492 matches
-
duce dracu'... Dallas se întoarse spre Ripley: ― Cei doi par foarte ocupați. Aș vrea să știu ce s-a întâmplat. Ceva a sărit. La naiba, sper că daunele sunt limitate la camera mașinilor! Dar ar putea fi mai rău. În cocă avem vreo breșă? (Trase aer în piept.) Și dacă-i așa. unde și cum? Ripley efectuă o verificare rapidă a nivelelor de presurizare pentru alertă critică, citi repede diagramele individuale ale fiecărei săli a astronavei, apoi ușurată în privința stării generale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
să fie invers. Nava abandonată era culcată pe o rână și nu trăda nici un semn de viață sau ale unei activități oarecare. De la această distanță, apelul disperat era asurzitor, dar cei trei reduseră volumul receptoarelor. Oricare ar fi fost compoziția cocăi, ea lucea sticloasă, sub geana de lumină crescândă, fapt ce sugera existența unui aliaj care nu putea fi realizat de mână de om. Era oare metal? La prima vedere nu apăreau îmbinări de nici un fel, suduri, blindaje, joncțiuni de panouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
se gândea la avantajele financiare pe care ar putea să le procure această halucinantă descoperire. Tustrei exclamară surprinși. Kane o ținea una și bună: ― Un fel de astronavă, sigur că da. Lambert, pe care o interesa luciul aproape umed al cocăi curbate, remarcă absența reliefurilor exterioare, a formelor caracteristice identificabile și, nefiind deloc lămurită, scutură din cap uimită. ― Ești chiar așa de sigur? Poate că este o construcție locală. Este năucitor... ― Nu. (Atenția lui Kane se mută spre cele două brațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
calm, de aici. Mergem mai întâi spre bază. Apoi, dacă nu se ivește nimic... ― Da? întrebă Lambert. ― Apoi... vom vedea. Porniră la drum, ocolind unul din imensele brațe ale navei. ― Că am ajuns aici, zise Dallas, apropiindu-se de curbura cocăi, un singur lucru mai pot... Pe Nostromo, Ash asculta cu atenție fiecare cuvânt. Pe neașteptate, vocea lui Dallas dispăru. Reveni foarte clar și dispăru iar. Complet. Odată cu ea, și contactul vizual. ― Dallas! (În mare grabă, Ash împunse niște butoane de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
consolă, atinse câteva taste, ceru pe claviatura de programare o mai bună rezoluție a receptoarelor deja puse la grea încercare.) Dallas! Mă recepționezi? Te-am pierdut. Repet, te-am pierdut... Răsuna numai scrâșnetul termonuclear al soarelui. La doi pași de cocă, înălțimea colosală a monstruoasei nave străine era și mai uluitoare. Fuselajul se boltea deasupra celor trei oameni ― vârful străpungea aerul încărcat de praf ― și această masă fantastică părea mai solidă decât roca pe care zăcea. ― Nici un semn de viață, murmură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Și fără intrare. Să încercăm pe aici. Înaintând cu infinită băgare de seamă prin grohotișul de roci sparte, Dallas realiză că astronava îi transmitea un sentiment bizar, cel al propriei micimi. Nu micime fizică ― cu toate că arcul gigantic, curba semeață a cocăi îi făcea pe cei trei oameni infinitezimali ― ci neînsemnătate la scară cosmică. Omenirea nu știa decât prea puțin din univers, nu explorase decât fracțiunea unei extremități. Trebuia să fie exaltant și plăcut din punct de vedere intelectual să speculezi în privința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
pustule de pe flancul navei. Când se apropiară urcând pe stânci, putură vedea mai bine aceste pustule care erau de fapt trei enorme deschizături ovale. Ajunseră imediat sub cele trei vulve inserate în metalul (sau în plasticul, sau în ce?) al cocăi. În profunzime, se îngustau fiindcă alte deschizături secundare mai întunecate se înșirau în ovalele exterioare. Vântul aducea praf și piatră ponce prin deschizături, ceea ce înseamnă că ele se aflau în această stare de câtva timp. ― Seamănă cu o intrare, propuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
are să le lase pe toate trei deschise? ― Nu știu dacă sunt deschise; zise Dallas care era de-a dreptul fascinat de cele trei ovale cu buze lustruite atât de diferite de masivele intrări dreptunghiulare ale lui Nostromo. (Păreau integrate texturii cocăi și nu articulate în timpul construirii prin suduri și șuruburi.) Și nici de ce ar fi deschise. Poate că echipajul a vrut să se salveze pe acolo. ― De ce să fi avut nevoie de trei sasuri deschise pentru a se salva? Dallas se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
