301 matches
-
pe banii lui două volume de versuri, care să-i ateste vocația și statutul și să curme definitiv bârfele cum că idiotul de Restoiu s-ar fi Încurcat cu o salahoare incultă de prin birourile trustului său, un soi de cocostârc hermafrodit de la care te poți aștepta la tot felul de surprize ca bărbat. Păi cum naiba, că cele două vile și cele trei apartamente ale lui cu toate-s la picioarele Ortansei și-i va scoate volume de versuri cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
articole patriotice, unele adunate în volumul File însângerate (1917). Demobilizat, scoate, împreună cu G. Topîrceanu, revista „Însemnări literare” (1919), destinată a pregăti reapariția „Vieții românești” într-o nouă serie. Prestigiul scriitoricesc îi crește considerabil, pe măsură ce tot mai numeroase cărți, cum sunt Cocostârcul albastru (1921), Strada Lăpușneanu (1921), Venea o moară pe Siret... (1925), Dumbrava minunată (1926), Țara de dincolo de negură (1926), Hanu Ancuței (1928), Împărăția apelor (1928), Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (I-II, 1929), Baltagul (1930), Nunta domniței Ruxanda (1932), Uvar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Foi de toamnă, București, 1916; ed. Iași, 1921; 44 de zile în Bulgaria, București, 1916; Printre gene, București, 1916; File însângerate, Iași, 1917; Frunze-n furtună, București, 1920; În amintirea lui Creangă, Iași, 1920; Priveghiuri, Chișinău, 1920; Umbre, Iași, 1920; Cocostârcul albastru, Iași, 1921; Orhei și Soroca, Chișinău, 1921; Strada Lăpușneanu. Cronică din 1917, Iași, 1921; Drumuri basarabene, București, [1922]; Lacrimile ieromonahului Veniamin, Iași, 1922; Neagra Șarului, Iași, 1922; Pildele lui cuconu Vichentie, Iași, 1922; Oameni din lună, București, 1923; Poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
care, în acest caz, se lipesc. Să nu cîrpești pe altul, că se lipesc blăstămele de el. Părinții să nu le toarne copiilor lor apă ca să se spele, fiindcă dacă îi vor blăstăma cîndva se lipesc blăstămele de ei. De cocostîrci și rîndunele nimeni nu se atinge, nici de cui burile lor, deoarece e credința că, ucizîndu-le, te blăstămă celelalte, neucise, și trebuie să ia foc casa celui ce le-a ucis. Omul blăstămat, și mai ales de preut, nu mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înnumere, și cîți vor fi atîția ani va mai trăi. Dacă cucoarele, cînd vin, sînt puține sau tare împrăștiete, vara vor fi furtuni. Cînd umblă cucoare multe, va fi bătălie. Dacă cucoarele trec iute înapoi, vine și iarna tot iute. Cocostîrc Se zice că acea casă pe care cocostîrcii își fac cuib este curată și norocoasă. Dacă strici cuibul cocostîrcului de pe casă, el îi dă foc. Nu-i iertat să strici cuibul berzei, că te blastămă și mori împreună cu toți ai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai trăi. Dacă cucoarele, cînd vin, sînt puține sau tare împrăștiete, vara vor fi furtuni. Cînd umblă cucoare multe, va fi bătălie. Dacă cucoarele trec iute înapoi, vine și iarna tot iute. Cocostîrc Se zice că acea casă pe care cocostîrcii își fac cuib este curată și norocoasă. Dacă strici cuibul cocostîrcului de pe casă, el îi dă foc. Nu-i iertat să strici cuibul berzei, că te blastămă și mori împreună cu toți ai casei. E mare păcat dacă împuști un cocostîrc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vara vor fi furtuni. Cînd umblă cucoare multe, va fi bătălie. Dacă cucoarele trec iute înapoi, vine și iarna tot iute. Cocostîrc Se zice că acea casă pe care cocostîrcii își fac cuib este curată și norocoasă. Dacă strici cuibul cocostîrcului de pe casă, el îi dă foc. Nu-i iertat să strici cuibul berzei, că te blastămă și mori împreună cu toți ai casei. E mare păcat dacă împuști un cocostîrc. Se crede că femeiușca de cocostîrc face de regulă numai două
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cocostîrcii își fac cuib este curată și norocoasă. Dacă strici cuibul cocostîrcului de pe casă, el îi dă foc. Nu-i iertat să strici cuibul berzei, că te blastămă și mori împreună cu toți ai casei. E mare păcat dacă împuști un cocostîrc. Se crede că femeiușca de cocostîrc face de regulă numai două ouă: dacă însă face trei și le clocește, apoi al treilea pui îl aruncă jos din cuib. Puii de barză nu pot zbura pînă nu mănîncă coajă de pepene
