167 matches
-
pierdute Culorile de toamn-au pus,De-acum, cu totul stăpânire,Pe verdele care s-a dusOri a rămas tot mai subțire,Prin grelele de rod coroane,Ce-n primăvară, miresmau,Din albe flori în candelabre,Îndrăgostiții ce treceau.Tresar frumoasele codane,La sunetul castanelorCe risipesc din plin culoareîn părul des, fluturător.Cu pasul rar, printre frunzare,... II. CRONICA, de Veronica Oșorheian , publicat în Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011. O poetă din Țara Năsăudului Mie, 21/09/2011 - 14:00
VERONICA OŞORHEIAN by http://confluente.ro/articole/veronica_o%C5%9Forheian/canal [Corola-blog/BlogPost/344358_a_345687]
-
lui copleșitoare culorile frunzelor arămii sau verzi sau galbene și cuprinde în mrejele lui mulțimea de oameni participanți la ceremonia și riturile de trecere care au loc cu prilejul căsătoriei a doi tineri. Din mijlocul invitaților se distinge o tânără codană de 16 ani care face notă aparte, dar nu discordantă față de ceilalți tineri. Distincția ei este dată nu numai de modul în care este îmbrăcată, dar și de atitudinea pe care o are. Rochia din catifea mov (aveam să aflu
DREPTUL LA NEFERICIRE, AUTOR LILIANA TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/george_terziu_1441257989.html [Corola-blog/BlogPost/352598_a_353927]
-
1970), Chasselas de Băneasa (1978) de către V. Dvornic, Victoria (1978), de către Victoria Lepădatu, Cetățuia, Timpuriu de Cluj (1978) de către Șt. Oprea și Greaca (1979) de către Gr. Gorodea. Pentru struguri de vin au fost create soiurile Șarba (1972), Băbească gri (1975), Codană (1975) și Crâmpoșie selecționată (1972) de către Popescu și colaboratorii. Pentru stabilirea arealelor viticole s-a realizat delimitarea teritorială a culturii viței de vie (1978) și a fost întocmită lista soiurilor de viță de vie recomandate și autorizate la plantare în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Apoi râul Tazlău, care tăia satul în două, o apă ,,limpede și frumos curgătoare ca Ozana lui Nică a Petrei." De o parte și de alta râul era străjuit de lunci bogate cu sălcii ce se despleteau ca părul unor codane în noaptea de Sânzenie, alintând plaiul și îmbălsămând locurile. În arboret își aveau sălașul mii de păsări cântătoare aflate în necontenite concerte. * Trecuseră mai mulți ani de când Simona nu mai călcase pe ulițele acestui sat care acum, când revenea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
îndreptau spre un binecunoscut liceu, ținându se de mână, ca niște copii care merg la grădiniță sau la școală. Când eram pe punctul de a-i depăși, atenția mi-a fost atrasă, involuntar, de spusele băiatului, care se confesa drăgălașei codane. Încerc să redau, cât mai fidel, ceea ce povestea băiatul cu alură de elev de clasa a X-a sau a XI a. ... Am fost sâmbătă la un bairam (iar ceea ce povestesc se întâmpla marți, săptămâna următoare) și distracția a fost
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
libertinajul adolescentin în vestimentație să se extindă și la spectacolele de teatru sau operă, la concerte sau chiar la slujbele de la biserică... Spre surprinderea mea, o mai mare lipsă de decență, de pudicitate chiar am întâlnit și la sate, unde codane de 13-15 ani se plimbă pe strada principală a localității într-o ținută extralejeră, potrivită, mai curând, pentru prezentarea la concursul de dansatoare din buric, organizat pe litoral. De la un asemenea simulacru de îmbrăcăminte nu mai este decât un pas
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
un strat gros de praf ce se ridica și plutea, ca un nor, deasupra mulțimii adunate. De pe margine, privitorii urmăreau mai puțin frumusețea și măiestria dansului cât mai ales cine pe cine a scos la joc, îmbrăcămintea tinerelor, care dintre codane sunt viitoarele mirese etc. Coloritul viu și împestrițat al îmbrăcămintei și basmalelor persoanelor de pe toloacă ofereau privitorilor de la distanță imaginea unui câmp înflorit în mijloc de primăvară. Copiii, gătiți cu haine de sărbătoare, schițau hore sau sârbe după modelul tinerilor
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
bujori, regina-nopții, zarnacadele, ochiu’-boului, gura-leului, panseluțe, garofițe, bunghișori, dumitrițe, mușcate, trandafiri agățători, bună-dimineața, mâna Maicii Domnului și câte altele pe care nu le mai țin minte. Asemenea florării existau aproape fără excepție în toate gospodăriile țărănești. Nevestele tinere și codanele ce se pregăteau să fie scoase la joc, precum și elevele de liceu aflate în vacanță se ocupau de îngrijirea și înmulțirea sortimentelor de flori, acesta fiind un motiv de mândrie și un criteriu de apreciere a vredniciei lor. Adunau semințe