zise Ash prompt. Dar nu ar folosi la nimic. De când au pătruns în astronava necunoscută, i-am pierdut complet. Nu am mai avut contact cu ei de multă vreme. Distanța mică în raport cu transmițătorul străin cuplată cu compoziția extrem de ciudată a cocăi vasului, această combinație a împiedicat toate încercările de restabilire a comunicației. Și crede-mă, am încercat! Ultimul său comentariu conținea o provocare nedisimulată. ― Poți încerca să-i găsești, dacă dorești. Te voi ajuta cât pot. ― Ascultă, Ash, nu-ți pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
de sus. Pereții sunt acoperiți cu... cu proeminențe. Ținând lanterna cu mâna întinsă înainte, ca pe o armă, se apropie de zidul apropiat și examină protuberanțele cu mai multă atenție. Acum îi fu clar că nu făceau parte din structura cocăi. Și păreau mult mai organice. În încăperea de sus, Dallas se întoarse către Lambert. ― Cât timp mai avem până la apus? Ea își controlă instrumentele și declară: ― Douăzeci de minute. Apăsă pe aceste cuvinte cu o privire semnificativă. Fără comentarii, Dallas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Nostromo, va fi străpunsă. Aceasta însemna, în cel mai bun caz, etanșeizarea tuturor compartimentelor până la repararea stricăciunilor. Dar putea fi și mai rău. O mare parte din circuitele integrate și deosebit de delicate, care permiteau călătoria în hiperspațiu, era dispusă în interiorul cocăi. Dacă lichidul ar cădea din întâmplare pe acest loc, stricăciunile ar fi mult prea mari ca echipajul să poată să le dea de cap cu mijloacele proprii. Aceste circuite nu puteau fi separate decât în cală, în condiții de imponderabilitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
câtorva materiale specifice. Aplicațiile lor nu sunt generalizabile. ― Acesta, însă, urmă Ash, pare să fie un coroziv universal. L-am văzut demonstrându-și capacitatea de a roade mai multe substanțe diferite cu o egală ușurință... sau nepăsare, dacă vrei. Aliajul cocăi, mănușile chirurgicale, așternutul de infirmerie, patul metalic, le-a găurit pe toate. ― Și creatura asta blestemată folosește treaba asta drept sânge. Diabolic! Exclamă Brett, cu un amestec de respect și teroare. ― Nu știu sigur ce folosește drept sânge. (Creierul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
să-și răspândească prin navă acidul. Vietatea asta e mult mai mare decât forma "palmată". Dacă proiectează aceeași materie, ar putea să facă o gaură pe care va fi imposibil s-o astupăm. Știți cât de delicată este menținerea integrității cocăi în timpul unei călătorii la lumină-plus! Și nu mai pomenesc de fragilitatea circuitelor care se află în ea! ― Animal împuțit! mârâi Brett. Dacă n-o putem omorî, ce facem când dăm de ea? ― Oricum, zise Ripley, trebuie s-o urmărim, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
aleatoriu, replică Ash. Mai întâi, apelul nostru va ajunge înaintea noastră doar cu un minut sau două. Până ce se lansează o unitate de salvare în punctul de emergență a hiperspațiului, până ne acostează, umple nava cu aer fără să dăuneze cocăi... Nu, sunt de acord cu Ripley asupra unui punct esențial. Ar fi o nebunie să ne întoarcem în congelatoare înainte de a ucide creatura. Or, nu vom fi niciodată siguri de moartea ei dacă ne mulțumim să ne luăm combinezoanele spațiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Te-nțeleg foarte bine, Parker, zise Dallas compătimitor. Noi îl iubeam pe Brett.. Dar nu trebuie să ne pierdem capul. Dacă creatura este acum atât de mare cum spui, transportă destul acid în corpul ei ca să facă o gaură în cocă mare cât sala asta. Nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar putea întâmpla cu circuitele de control care sunt integrate în ea. Nu ne putem permite această nesăbuință. Nu încă. ― Nu încă? se miră Parker. Sentimentul de neputință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Parker să sângereze abundent. Ea izbi o ultimă dată cilindrul care bloca trecerea. Ca, printr-o minune, acesta se deplasă și eliberă ușa care se închise cu zgomot. Vârtejurile se potoliră. Pe pasarelă, Lambert, neîncrezătoare, citea datele imprimate de lectori. COCĂ AVARIATĂ ― PANOURILE ETANȘE DE ALERTA ÎNCHISE! Activă intercomul: ― Ash, adu oxigen și vino la sasul principal prin ultima ușă ferecată. ― Bine. Vin imediat. Ripley înainta clătinându-se, căutând să respire aerul rarefiat și puse mâna pe maneta care deschidea ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
creatura se învârtea în spațiu și se pierdea în depărtări. Din moment ce apendicele fu separat de corpul Străinului, acidul nu mai roase metalul. Ripley programă pe tabulatorul ordinatorului un chestionar asupra stării navetei. SAS POSTERIOR DETERIORAT; VERIFICARE ANALIZA: REDUCERE MINORĂ A COCĂI! INTEGRITATE A NAVEI NECOMPROMISĂ, CAPACITATE ATMOSFERICA ÎNTREAGĂ. COMPENSAȚIE POSIBILĂ PRIN MATERIAL DE SUDURĂ. OBSERVAȚIE: REPARARE SECȚIE DETERIORATĂ IMEDIAT LA DESTINAȚIE. NECESITATE ABSOLUTĂ A UNEI INSPECȚII A COCĂI. Oftă ușurată, apoi contemplă imensitatea stelară printr-o lucarnă. O formă zderențuită se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
