127 matches
-
nimic despre carne, bănuiesc că și la proteina animală dăm clasă sudului, estului și nordului. Mai slab am sta la sectorul lactate, care ne-a prăvălit pe penultimul loc. Dar legumele ne-au recocoțat sus de tot. Din fericire suntem codașii codașilor la gâlgâitul alcoolului, cu doar 1,2 l pe cap de locuitor. Una peste alta, fără să comparăm și stările de sănătate ce decurg din ce-am bilănțuit, stăm bine. Avansuri masive (inclusiv față de bucureșteni) avem și la cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
despre carne, bănuiesc că și la proteina animală dăm clasă sudului, estului și nordului. Mai slab am sta la sectorul lactate, care ne-a prăvălit pe penultimul loc. Dar legumele ne-au recocoțat sus de tot. Din fericire suntem codașii codașilor la gâlgâitul alcoolului, cu doar 1,2 l pe cap de locuitor. Una peste alta, fără să comparăm și stările de sănătate ce decurg din ce-am bilănțuit, stăm bine. Avansuri masive (inclusiv față de bucureșteni) avem și la cât cheltuim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
o făcusem. Ei bine, pentru atâta lucru, în afară de patru palme părintești, tata mi-a dat să scriu, drept pedeapsă, de 100 de ori, cuvântul parcă, cu apostrof! Cu toate astea, la examen am răspuns bine și n-am ieșit printre codași. Am cam scrîntit-o eu, ce e drept, dar nu la română, ci la aritmetică, la o regulă de asociație. Dar vorba e... reușisem! Și astăzi trebuia să încep cursurile! " Hm! mă gîndîi eu, în timp ce mă spălam, tatii nu-i convine
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de patriotism; un deformator (?!Ă, cosmopolit, iudă! Potențial transfug! De parcă, plecând din țară, aș părăsi planeta! Încă nu e târziu. Primul în Stațiune - Magistrat sau scriitor - e aproape o batjocură. Mai bine ultimul într-o lume puternică și civilizată. Decât codaș la oraș, mai bine fruntaș în sat. Proverb idiot, care îndeamnă la lene și la sedentarism, la idealuri mărunte! Un derbedeu de la oraș știe despre mersul lucrurilor în lume de șapte ori mai mult decât un învățător de țară! Decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
nu-ți mai bate joc de meserie, că îi spun șefului să te dea afară! îl puse la punct Mihai Viniciuc, uitându-se la el pe deasupra ochelarilor, ca un învățător care l-a prins din nou cu ocaua mică pe codașul clasei. Celălalt funcționar nu mai spuse nimic și în birou se făcu liniște. Virgil își aprinse liniștit o țigară și se apucă la rându-i de lucru. Nu că s-ar fi săturat de serviciul acesta și de funcția lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
fi putut să fim. Acasă mi se spunea că nu mai sîntem ce-am fi fost din cauza jugului sovietic. După 1990, ne-am văitat cu toții de comunismul care ne-a furat jumătate de secol de istorie și de aceea sîntem codașii Europei. Iar în fiecare dimi neață, imnul nostru național ne scoală din somnul cel de moarte în care ne-au ținut secole de-a rîndul toți acești barbari de tirani. Treacă-meargă, tătarii, turcii, rușii chiar erau puteri năprasnice. Dar țiganii
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
la ritmul de modernizare a societății românești. Lăcuitorii satelor aservite - menționați în izvoare ca „oameni”, „liudi” sau „birnici”, pe care istoriografia îi definește ca țărani clăcași - au cunoscut, mai ales în această perioadă, o firească stratificare în fruntași, mijlocași și codași sau pălmași, în funcție de poziția social-economică pe care au dobândit-o, având drept criteriu de departajare, numărul de vite de muncă. Odată cu extinderea relațiilor capitaliste în agricultură, treptat, toate celelalte categorii sociale din lumea satului s-au subordonat acestei ierarhizări, care
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
dar mai ales în prestarea unor munci în folosul stăpânilor de moșii. În general, scutelnicii erau recrutați în temeiul unor învoieli (contracte, n.ns.) încheiate pe termen limitat, de obicei, de un an, cu predilecție din categoria sătenilor mijlocași și codași, întrucât se considera că fruntașii satelor aveau posibilitatea să-și plătească birul și să-și îndeplinească havalelele<footnote Ibidem, p.134; Gheorghe Platon, De la constituirea națiunii ... vol IV, partea I, p.178- 179. footnote>. În mod paradoxal, în temeiul unor
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
urmă i-a răspuns că ,,trebuie să se mai ușureze muncile către proprietate, deși nu lucrează mai mult decât glăsuește așezământul” și că „dreptatea sa este în Galați”. Din sate se strămutau în orașe și țărani înstăriți, și țărani ziși ,,codași”. Cei dintâi, de obicei, reușiseră ca săteni să înjghebe „un negoț” și se străduiau să părăsească definitiv satul socotind, pe bună dreptate, că orașul era mai prielnic desfășurării activității lor de negustori. Vistieria însă se servea de toate mijloacele pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
