa" și "Moș Nicolae Cobzarul"), au fost atinse de gloanțe. Prin anii 1930, impactul lui Luchian asupra artei românești a devenit un subiect de dispută în lumea culturală, unii critici fiind de părere că opera sa a fost una cu relevanță redusă, iar detaliile vieții
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
de Aur și a fost considerat de către critică, ca fiind urmașul lui Nicolae Grigorescu. În cei patru ani premergători primului război mondial, Arthur Verona a pictat mai multe portrete, dintre care se remarcă "Portretul doamnei V, Fete din Bucovina" și "Cobzarul" care aparține astăzi Muzeului Național de Artă al României. A făcut o mulțime de studii de flori precum și picturi în care a reprezentat momente din viața rurală, elocvente în acest sens fiind "Petrecerea câmpenească, La fântână, Culesul merelor" sau "La
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
germană („Lieder aus dem Kleinrussischen“) ("Cântece din malorusă"). Entuziasmat după un voiaj la Kiev în 1874 a compus lucrările vocale „Niprul nostru, fluviul țar” și „M-am născut pe Nipru, sunt, deci, cazac” Alte cântece în românește, de inspirație folclorică :„Cobzarul” , „Bucovină, țară dulce”, „Când Moldova purta jugul”, „ Cântă cucul pe fântână”
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
Pietraru, Alexandru Grozuță, Gică Petrescu, Dona Siminică, Constantin Eftimiu, Ștefan Lăzărescu, Emil Gavriș, Dan Moisescu; naiștii Fănică Luca, Damian Luca, Radu Simion; clarinetiștii Luță Ioviță și Iliuță Rudăreanu; țambaliștii Mihai Ion Shină, Iancu Fieraru, Gheorghe Pandele, Andrei Pavel, Stela Marinescu-Ciuciu; cobzarii Ion Zlotea și Ion Păturică; acordeoniștii Marcel Budală, Ilie Udilă, Nicolae Crăciunescu; fluieriștii Ion Văduva, Damian Cârlănaru, Ion Vădeanu; taragotiștii Haralamb Ioviță și Ion Luță Ioviță etc. Repertoriul lui Nicu Stănescu a însumat toate piesele „clasice lăutărești”, moștenite din secolul
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
ai familiei: Elena Burki, născută Racoviță (decedată 1850) și Alexandru Burki (decedat 1870). Cu ocazia unor săpături efectuate în anul 1968, s-a descoperit lângă zidul de nord al Bisericii „Sf. Ioan Gură de Aur - Zlataust”, mormântul celebrului cântăreț și cobzar, Barbu Lăutarul, pe numele lui adevărat Barbu Muntean (1780-1860). Biserica „Sf. Ioan Gură de Aur - Zlataust” a dat și numele uliței din apropiere. De ulița Zlataust se leagă și numele scriitorului Ionel Teodoreanu, autorul romanului "La Medeleni". Amintirile acestei mahalale
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
în anul 2007, cu sprijinul financiar al Uniunii Ucrainenilor din România, Ostap Borodai-Șandru a publicat aceste poezii în volumul "Strevojeni zori" (Ed. „RCR print”, București, 2007). Volumul cuprinde 58 poezii, două cicluri poetice ("Cronica anului 1933" și "Monumentele Poltavei"), nuvela "Cobzarul", cinci povestiri ("Învingătorul furtunii", "Ei, dumbravă, crâng întunecat!", " Țipăt în miez de noapte", "Studii autumnale", "Secara se vântură") și "Enciclopedia umoristică". Doar nuvela "Cobzarul" și povestirea " Țipăt în miez de noapte" au fost traduse în limba română de Ostap Borodai-Șandru
Hariton Borodai () [Corola-website/Science/321696_a_323025]
-
București, 2007). Volumul cuprinde 58 poezii, două cicluri poetice ("Cronica anului 1933" și "Monumentele Poltavei"), nuvela "Cobzarul", cinci povestiri ("Învingătorul furtunii", "Ei, dumbravă, crâng întunecat!", " Țipăt în miez de noapte", "Studii autumnale", "Secara se vântură") și "Enciclopedia umoristică". Doar nuvela "Cobzarul" și povestirea " Țipăt în miez de noapte" au fost traduse în limba română de Ostap Borodai-Șandru și publicate în revista "Curierul ucrainean". Criticul literar Oleksa Romaneț distinge trei cicluri de poezii în opera lui Hariton Borodai: poezii despre natură, versuri
Hariton Borodai () [Corola-website/Science/321696_a_323025]
-
în București, fratele lăutarului Dumitrache Ochialbi. În perioada 1852-1857 își formează un taraf mic, devine vătaf (a doua funcție după staroste) peste toți lăutarii din București și își împarte activitatea între Ploiești și Capitală. Pentru o perioadă de câteva luni, cobzarul tarafului este Anton Pann, proaspăt concediat din funcția de profesor la Râmnicu Vâlcea și întors la București unde lucrează ziuă cantor la școala de pe Podul Mogoșoaiei, iar noaptea ca lăutar. În 1860 taraful său este imortalizat de o reușită acuarelă
Năstase Ochialbi () [Corola-website/Science/324419_a_325748]