un chestionar asupra stării navetei. SAS POSTERIOR DETERIORAT; VERIFICARE ANALIZA: REDUCERE MINORĂ A COCĂI! INTEGRITATE A NAVEI NECOMPROMISĂ, CAPACITATE ATMOSFERICA ÎNTREAGĂ. COMPENSAȚIE POSIBILĂ PRIN MATERIAL DE SUDURĂ. OBSERVAȚIE: REPARARE SECȚIE DETERIORATĂ IMEDIAT LA DESTINAȚIE. NECESITATE ABSOLUTĂ A UNEI INSPECȚII A COCĂI. Oftă ușurată, apoi contemplă imensitatea stelară printr-o lucarnă. O formă zderențuită se rotea încet la câteva sute de metrii de ambarcațiune. Brusc, acest organism incredibil de rezistent, pieri sub acțiunea legilor presiunilor diferențiale și creatura explodă, proiectând în toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
și am pornit din nou la drum, cu soarele bătîndu-mi în față. M-am trezit devreme și după ce m-am spălat m-am dus la bucătărie, unde tanti Aura întinsese pe mușamaua curata, dată cu făină, un strat lipicios de cocă. Mi-am luat și eu un scaun și-am început să mă uit cum face mătușa gogoși. Le decupa cu gura unui pahar și le așternea în tigaia încinsă, unde sfârâiau până deveneau aproape roșii, zgrunțuroase. Îmi plăcea să pun
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
imaginea ei mă urmărea. Când aveam nevoie de singurătate, de ce nu mi-o ghicea? De ce nici dragostea cea mai mare nu poate ghici dorința celuilalt?... O păstram încă în brațe, odihnindu-mi buzele pe creștetul ei parfumat cu ulei de coco. Atunci intră Khokha, ne văzu o clipă și se retrase strigînd: ― Pardon... XI Întorcându- mă din oraș, găsii pe masa mea un bilet: "Vino în bibliotecă!" Întâlnii pe Maitreyi, care îmi spuse înspăimîntată: ― Khokha știe! Încercai să par neturburat și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de mînă și m-au dus jos, În vale - Bob Patton și unchiu-tu George - și aici făcuseră, din joacă, chipurile lui Willy și Lucindy Patton din clisa neagră de acolo, pe care-o puteai frămînta În mîini ca pe-o cocă... și cum am țipat... căci eu știam, știam, Îi văzusem pe amîndoi și-i țineam minte... vezi tu, Willy și Lucindy erau doi sclavi ai căpitanului Patton... Doamne! cei mai negri negri pe care i-am văzut În viața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
îl trădase. Gosseyn se îndepărtă câțiva pași și examină instrumentul. Nervurile radiale care constituiau antena, tipice, confirmau, dacă mai era nevoie, natura energiei utilizate. Armă magnetică, alimentată de o sursă exterioară, în acest caz - câmpul emis de mașinile magnetice ale cocăi navei. Acest câmp se întindea descrescând pe o rază de vreo zece kilometri în jurul navei. Gosseyn strecură instrumentul în buzunar și încercă să-și imagineze efectul celor petrecute asupra lui Yanar. Fotografiind aparatul, similarizase unul din vârfurile de descărcare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
cameră. Rima rîse și zise: — Frankie! Frankie lăsă să-i cadă pe podea o geantă brodată uriașă, se așeză pe pat și zise: — Sludden mi-a zis că ești aici... El o să vină mai tîrziu. Deci misteriosul a pus o cocă-n cupotorul tău, așa-i? De fapt, nici nu arăți prea rău... chiar surprinzător de încîntătoare și inocentă. Salut, misteriosule, mă bucur că ți-ai lăsat barbă. Pari mai puțin vulnerabil. — Salut, zise Lanark nu prea politicos. Nu-i făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
îl trădase. Gosseyn se îndepărtă câțiva pași și examină instrumentul. Nervurile radiale care constituiau antena, tipice, confirmau, dacă mai era nevoie, natura energiei utilizate. Armă magnetică, alimentată de o sursă exterioară, în acest caz - câmpul emis de mașinile magnetice ale cocăi navei. Acest câmp se întindea descrescând pe o rază de vreo zece kilometri în jurul navei. Gosseyn strecură instrumentul în buzunar și încercă să-și imagineze efectul celor petrecute asupra lui Yanar. Fotografiind aparatul, similarizase unul din vârfurile de descărcare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
mentă În ulei de măsline puse În boluri chinezești. Mirosul delicios de börek abia scos din cuptor din cuptor adia dinspre bucătărie; brânză albă, spanac, unt și pătrunjel care se topeau și intrau una În alta printre foile subțiri de cocă. Petite-Ma, care avea acum nouăzeci și șase de ani, stătea În capătul cel mai Îndepărtat al mesei, ținând În mână o ceașcă de ceai mai străvezie chiar decât ea. Cu o privire preocupată și oarecum confuză Întipărită pe chip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]