greutatea cislei și numai ei asigurau într-o măsură mai mare decât restul consătenilor achitarea ei. De cele mai multe ori, încercările Vistieriei rămâneau infructuoase, căci țăranii „fruntași” dispuneau de mijloacele necesare pentru înlăturarea piedicilor din calea strămutării. Cealaltă categorie de țărani, „codașii”, vedeau în strămutarea în orașe principala cale de ieșire de sub jugul clăcii și al numeroaselor datorii și obligații, cale pe care în cazuri extreme nu ezitau să apuce. De cele mai multe ori, o dată strămutați în orașele zise libere, clăcașii deveneau „liberi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aproape dinții decât părinții” fiecare om are mai multă grijă de sine însuși decât de alții, oricât de apropiați ar fi aceștia; egoismul înnăscut al individului, care îi împiedică de multe ori acțiunile potrivite; p. 159, r. 10 11 : „Decât codaș în oraș, Mai bine-n satul tău fruntaș” mentalitate păguboasă ce subliniază autosuficiența, văzută ca stare de bine, ideea că fiecare om poate să-și aleagă locul și norocul; r. 12 13 : „Mama însă era în stare să toarcă-n
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ei literatura, după chipul și asemănarea ta. Va fi singura ta realizare obiectivă. Am corectat de curînd "eseurile" profesorilor care solicitau titularizări pe post. Să mă ierte Dumnezeu, dar foarte, foarte multe au fost mai rele decît ale unor școlari codași. Am găsit în ele greșeli de ortografie pentru care profesorul de română ar trebui dat afară automat, incredibile și caraghioase "perle", dezorientare istorică totală. Ce spuneți de profesori de română care cred că "Bubico" și "Domnul Goe" sunt piese de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
la ritmul de modernizare a societății românești. Lăcuitorii satelor aservite - menționați în izvoare ca „oameni”, „liudi” sau „birnici”, pe care istoriografia îi definește ca țărani clăcași - au cunoscut, mai ales în această perioadă, o firească stratificare în fruntași, mijlocași și codași sau pălmași, în funcție de poziția social-economică pe care au dobândit-o, având drept criteriu de departajare, numărul de vite de muncă. Odată cu extinderea relațiilor capitaliste în agricultură, treptat, toate celelalte categorii sociale din lumea satului s-au subordonat acestei ierarhizări, care
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
dar mai ales în prestarea unor munci în folosul stăpânilor de moșii. În general, scutelnicii erau recrutați în temeiul unor învoieli (contracte, n.ns.) încheiate pe termen limitat, de obicei, de un an, cu predilecție din categoria sătenilor mijlocași și codași, întrucât se considera că fruntașii satelor aveau posibilitatea să-și plătească birul și să-și îndeplinească havalelele. În mod paradoxal, în temeiul unor privilegii medievale, anacronice, stăpânii de moșii exploatau, de fapt, domeniile după principii noi, capitaliste, obținând producția-marfă destinată
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
mereu pe acei voluptuoși ai eșecului, acele ființe care rivalizează în abulie cu îngerii și care se opresc în pragul oricărei întreprinderi. Cultului strident al eficacității, al imaginii-vitrină scînte ietoare, caracteristic societății contemporane, Cioran îi opune nonșalanta indiferență a unui codaș fin-de-siècle, clădindu-și un mic discurs de disuasiune și derută binefăcătoare, descărcîndu-se de responsabilitatea proprie printr-o ironică punere sub acuzație a truditorilor, totul măiestru țesut într-o rețea seducătoare de ambiguități: Pentru a nu insulta credințele sau munca celorlalți
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
rînd, inversarea locului său față de cinematografiile proxime? Fără a-i uita din anii '50-'80 pe Pintilie, Ciulei, Tatos, pe un Alexa Visarion cu cele două titluri citate și pe alți cîțiva, cinematograful românesc ca școală a fost mai degrabă codaș, față de școala cehă sau poloneză, față de multe filmografii din Ungaria sau din fosta URSS. Cum îți explici misterul că, de ani buni, tocmai codașa fostului Est socialist a devenit vedeta zonei, și nu numai? În primul rînd, noi n-am
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