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și norocoasă. Dacă strici cuibul cocostîrcului de pe casă, el îi dă foc. Nu-i iertat să strici cuibul berzei, că te blastămă și mori împreună cu toți ai casei. E mare păcat dacă împuști un cocostîrc. Se crede că femeiușca de cocostîrc face de regulă numai două ouă: dacă însă face trei și le clocește, apoi al treilea pui îl aruncă jos din cuib. Puii de barză nu pot zbura pînă nu mănîncă coajă de pepene. De unele boli grele, precum de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face trei și le clocește, apoi al treilea pui îl aruncă jos din cuib. Puii de barză nu pot zbura pînă nu mănîncă coajă de pepene. De unele boli grele, precum de facere etc., femeile trebuie să mănînce zamă de cocostîrc ca să le treacă. Dacă visezi cocostîrci mulți zburînd de la un loc, ai să călătorești cu mai mulți tovarăși. Primăvara, cel ce va vedea întîi cocostîrc, apoi barză va face în acel an multe călătorii cu pieze rele. Cînd vezi întîi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
al treilea pui îl aruncă jos din cuib. Puii de barză nu pot zbura pînă nu mănîncă coajă de pepene. De unele boli grele, precum de facere etc., femeile trebuie să mănînce zamă de cocostîrc ca să le treacă. Dacă visezi cocostîrci mulți zburînd de la un loc, ai să călătorești cu mai mulți tovarăși. Primăvara, cel ce va vedea întîi cocostîrc, apoi barză va face în acel an multe călătorii cu pieze rele. Cînd vezi întîi, primăvara, cocostîrci umblînd pe jos, ai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pepene. De unele boli grele, precum de facere etc., femeile trebuie să mănînce zamă de cocostîrc ca să le treacă. Dacă visezi cocostîrci mulți zburînd de la un loc, ai să călătorești cu mai mulți tovarăși. Primăvara, cel ce va vedea întîi cocostîrc, apoi barză va face în acel an multe călătorii cu pieze rele. Cînd vezi întîi, primăvara, cocostîrci umblînd pe jos, ai să bolești anul acela de durere de picioare; dacă-i vezi zburînd, ai să fii sprinten la picioare și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le treacă. Dacă visezi cocostîrci mulți zburînd de la un loc, ai să călătorești cu mai mulți tovarăși. Primăvara, cel ce va vedea întîi cocostîrc, apoi barză va face în acel an multe călătorii cu pieze rele. Cînd vezi întîi, primăvara, cocostîrci umblînd pe jos, ai să bolești anul acela de durere de picioare; dacă-i vezi zburînd, ai să fii sprinten la picioare și în toate. De vezi primăvara întîi cocostîrc pe sus, nu te doare mijlocul la secere; de-l
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
an multe călătorii cu pieze rele. Cînd vezi întîi, primăvara, cocostîrci umblînd pe jos, ai să bolești anul acela de durere de picioare; dacă-i vezi zburînd, ai să fii sprinten la picioare și în toate. De vezi primăvara întîi cocostîrc pe sus, nu te doare mijlocul la secere; de-l vezi pe jos, te doare. Cînd vezi barză întîi pe sus, tot anul vei fi sănătos; iar cînd o vei vedea pe jos, tot anul vei fi bolnav. Cînd vezi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la secere; de-l vezi pe jos, te doare. Cînd vezi barză întîi pe sus, tot anul vei fi sănătos; iar cînd o vei vedea pe jos, tot anul vei fi bolnav. Cînd vezi întîia oară, primăvara, numai un singur cocostîrc, vara aceea ai să fii singuratec; iar de vei vedea mai mulți, ai să fii tot cu mulți. Dacă vezi pentru prima oară barză primăvara, trebuie să o scuipi și să-i zici: „Frigurile mele în penele și în picioarele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să zici: „— Barză, barză, — Ce-ai în gușă? — O căpușă. — Dar în piept? — Lapte fiert. — în picioare? — Două rășchitoare. — în pene? — Frigurile tele. — Să te duci 99 de ani cu ele.“ Și nu te vor mai prinde frigurile tot anul. Cocostîrcul care și-a făcut cuib pe casă, după ce scoate puii din găoace, pe unul îl aruncă jos, pentru stăpînul casei. Dacă-l pui în cuib, îl aruncă iar, pentru că puiul este „dare“ pentru stăpînul casei. (Gh.F.C.) Cocoș Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
