330 matches
-
cinci ani în toamnă, avusese nevoie de ceva străduință din partea mătușii să deschidă ochii, să se spele, să se îmbrace și să urce pe bancheta din spate a mașinii. Dar acum, erau aproape treji și încercau să pătrundă cu privirea coclaurile prin care unchiul conducea mașina. - Ca să poți pescui, trebuie să plătești o taxă, pentru că lacul are acum un nou proprietar, cam hapsân, dacă mă întrebați pe mine. La ora asta, însă, nu vom găsi pe nimeni să ne încaseze nouă
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1422779997.html [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]
-
mai aruncam, din când în când, câte o mână de sare pe foc, să facă scântei și să îndepărteze țânțarii. Parcă aveam un foc de tabără pe o insulă pustie și semănam cu doi haiduci, rătăciți de pe malul mării, prin coclaurile deltei. Numai că romantismul acesta nu ținea mult: cum părăseai perimetrul focului, cum te atacau țânțarii în haită... Am mai prins amândoi câțiva pui de somn, cel mai mare având puțin peste kilogram, trofeul lui Gică. Dezamăgiți, dar totuși optimiști
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423060484.html [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
statuile/busturile Luceafărului! În România, nu doar în Vaslui! Îl cred. Pe cuvânt. Tot el îmi relatează o întâmplare. Paranormală! Un reprezentant de la Mitsubishi Motors vine în România să testeze eventualitatea deschiderii unei fabrici de piese de schimb. Ajunge pe coclauri, prin Moldova, unde-i mâna de lucru ieftină și oameni inteligenți. I se sparge un colier, de-i fierbe apa în motor. Pustiu. Nimeni. În sfârșit, vede pe cineva și-l întreabă: - E vreun service prin apropiere, bade? - Nea Costel
TABLETA DE WEEKEND (59): ŞI CU SERGENTUL ZECE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1394355475.html [Corola-blog/BlogPost/353673_a_355002]
-
ninsoare, era semnal pentru pădurarii, vânătorii, milițienii din comună să plece la vânătoare de mistreți, vulpi, iepuri... Atunci se aduna lume multă, oameni, copii, câini, să pornească la vânătoare. Unii erau cu pușca, alții îi ajutau, ca gonaci. Plecau pe coclauri, făceau un tărăboi monstruos prin pădure, speriau ba câte un iepure, ba câte o vulpe. Trăgeau după tot ce le ieșea în cale, cu mici șanse de izbândă. Nu ieșea vânat mare în calea lor, și pace! În comună erau
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1400498342.html [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]
-
gândea atunci la vârsta sa tânăra, până s-ar fi aflat de idila lor de către colegi. Într-o joi, Ana abia aștepta să termine orele de lucru, pentru a se întâlni cu iubirea vieții sale, Costache. De obicei alergau pe coclaurile din marginea satului pentru a fi împreună, a se îmbrățișa și ca să se sature de sărutările lor pasionale. Când o săruta Costi, o umplea de foc, ardea toată. Simțea că nu mai are aer, că se sufocă de atâta pasiune
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390109845.html [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
din toate limbile pământului acel cuvânt de mulțumire, nici dicționarul meu nu e ticsit, că n-am avut destulă vreme (că-s tânăr, doamnă) s-adun cele mai frumoase vorbe scrise pentru tine și drepți îmi stau genunchii, zburdă pe coclauri, după himere, doamnă, și n-am simțit răceala sinceră a pietrei; nu știu în ce fel m-ar strânge în brațe o vădană, desfrânata nu și-a înfipt ghearele scârnave în carnea mea fragedă, pe divorțată n-a lasat-o
SUNT TÂNĂR, DOAMNĂ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Sunt_tanar_doamna_george_safir_1368361124.html [Corola-blog/BlogPost/354859_a_356188]
-