asaltul cuptorului (emoționant!), Muncitorul Miu de la D.S.A.P.C. (muncitorul ăsta trebuie să fi fost portar, pentru că D.S.A.P.C. era, mi se pare, institut de proiectare), Pui de la incubator (portretele puilor funtași?), Turnător fruntaș (cum dracu', existau și turnători codași?) etc. etc. Asta era situația pe tărîm. Dar să ne despărțim, vorba ăluia, de trecut, hlizind. Ce-ați spune, pentru că tot urmează "prezidențialele", să cîștige nu unul, ci trei: Vadim, Funar, Păunescu. Triumvirat ca în Roma antică. Să mori de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în ultimii doi ani, că a manifestat în general o atitudine de comoditate refuzând numeroase propuneri, nerespectându-și angajamentul, dovedind în fond lipsă de dragoste față de literatura noastră nouă (...). Astfel el a ajuns să exprime poziția celor acriți de insuccese, codași în ale creației, oameni mâncați de individualism, care cer să se deschidă drumul liber formalismului și în general lucrărilor scrise de mântuială! Literatura trebuie să slujească cauza socialismului și nu poate înflori decât slujind această cauză. Or, iată că sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
subvenționate (În special asigurări și spitale). Dar, cu excepția educației, care era deja universală și cuprinzătoare dinainte de 1914, sistemul scandinav de asistență socială nu a fost conceput și implementat dintr-o dată. El s-a conturat treptat. Sănătatea a fost un domeniu codaș: În Danemarca, asigurarea medicală universală a apărut abia În 1971, la douăzeci și trei de ani după ce Aneurin Bevan inaugurase Serviciul Național de Sănătate În Marea Britanie. Ceea ce părea din exterior un monolit nordic conținea, În realitate, diferențe naționale. Danemarca era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o primea drept folosință. Și țăranii din această categorie aveau, în afara vitelor de muncă, alte animale pentru care primeau cele de cuviință pentru întreținerea lor. În satele din studiul nostru, mijlocașii reprezintă un procent de circa 40%. Pălmașii, numiți și codași, cu înțelesul de dezavantajați de diverse situații, de împrejurări nefavorabile, erau locuitorii satelor care răspundeau la obligații prin efectuarea lucrărilor fără vite, doar cu puterea brațelor, eventual cu vite împrumutate. Ponderea lor în ansamblul satului era de aproximativ 20%. Diferența
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
oficială a celor trei grupări de țărani din obștile sătești libere ori aservite din studiul nostru: „Adică noi, pacinicii din satul Condrea, din porunca giudecătoriei; eu, Lupul Grigori, pacinic dintre fruntași; eu, Săre Gorgan, dintre mijlocași; eu, Ion Poiană, dintre codași”, toți dau mărturie despre un răzeș al lor, care și-a făcut casă la Condrea, „casă făcută de trei ani”, și la semnături au fost scrise numele celor trei, plus „eu, vornicul Chirvasi Bobocea” și „preot Andrei Bute”, adică exact
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
domeniul istoriei. Subliniem din capul locului că atunci, ca și acum, gospodăriile țărănești, ca mărime și bogăție de inventar, se deosebeau unele de altele. În genere însă, ele se grupau pe cele trei stări amintite în alt loc: fruntași, mijlocași, codași, plus marginalizații social, cu câte 10 prăjini de teren, care nu dispuneau decât de o mică locuință și de nici un fel de inventar gospodăresc. Dar în cuprinsul fiecărei categorii din cele trei existau diferențieri materiale. Luăm ca posibilitate de reconstituire
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acestui gen de comerț. În această casă a locuit, cât timp a stat la Umbrărești, agronomul Eugen Podoabă, angajat al Casei Rurale, despre care am amintit mai înainte. Iată cum se prezenta, în octombrie 1886, gospodăria unui țăran scăpătat, deci codaș, scoasă la licitație ca urmare a neachitării unei datorii de 260 lei către primarul comunei, Neculcea Sobieschi. În Ordonanța de adjudecare a imobilului se arată componența și starea casei astfel: „...compusă din o odae și o cămăruță, construită de nuiele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care efectuase zile de clacă în anii anteriori, devenea acum proprietar pe o anume suprafață, avută în folosință anterior sub numele de posesie (un fel de arendă, chirie), în raport cu numărul de vite prin care țăranii fuseseră categorisiți în fruntași, mijlocași, codași sau pălmași. În satele de clăcași de pe teritoriul comunei Umbrărești, respectiv Siliștea, Tămășeni, Slobozia (Bozieștii), Torceștii de la est de Bârlad, cele trei categorii de gospodării erau îndreptățite să primească și au primit următoarele suprafețe: 5 fălcii și 40 prăjini „pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
diminuare a suprafețelor atribuite sătenilor față de suprafețele avute anterior în folosință și care erau: -4 fălcii pentru cosit, 4 fălcii pentru pășunat, patru fălcii pentru arătură și semănături fruntașilor; -câte 3 fălcii din aceleași structuri se atribuiau mijlocașilor; -câte 2 codașilor, plus precizarea ce nu-și mai găsește corespondență în legea din 1864: ,,La a patrulea stare una falce pentru 2 vite, una falce pentru pășunea lor, una falce pentru arătură”. Această a patra stare socială din Așezământul domnitorului Alexandru Moruzi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]