301 matches
-
Foi de toamnă, București, 1916; ed. Iași, 1921; 44 de zile în Bulgaria, București, 1916; Printre gene, București, 1916; File însângerate, Iași, 1917; Frunze-n furtună, București, 1920; În amintirea lui Creangă, Iași, 1920; Priveghiuri, Chișinău, 1920; Umbre, Iași, 1920; Cocostârcul albastru, Iași, 1921; Orhei și Soroca, Chișinău, 1921; Strada Lăpușneanu. Cronică din 1917, Iași, 1921; Drumuri basarabene, București, [1922]; Lacrimile ieromonahului Veniamin, Iași, 1922; Neagra Șarului, Iași, 1922; Pildele lui cuconu Vichentie, Iași, 1922; Oameni din lună, București, 1923; Poezia
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
unei asemenea publicații”. Revista conține versuri, schițe, snoave, povești, chiar și romane pentru cei mici, semnate unele cu pseudonime, altele având ca autori pe Th. D. Speranția, Radu Boureanu, Ion Pas (Găina cea moțată), Al. Lascarov-Moldovanu, Radu Gyr (Măgarul și cocostârcul, Mânzul și râul), Grigore Popescu-Băjenaru, V. Demetrius, Vasile Militaru, Natalia Negru, Teodor Castrișanu (Sandu ucenicu), George Silviu (teatru pentru copii), Constanța Hodoș, Ioan I. Ciorănescu, Orest Tafrali, Artur Enășescu (Cenușăreasa, Privighetorile), I.V. Tassu, Victor Eftimiu, Horia Furtună (Păcală - snoavă în
UNIVERSUL COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290362_a_291691]
-
povară, crai. 3. Găsește expresiile din text cu ajutorul cărora se creează: Imagini vizuale, Imagini de mișcare, Imagini auditive. 4. Ce descrie Șt. O. Iosif în această poezie? 5. Dați titluri celor patru tablouri de poezie 6. Identifică și analizează verbele: “Cocostârcul s-a sculat cu noaptea-n cap. A intrat în baltă. Pe picioarele lui lungi, trupul se legăna. Din când în când își udă pliscul. Uneori se oprește și se uită ispititor în fundul apei.” (Emil Gârleanu Mărinimie) s-a sculat
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Craiova, 1980; Fântâni în mare, București, 1982; Viziunea vizuinii, București, 1982; Drumul, pref. Mircea Scarlat, București, 1984; Ieșirea prin cer, București, 1984; Tratat de inspirație, Craiova, 1985; Ușor cu pianul pe scări, București, 1985; Apă vie, apă moartă, Craiova, 1987; Cocostârcul Gât-Sucit, București, 1987; Ecuatorul și polii, Timișoara, 1989; Poezii, I-II, Craiova, 1990-1993; Poezii alese de cenzură, București, 1991; Vărul Shakespeare și alte piese, București, 1992; Iona. A treia țeapă. Vărul Shakespeare, pref. Dumitru Micu, București, 1993; Traversarea, București, 1994
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
flori zâmbitoare și frunze ca smaraldul; mănunchiuri de raze calde; mândrețea plaiurilor înverzite proaspăt; se trezește la viață pământul somnoros; dansul fluturilor multicolori; pe o scară de lumină se scoboară mândra primăvară; lumina e mai caldă și-n inimă pătrunde; cocostârcul tainic în lume călător, al primăverii dulci, iubit prevestitor; în aer ciocârlia, pe casă rândunele, pe crengile pădurii un soi de păsărele; pătrundeau ca niște sulițe de aur, prin frunzișul crud, raze palide de soare primăvăratic; plăpând la soare iese
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cu deosebire „era roșie a comunismului”, „era incandescenței”. O poezie lozincardă, grandilocventă, scrisă mai toată pentru brigăzile artistice de agitație. Ceva mai mult firesc aduce M. în versurile pentru copii din cărțile Niculae clop de paie (1957), A venit un cocostârc (1964), Nelu Mititelu (1973) ș.a. SCRIERI: Puiul de moț, București, 1954; Coboară munții, București, 1955; La marginea câmpiei, București, 1957; Niculae clop de paie, București, 1957; Amiezile veacului, București, 1961; Cartea cu prieteni, București, 1961; Era incandescenței, București, 1963; A
MURESANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
Mititelu (1973) ș.a. SCRIERI: Puiul de moț, București, 1954; Coboară munții, București, 1955; La marginea câmpiei, București, 1957; Niculae clop de paie, București, 1957; Amiezile veacului, București, 1961; Cartea cu prieteni, București, 1961; Era incandescenței, București, 1963; A venit un cocostârc, București, 1964; Ionuț-Petruț în vacanță la bunici, București, 1965; Partid, făuritor al vieții (în colaborare cu Mircea Micu), Timișoara, 1966; Aventurile lui Singur-Eu, București, 1968; Brotăcel și Roșioara, București, 1970; Nelu Mititelu, București, 1973; Țară de doină, București, 1976; Bucurii
MURESANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
cu capul chel, Chișinău, 1960; Copăcei cu cercei, Chișinău, 1961; Împărăția cucurigu-cotcodac, Chișinău, 1962; Livada din traistă, Chișinău, 1963; Gazda pițigoiului, Chișinău, 1964; Casa, Chișinău, 1966; Adresa primăverii, Chișinău, 1969; Vârtejul, Chișinău, 1970; Nu ne uitați, oameni, Chișinău, 1973; Balada cocostârcului, Chișinău, 1974; Fântâna comisarului, Chișinău, 1975; Dansul focului, Chișinău, 1977; Luci, soare, luci, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1978; Scrânciobul, Chișinău, 1979; Unul dintre noi, Chișinău, 1979; Isprava toboșarului, Chișinău, 1980; Ultima rugăminte a lui Ștefan Gligor, Chișinău, 1981; Țărmul copilăriei
MIRONOV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288177_a_289506]
-
că-mi vin uneori niște idei năstrușnice, dar zău că numai din întîmplare. Vasăzică, un omuleț bătrîn și mărunțel ca mine n-ar trebui niciodată să se încumete să treacă prin ape adînci împreună c-un căpitan lung ca un cocostîrc! Cînd ești mic, apa îți gîdilă repede bărbia și, atunci, începi să strigi „ajutor“, cerînd o barcă de salvare... Uite piciorul cocostîrcului! lung și zvelt, firește! La mai toți oamenii o pereche de picioare ține o viață întreagă, cînd le
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ar trebui niciodată să se încumete să treacă prin ape adînci împreună c-un căpitan lung ca un cocostîrc! Cînd ești mic, apa îți gîdilă repede bărbia și, atunci, începi să strigi „ajutor“, cerînd o barcă de salvare... Uite piciorul cocostîrcului! lung și zvelt, firește! La mai toți oamenii o pereche de picioare ține o viață întreagă, cînd le folosesc cu blîndețe, cum își folosește o bătrînică inimoasă caii de trăsură. Dar Ahab ăsta, e un vizitiu năpraznic. După ce și-a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Chipăruș”, apoi membru în comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. B. debutează editorial în 1955, cu volumul La pădure, cuprinzând versuri destinate copiilor. Acelorași cititori le sunt destinate și alte culegeri, precum Aventurile lui Nătăfleață (1961), Cizmele cocostârcului (1967), Noile aventuri ale lui Nătăfleață (1978). Alte volume (Prafuri amare, 1955, Piatra de încercare, 1958, În alb și negru, 1977) vehiculează motive satirice curente, precum și locuri comune propagandistice. Limbajul poetic este aerisit și modern, uneori chiar proaspăt. Umorul, ironia
BUSUIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
SCRIERI: La pădure, Chișinău, 1955; Prafuri amare, Chișinău, 1955; Piatra de încercare, Chișinău, 1958; Aventurile lui Nătăfleață, Chișinău, 1961; Firicel de floare rară, Chișinău, 1961; Dor, Chișinău, 1963; Poezii, Chișinău, 1964; Singur în fața dragostei, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1967; Cizmele cocostârcului, Chișinău, 1967; Marele rățoi Max, Chișinău, 1968; Și sub cerul acela, Chișinău, 1971; Unchiul din Paris, Chișinău, 1973; Singur în fața dragostei. Unchiul din Paris, Chișinău, 1975; În alb și negru, Chișinău, 1977; Noile aventuri ale lui Nătăfleață, Chișinău, 1978; Scrieri
BUSUIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
pedagogică. Traducerile unor opere din limba rusă, tot pentru copii, sunt migălit lucrate, atestând grija pentru o exprimare corectă și sugestivă. Scriitor minor, C. nu depășește limitele epocii în care a scris. SCRIERI: Moș Gerilă, București, 1956; Tombucula, București, 1957; Cocostârcul galben, București, 1958; Întâmplare de peste zi, București, 1963; Cântecul dimineții, București, 1964; Drumul cu primăveri, București, 1966; Timpul nu doarme, București, 1966; Alte întâmplări de peste zi, București, 1967; Apokolokyntosis, București, 1967; Spiritul pământului, București, 1969; Hip-hip-ura, București, 1971. Traduceri: Natalia
CALOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286045_a_287374]
-
abandonate, o curte de biserică năpădită de buruieni etc. Această „prezență zero” nu trebuie să ne contrarieze. Sunt situații când absența este mai puternică, mai evocatoare decât prezența. Îmi amintesc o imagine dintr-un text al lui Panait Istrati. Un cocostârc stătea trist și derutat în mijlocul unei câmpii sterpe, cu noroiul uscat și crăpat de vântul care sufla cu putere. De fapt, nu pasărea conta, ci imaginea unei ape absente, evaporate de o secetă cumplită, imagine amorsată de prezența cocostârcului. Prin
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Un cocostârc stătea trist și derutat în mijlocul unei câmpii sterpe, cu noroiul uscat și crăpat de vântul care sufla cu putere. De fapt, nu pasărea conta, ci imaginea unei ape absente, evaporate de o secetă cumplită, imagine amorsată de prezența cocostârcului. Prin contrast, pasărea evoca o „prezență zero” a elementului acvatic. Vizualizați cât mai mult, nu consemnați pur și simplu. A spune despre un sat că este „superb” nu înseamnă aproape nimic. Personalizați mereu și folosiți cuvinte concrete: „câmpia ca o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
comedie ! S-a lăsat mama atunci pe scară, în vine, ș-a sprijinit cu capul capacul. Când a auzit al treilea ciocănit, odată a săltat mama capacul... Ce credeți ?! întreg taifasul amuțise. ...Un omuleț cu nas roș ca pliscul de cocostârc, în straie verzi, fugea crăcănat către fundul podului. - Măi oameni buni ! își clămpăni gura căscată un moșneag. Bag samă, era Michiduță. - Nu, fără șagă ! Cu chipuri spâne și buimace, cei doi feciori ai lui Nechitoaie se uitau țintă la povestitor
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și aud că ei nu vorbesc cum ar trebui; nici unul nu se căiește de răutatea lui și nu zice: "Ce am făcut?" Ci toți își încep din nou alergarea, ca un cal care se aruncă la luptă. 7. Chiar și cocostîrcul își cunoaște vremea pe ceruri, turtureaua, rîndunica și cocorul își păzesc vremea venirii lor, dar poporul Meu nu cunoaște Legea Domnului!" 8. Cum puteți voi să ziceți: "Suntem înțelepți, și Legea Domnului este cu noi?" Cu adevărat, degeaba s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Mereu nici o scrisoare. Un vis... Mă găsii deodată într-o bisericuță de mahala. Acolo, o nuntă umilă și tot lume cunoscută, ocupată toată ca să dea impresia unei nunți mari. Într-un colț Niki Mihail își rezimase capul pe gâtul de cocostârc și, în mijloc, mirii: domnul, rotofei, făcut cu penița rondă; alături, Irina, dizgrațioasă în văluri albe, gesticulând dizgrațios, vopsită cu roșu pe fața ei roșie. O simțeam că joacă un rol și că-și per-mite chiar să facă exclamări sau