lor, se tem de Grecia: sigur, insulele grecești sunt tentante, dar există un semn de întrebare majuscul în privința transportului și deplasărilor, ba chiar și a băncilor. Poți întârzîia, fără să vrei, în Grecia, la plecare (sau, cine știe,aiurea, pe coclauri, chiar la venire), datorită avioanelor/îmbulzelii și degringoladei pe aeroporturi, dar, în egală măsură, și datorită autocarelor blocate pe autostrăzi sau ferry-boat-urilor care nu mai circulă, se amînă etc. Din fericire, pînă acum n-a fost cazul. Dar nici tîrziu
De vacanţă by http://www.zilesinopti.ro/articole/189/de-vacanta [Corola-blog/BlogPost/100048_a_101340]
-
Când sufla, totul în calea sa lua foc și se topea, chiar și cei mai mari ghețari. Generalul URAGANdeFOC era cel mai puternic și cel mai turbat. Ăsta, dacă era mânios, sufla jeturi de foc și raze ucigătoare prin toate coclaurile Universului, de zburau norii ca fulgii dintr-o pernă ruptă. Topea și planetele și le spulbera resturile prin toate văgăunile cerului. Noroc că împăratul îl ținea din scurt să nu facă prăpăd pe pământ. Dacă era furios, împăratul îl trimitea
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422818780.html [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
origine sănătoasă”. De aceea l-au concediat și l-au dus la Închisoarea Spirituală. Lor nu le trebuia un “Moș” spiritual, aveau nevoie de unul material, natural. Atunci “Marea Prietenă” de la răsărit ne-a dăruit un moș foarte natural, de pe coclaurile înghețate ale Siberiei, numit Moș Gerilă. Comuniștii i-au dat veșmintele, atribuțiile și tradițiile jefuite de la bietul Moș Crăciun cel închis, declarat dușman al regimului pentru că a fost un zeu mitologic convertit la creștinism și ajuns sfânt. Cine știe cât ar mai
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1419004803.html [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
salva pe Tudorel de lupul cel înfometat. Uff! Nici măcar o sanie nu trece pe aici cu cineva... cu ceva...o pușcă acolo...Nimeni! Nimeni... Cine să se încumete pe vreme de iarnă, noaptea, în Ajun de Crăciun să treacă prin coclaurile astea pustii? De două ori uff, uff! Și mai sunt doar doi kilometri până în sat... Îmi sugerați să strig după ajutor? Să alerge careva până aici, cu furci, cu topoare? Să fim serioși. Degeaba îmi spuneți agitați : Hai mai repede
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1450297207.html [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
unul foarte haios numit Dracula, pe care-l știau ei din filme. Aici însă Timona avu o sclipire de geniu (ei i se întâmpla frecvent chestia asta!) și sări ca arsă: - Bă, ce dreacu’ bă, înnebunirăți să vă duceți pă coclauri dupe cai verzi pă pereți, veniți bă, la noi la Fâlfani, unde avem casă și pământ, vie, una-alta, mai vorbim d-ale noastre, mai bem un zăibărel, mai o friptură la cuptor, lăsați, bă, prostiile cu ăla de-l
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
din lume! din lumea mea, adică!...Iată, pe acest drum cu o mie și una de veșnicii pe secundă, am să fiu fugărit și înspăimântat de câinii unor ciobani rezemați în ciomege colosale și în gânduri fericite!...Iată, pe aceste coclauri am să vin și am să mă laud Nimănui că Așteptarea Ei mă urmărește, are răbdare, surâde și râde și hohotește și-mi spune că n-o să-mi fie rușine niciodată să mă uit în oglindă și să-mi amintesc
Ciomege colosale şi gânduri fericite by http://balabanesti.net/2013/01/28/ciomege-colosale-si-ganduri-fericite/ [Corola-blog/BlogPost/339919_a_341248]
-
cum gândea atunci la vârsta sa tânăra, până nu s-a aflat despre dragostea lor de către toți colegii. Într-o joi, Ana abia aștepta să termine orele de lucru, pentru a se întâlni cu iubirea vieții sale, Costache. Alergau pe coclaurile din marginea satului pentru a fi împreună, pentru a se îmbrățișa și a se sătura de sărutările sale pasionale. Când o săruta, o umplea de foc, ardea toată. Simțea că nu mai are aer, se sufocă de atâta pasiune. În