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
cu meșteșug și har de băieți. Reprizele de dans, susținute de melodiile în vogă produse de un patefon răgușit întregeau buna dispoziție și farmecul șezătorilor. Băieții mai îndrăzneți și cu intenții de a pune capăt holteirii furau câte o sărutare codanelor ale căror inimi doreau să le cucerească. Spre miezul nopții, întâlnirea se încheia într-o atmosferă de voie bună cu stabilirea locului viitoarei șezători. În șirul tradițiilor frumoase ale satului de altădată, Dumitru Dascălu include și claca - o formă de
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
în deslușirea tainelor numerelor spiritualizate. De înălțime ce depășește binișor media, zvelt, cu chip luminos și ochi vii, pătrunzători, Cosmin are o înfățișare plăcută, atrăgătoare. Zâmbetul permanent care-i însoțește vorbirea îi conferă un farmec aparte, cuceritor, mai ales pentru codane. Așternut la drum întins pe o arteră de circulație europeană nu prea aglomerată la acea oră, motorul automobilului toarce cuminte, silențios, ceea ce ne permite nouă, călătorilor, să stăm de vorbă în voie, să țesem gânduri, să evocăm locuri și persoane
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de la liceul de fete, care ocupau partea stângă din naos, iar noi, băieții partea dreaptă, dar în timp ce ascultăm slujba pentru iertarea păcatelor școlare din săptămână care trecuse, făceam altele chiar în sfanțul lăcaș, trăgând cu coada ochiului la câte o codana care ne rupea inima. Modificarea legii învățământului din anul 1948, a adus la examenele de capacitate, atât elevii care aveau patru clase de liceu, adică cei care au început în 1944 o clasă, cât și pe cei care au început
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
peste toată această mahala din jurul bisericii Dichiu, [mahala] În care s-au născut și au copilărit câteva glorii ale scenei noastre: Elvira Popescu, fata căruțașului nisipar În papuci de piele groasă și cu șorțul de postav verde dinainte; Maria Mohor, codana cea frumoasă a cârciumarului cu grădină de vară și grătar cu renumiții mititei; Marioara Voiculescu, cu mătușile ei Frosa și Dorina În papucii lor roșii tigheliți cu mărgele, coborâte aci, spunea lumea, din fundătura lăutarilor din apro piere, cu coșul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
făcut și, ca semn de prețuire, mie mi s-a dat economatul. șef ca șef dar mai mare șef era directorul de meniuri, tușa Pașa. Spre norocul meu, în Volcioc am dat peste fata gazdei lui Babaca de la Jibrieni, atunci codană acum femeie măritată și mamă, plus patroană de băcănie. Ne-am înțeles să-mi procure legume, fructe, carne proaspătă, ba, la cerere, lapte, brânză și smântână la prețuri convenabile și oricum marfă proaspăt de poaspătă. Volciocul era la trei kilometri
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
colinde auzite vreodată pe această planetă. E drept că multe erau cunoscute prin mai toate zonele țării, dar unele dintre ele erau specifice satului nostru, erau ale noastre. Pe la casele la care știau ei că dincolo de fereastră se află câteo codană, țâncii cei mai răsăriți strigau: Dragă domnișoară, Ia ieși pân-afară. Dă-ne un covrig Că murim de frig ! Bucuroși gospodarii le ieșeau în întâmpinare și le dăruiau cu multă larghețe nuci, mere, struți, bani, bomboane, covrigi și câte altele
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pâine, slană și ceapă. Fata care accepta jocul în ograda părinților ei era scutită de plata jocului pe toată perioada sărbătorilor. Fata care nu primea ceata la joc trebuia să plătească de fiecare dată o taxă fixă primarului, casierul cetei. Codanele care încă nu ieșiseră la joc, erau scutite de taxă, ele fiind în fapt simple spectatoare la frumoasele petreceri ale cetei. Fata care convenise la primirea jocului în curtea proprie avea grijă ca la sosirea cetei, casa să fie gătită
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ochi lipsiți de viață. Se spuneau multe prin sat despre fostul pădurar. Că era zgârcit din naștere și de-aia îi ziseseră oamenii Zgârci. Că-i plăcuseră femeile și odată trăsese cu arma după unul care-i făcea curte aceleiași codane cu pieptul plin și ochi adânci ca iazul din marginea satului. Nu-l nimerise, nici ăla nu depusese vreo plângere, muierea zburdalnică se măritase cu un șef de la fermă și lumea uitase întâmplarea. Moș Zgârci fusese chemat la post și
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