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Zeana, Vulturii Pindului - Roman istoric · Florica Elena Laurențiu, Vânătoarea de simboluri · SCARA, revista de oceanografie ortodoxă, Treapta a VIII-a · Sfântul Iustin Popovici, Biserica Ortodoxă și ecumenismul · Teodorit, Episcop al Kirului, Zece cuvinte despre dumnezeiasca Pronie · Florica Elena Laurențiu, Poveștile Cocostârcului Alb · Sfântul Nicolae Velimirovici, Omilii · Sfântul Ioan Damaschin, Logica (Dialectica) DIFUZARE S.C. SUPERGRAPH S.R.L tel. 336.79.13 e-mail: sophia@fx.ro
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pline de verdeață și de copaci. Iar moara avea ceva nemaiauzit de misterios. În sat aveam câțiva amici țărani, unul Petrea Petrișcanu mai ales. Alăturea stătea un personaj foarte important, un țăran, Tancă, care avea pe casă un cuib de cocostârci, păsări pe care le vedeam întîia dată și care produseseră asupra mea o mare impresie și anume de ceva măreț și (iarăși) misterios. Țin minte că în toate impresiile mele de-atunci intra în cea mai mare parte misterul. Fânațul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
un om printr-o pădure pe o cărare între două ziduri de copaci. Cărarea era întortocheată, și la o cotitură a ei am întîlnit odată un personaj din altă lume, înalt ca și mine, foarte grav și pășind măsurat - un cocostârc. Am stat un moment amândoi față în față, apoi el s-a ridicat și s-a dus pe deasupra fânațului. Ce-am simțit atunci e greu de spus. Eram de 5 ani și cocostârcul îmi părea ca o persoană foarte în
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mine, foarte grav și pășind măsurat - un cocostârc. Am stat un moment amândoi față în față, apoi el s-a ridicat și s-a dus pe deasupra fânațului. Ce-am simțit atunci e greu de spus. Eram de 5 ani și cocostârcul îmi părea ca o persoană foarte în vârstă, superioară mie și, bineînțeles, purtând cu ea un mister infinit. Dar cea mai mare impresie am avut-o cu altă ocazie, când am simțit pentru întîia dată moartea, când am avut întîia
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
unt și mustățile În furculiță, aducând cu un chelner sau frizer, Îmbrăcat Într-un halat alb, cu nelipsitul lui ștergar dungat aruncat pe umăr și o pereche de găleți. Oprindu-se sub cumpăna ce semăna cu un cioc uriaș de cocostârc, după ce-și lepăda gălețile, Ippolit se bărbierea Îndelung cu un ciob de sticlă privindu-se Într-o oglinjoară și strângând cu grijă clăbucii de săpun amestecat cu țepi din barba-i vineție pe care Îi arunca În fântână și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
fără nici un fel de efort. Dacă vrem să luăm contact cu insectele, ne metamorfozăm În insecte și adoptăm și modul lor de viață. Pe loc ne acoperim de cruste și elitre. Dacă ne interesează, de pildă, cum se comportă un cocostârc În vremea rutului (vizitatorul aruncă o privire spre cuibul de berze ce Încununa ca un turban stâlpul de telegraf din fața casei, unde se stătea o barză picior peste picior, clămpănind din ciocu-i lung, muiat parcă Într-o vopsea roșie ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
o privire spre cuibul de berze ce Încununa ca un turban stâlpul de telegraf din fața casei, unde se stătea o barză picior peste picior, clămpănind din ciocu-i lung, muiat parcă Într-o vopsea roșie ca sângele), ne metamorfozăm Într-un cocostârc și-l ajutăm să se Împerecheze... Și asta, cum să-ți spun, Într-o fracțiune de secundă. Cât ai clipi din ochi sau ai bate din... aripi. - Ptfu, pufni Mașa. Deci cu asta vă ocupați, ajutați cocostârcii să se Împerecheze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]