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 by http://confluente.ro/Balul.html [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
Casa lui Temistocle Popa are fascinație, armonie și istorie. Ca și demolatorii de case, cei care evacuează oamenii de unde au locuit o viață au o necrezută cruzime și vervă distructivă. Casele trăiesc, nu sunt pietre goale. Casele sunt lumi, nu coclaurile singurătăților; când se surpă casele se șterg urmele trecerii prin viață a unei lumi !... Umbra casei e așternutul inimii, pragul casei e gura ce sărută picioarele stăpânului întors de pe drum. Având casa lui, omul nu are un surplus, ci jumătatea
TEMISTOCLE POPA. ODISEEA COMPOZITORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Temistoce_popa_odiseea_compoz_aurel_v_zgheran_1385591704.html [Corola-blog/BlogPost/345514_a_346843]
-
când îl văzuseră și o mulțime de flăcăi dispăreau cu zilele iar când se întorceau erau atât de răvășiți că nu-și mai aduceau aminte de nimic. Ca să nu mai vorbim de copiii și copilele ademenite prin tot felul de coclauri și ce se întâmpla cu ei nimeni nu voia să spună ... Cu alte cuvinte, groaza intrase în sat și perspectivele erau sumbre. Parșivul de moș Cotârlă dădu peste cap rachiul, făcu semn să i se mai toarne unul, Stane, ca
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412007311.html [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
ușoare... Mi-am fracturat maxilarul, dar am supraviețuit. Cred că a fost o minune că nu am murit. Însă o altă întâmplare miraculoasă mi-a marcat definitiv destinul. Eram în clasa a șasea și pășteam vitele, tot așa, pe niște coclauri. Încă de prin clasa a doua, la vite, eram cu cartea după mine; în loc de băț, țineam o carte. Și în cartea pe care o citeam atunci erau niște personaje care își alegeau profesia... M-am oprit din citit și m-
jurnalist, scriitor, fondator al revistei Credinţa ortodoxă by http://www.zilesinopti.ro/articole/15186/ioan-enache-jurnalist-scriitor-fondator-al-revistei-credinta-ortodoxa [Corola-blog/BlogPost/98418_a_99710]
-
și să-l ducă acolo unde împotriva voinții noastre ne duce pe toți, chiar dacă dăm din picioare, ne ascundem sub pat, sau ne proptim cu mâinile și picioarele în pervazul ușii. Vichentie, Tuzik și cu mine cutreeram toate râpile și coclaurile din preajma Vărzăreștiului, satul meu de baștină și Vichentie mă învăța numele la toate bălăriile și buruienele și la ce sunt ele bune, dar din păcate el îmi spunea în rusește și eu le-am uitat de mult. O dată, țin minte
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_vichentie.html [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
buimace de sub fruntea ei, neavînd cu ce să li se opună, pentru că era lipsită de voință, stoarsă de putere ca o lămîie și fragilă psihic ca o mimoza senzitiva, le dăduse frîu liber, să galopeze în voia lor pe toate coclaurile vieții și ale morții, dar nu ajunsese la nici o concluzie, de aceea, cînd bărbatul a chemat-o la masă, ea a zis da, bine, sigur, acum, imediat, ce Dumnezeu, ai răbdare! sînt și eu doar o biată femeie, ce vrei de la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_32_35_ioan_lila_1337508203.html [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
salva pe Tudorel de lupul cel înfometat. Uff! Nici măcar o sanie nu trece pe aici cu cineva... cu ceva...o pușcă acolo...Nimeni! Nimeni... Cine să se încumete pe vreme de iarnă, noaptea, în Ajun de Crăciun să treacă prin coclaurile astea pustii? De două ori uff, uff! Și mai sunt doar doi kilometri până în sat... Îmi sugerați să strig după ajutor? Să alerge careva până aici, cu furci, cu topoare? Să fim serioși. Degeaba îmi spuneți agitați : Hai mai repede