haiducii aveau limbă de cuc și cap de șarpe tăiate cu ban de argint în luna martie. (Gh.F.C.) Farmece de dragoste se fac cu cap de cuc, scursură de candelă și busuioc din steagul bisericii. (Gh.F.C.) Cucul, corbul, bufnița, uliul, cocostîrcul ori pupăza nu se mănîncă, sînt spurcate. (Gh.F.C.) Cucuvea Cînd cîntă cucuveica pe casă, va muri cineva din casa aceea. Cînd cîntă cucuveaua pe coșul casei ori pe alte oleaburi*, e rău de pustietate, cică moare cineva din casă. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
foc, căci cel ce-l va tăia și pune pe foc pe lumea cealaltă îl va duce în spinare. Dacă cineva visează că arde undeva e semn că a doua zi va fi zi cu soare. Nu împușca rîndunica, nici cocostîrcul, nici cucoara, că ai să ai pagubă de foc. Să nu asculți la fereastra altuia, că e rău de foc. Să nu lucrezi în nouă joi și nouă marți după Paști, că te izbește cu foc. Sara, cînd stai la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
miercurea, apoi cu greu se poate însura. Să nu bați fata cu mătura, că nu se mărită. Dacă vreo fată se lă sara, apoi o ia un om bătrîn. Se crede că dacă vede o fată, primăvara, pe cînd sosesc cocostîrcii, numai un singur cocostîrc, ea în acel an nu se va mărita. Dacă se varsă un pahar cu ceva înaintea cuiva, apoi se crede că acea persoană se va mărita sau însura în curînd. Moașele taie tivitura de la poalele cămeșei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se poate însura. Să nu bați fata cu mătura, că nu se mărită. Dacă vreo fată se lă sara, apoi o ia un om bătrîn. Se crede că dacă vede o fată, primăvara, pe cînd sosesc cocostîrcii, numai un singur cocostîrc, ea în acel an nu se va mărita. Dacă se varsă un pahar cu ceva înaintea cuiva, apoi se crede că acea persoană se va mărita sau însura în curînd. Moașele taie tivitura de la poalele cămeșei în care a născut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și-i cresc, acela nu va avea noroc. Cînd pleci cu dobitocul la tîrg, să iei din părul lui și să zici: „Nu dau norocul, ci dau dobitocul.“ Se crede că acea casă este cu noroc pe care-și fac cocostîrcii cuib. Banul de găsit să-l strîngi, că-i cu noroc. întîiul gologan pe care un cerșitor îl capătă dimineața îl scuipă de trei ori, apoi îl bagă în buzunar, ca acel gologan să atragă și pe alții. Dacă te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
menii în anul viitor vor fi sănătoși; dacă însă în acea zi va fi afară moale și pîclă, apoi că vor urma boale. Se zice că cel ce se scaldă în Vinerea Mare sau Paști este sănătos peste tot anul. Cucul, cocostîrcii și cucoarele se salută cu multă dragoste și sinceritate, asemenea și rîndunelele, zicîndu-se: „Sănătate, viață nouă și la mulți ani!“, făcîndu-se în același timp semnul sfintei cruci. Fluturele roșu e salutat cu mare bucurie, zicîndu-se: „Ca tine roș și să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bucatele puse pe masă va urma un timp frumos. Cînd cerul e senin spre miazăzi. Cînd cîntă cucoșul la culcare. Cînd se suie mîța pe fereastră și șede acolo mult. Cînd cînele se culcă pe omăt, are să fie cald. Cînd cocostîrcii stau pe șes, are să fie cald. Cînd visezi foc, a doua zi are să fie cald. Cînd zburdă mieii, are să fie cald. Dacă după vreme rea cade ceață. Cînd sar peștii după musculițe, are să fie cald. Cînd doarme mîța pe pat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rațele în apă, bătînd din aripe. Cînd găinile se suie în pătul și se ciugulesc. Cînd cîntă huhurezii. Cînd cîntă cucul sara. Cînd cîntă mult hulubii. Cînd cîntă pițigoii strînși la un loc. Cînd cîntă prigoria*. Cînd doi sau trei cocostîrci se învîrtesc în aer. Cînd se bat doi berbeci cap în cap. Cînd umblă cîrduri de cocostîrci. Cînd te mănîncă urechile. Cînd faci bubușoare multe pe mîni. Cînd îți asudă mînile. Cînd rîndunele zboară mereu pe aproape de casă. Cînd oile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
huhurezii. Cînd cîntă cucul sara. Cînd cîntă mult hulubii. Cînd cîntă pițigoii strînși la un loc. Cînd cîntă prigoria*. Cînd doi sau trei cocostîrci se învîrtesc în aer. Cînd se bat doi berbeci cap în cap. Cînd umblă cîrduri de cocostîrci. Cînd te mănîncă urechile. Cînd faci bubușoare multe pe mîni. Cînd îți asudă mînile. Cînd rîndunele zboară mereu pe aproape de casă. Cînd oile zbiară și se bat. Cînd broasca țîstoasă cîrcîie* în baltă. Cînd asudă fereștile. Cînd se umezește sarea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]