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
salva pe Tudorel de lupul cel înfometat. Uff! Nici măcar o sanie nu trece pe aici cu cineva... cu ceva...o pușcă acolo...Nimeni! Nimeni... Cine să se încumete pe vreme de iarnă, noaptea, în Ajun de Crăciun să treacă prin coclaurile astea pustii? De două ori uff, uff! Și mai sunt doar doi kilometri până în sat...Îmi sugerați să strig după ajutor? Să alerge careva până aici, cu furci, cu topoare? Să fim serioși. Degeaba îmi spuneți agitați : Hai mai repede
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
muiată-n cloroform a unui zeu necunoscut. În zadar somnoroasa oră izbea în porțile de lumină ale dimineții, că tot nu reușea să destrame pânza de liniște, muiată în aburii pâcloși ai somnului. Dormeau până și umbrele nopții, răsturnate pe coclaurile cerului, urmare obositoarei alergături după luna plină, care, toată noaptea le-a săgetat cu razele sale. Până la urmă, au ... Citește mai mult 20- Doi incoruptibiliPrintre vălătucii grei de negură, solzii argintii ai șoselei abia se observau. Ca o reptilă înfometată
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
muiată-n cloroform a unui zeu necunoscut. În zadar somnoroasa oră izbea în porțile de lumină ale dimineții, că tot nu reușea să destrame pânza de liniște, muiată în aburii pâcloși ai somnului. Dormeau până și umbrele nopții, răsturnate pe coclaurile cerului, urmare obositoarei alergături după luna plină, care, toată noaptea le-a săgetat cu razele sale. Până la urmă, au ... XXV. TRANDAFIRUL SIRENEI-12, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 1792 din 27 noiembrie 2015. 19-În hăul dezastrului În mai puțin
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
din respect și din adorare pentru nemurirea matrimoniului/patrimoniului lor, a luat briciul bărbatului și și-a tăiat buricul degetului mic, așa, să consfințească Unirea prin ceastă ofrandă sângeroasă!]... Sigur că da!... Mitică-i foarte convins de spiritul vindecător al coclaurilor dobrogene, de spiritul filantropic și blând al turcilor și al tătarilor și al lipovenilor aciuați pe locurile de baștină ale regelui bălților, Vasile Ștefan, supranumit Terente!... Și dă-i, și taie!... Și taie, și dă-i!... Mitică se uită scurt
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) by http://balabanesti.net/2014/03/15/un-om-si-un-magar-de-buna-voie-la-vie-iiiiii/ [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
mai ales că inspectorul era între două vârste, și a intrat în cancelarie, așa, ca neștiind că e inspectorul acolo. Era numai zâmbet, încât bietul om se cam pierduse. - Hm! De unde până unde o asemenea minune de fată pe aceste coclauri? și-a zis el... S-au luat cu discuțiile, și așa, încet, încet, inspectorul a ajuns din nou la Primărie. Acolo a fost dus în camera unde făceau ei chefuri, grătarele lucrau din plin, iar inspectorul și-a dat seama
Proză: Microbuzul, de Iulian Popescu by http://revistaderecenzii.ro/fragment-din-romanul-oameni-sireti-si-veseli-de-iulian-popescu-aparut-la-editura-sitech-craiova-in-2011-existent-in-bibliotecile-din-craiova/ [Corola-blog/BlogPost/339256_a_340585]
-
m-am întâlnit cu Moartea, o băbuță aiurită, Ce-și uitase nu știu unde, coasa bine ascuțită. A trecut pe lângă mine, m-a privit cu ochii răi Și mi-a zis c-o voce tunet: -Ia ascultă-aicea băi! Ce tot umbli pe coclauri? Ce tot cauți? Ce mai vrei? Ești cu un picior în groapă, dar cu ochii la femei... Ori îți cați de treab’acasă și îți îngrijești carcasa, Ori mă duc la dracu-n praznic și aduc îndată coasa. -Ce să
MOARTEA... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1435300541.html [Corola-blog/BlogPost/352973_a_354302]