-și mai găseau locul, totul părea făcut dinadins ca să scoată din minți natura cea mai călită. Mama îndura totul neclintită pe scaunul ei, în vreme ce fetele pe bani își strîngeau recolta de carnaval în cabinele vecine, travestite în bărbați sau în codane din popor. Una dintre ele intrase și ieșise de mai multe ori, de fiecare dată cu alt client, chiar lîngă scaunul mamei. Am crezut că n-o văzuse. Dar cînd intră și ieși a patra sau a cincea oară în
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
cer Inima, toate, drept axă mi-o cer. Ochii cerești dintr-al nouălea turn Cată cruciși către noul Saturn, Căruia nașterea-n noapte i-o-mbină Multă-a rotirilor muzică lină. Ciulini Las flori, garoafe, dalii și crini și nălbi, codanei Cu sîni rodiți odată la timpuri optsprezece; Poeților horticoli, să-și desfăteze anii, Le las grădini exacte și sere și ghivece. Eu merg pieziș pe cîmpuri la tufa de ciuline Să-mpart cu ea mîndria de-a nu fi cercetată
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
domina cu autoritate, învățîndu-mă prostii. Vara, a dat examene particulare ca să absolve încă o clasă, iar eu am plîns o noapte întreagă: îmi pierdeam cel mai bun prieten. Un băiat nespus de cuminte și de simpatic, cu ochi umezi de codană, era Vasiliu Vasile. Venea uneori pe la mine acasă, să-i Ťarătť" la franceză. într-un rînd, zăcînd eu vreo trei zile de gripă, n-a omis să-mi facă o vizită și să-mi spună ce se mai predase; la
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
Simona Vasilache Cam așa se chema lectura pentru elevi din care țin minte atît: o fetiță se desparte de mica ei cameră cu păpuși în ziua cînd intră la școală. Pe fată (sau pe codana ei din celuloid, uite că nu mai știu bine...) o strigau Luki (poate Luchi, totuși). Pe fata-femeia din romanul Celei Varlam, Să nu-mi luați temnița, apărut recent la Albatros, Lukiana. Între ele, eroine a două lumi care și-au
A murit Luki... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11136_a_12461]
-
de sus din cer/ n-are să mă lase/ ca pe-un osândit să pier/ cu urâtu-n oase/ el mă va călăuzi/ cu a lui povață/ într-o zi ne vom privi/ față către față.// rândurile ce îți scriu/ draga mea codană/ sunt un semn că mai sunt viu/ și te pun pe rană."(Nicolina blues) Sunt câteva asemenea bijuterii de artă (aparent) naivă, pe care aș fi vrut să le citez integral, respectând dispunerea strofică, verticală și curgătoare. Totuși, n-am
Carmina Burana by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9810_a_11135]
-
Radu"care prezintă cu savoare preparate neaoșe, românești, chiar de la ciobani. Înfuleca vânjos cu Cristi Tabără mâncăruri apetisante de-ți lăsa "gura apă", acum are mereu alți parteneri de masă. O recentă rețetă a fost "mușchi împletit"ca părul unei codane. Pe lângă bucătăria autohtonă, ProTV-ul și-a mai alocat o emisiune din țările Uniunii Europene, care se numește chiar "Europa pur și simplu delicioasă"(de luni până vineri) cu rețete prezentate de bucătari renumiți din Italia, Grecia, Franța... ProTV la
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
Dă-mi, Doamne, mintea de pe urmă, Și pofta de-a greși ca altădată!” Diplomație feminină O ia la rost... - Tu crezi că-s prost? - Ea: nicidecum! Doar ca și cum La spovedanie Învelită cu sutana, Tot înșiruind păcate, Popii i-a plăcut codana Și i le-a iertat pe toate. Gelozie la vârsta a treia - Crezi că nu te-am mirosit De mai june-ți arde-adica? - Recunosc, a zis smerit Am fost iarăși la... Purcica! Mascul feroce Cum îl știam ce mare e
ADRIAN GR?JDEANU by ADRIAN GR?JDEANU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83924_a_85249]
-
vreme țăranii șed la foc și doar în răstimpuri ies ca să hrănească vitele. Câteodată două vecine se cheamă între ele. Apoi liniștea se înstăpânește iar. Zgribulind, cu bunda între umeri, de la cumătra trece drumul câte-o fetișcană. Cu palmele subsuoară, codana e fragedă și mlădie. Fără nici un rost, melancolia serii mă îndeamnă să mi-o închipui peste vreme. Fetele acestea cu boiul de jar lucesc doar o clipită ; curând se aburesc și, sub cenușa timpului, prind cocleală. La șaisprezece ani sunt
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
mai plăceau gardurile din nuiele împletite! Mi-e dor de escapadele prin gradini, după mere sau cireșe și cât de mult imi lipsesc cârdurile de gâște cu gălăgia lor de precupețe! Ce dor imi e să văd pe ulița satului codane cu flori roșii la urechi și cu frumoase cosițe împletite și așezate pe cap ca o cunună. Ei, și nu mai zic ce dor imi este s-o văd pe lelea Lucreția, cu mijlocul strâns în bete, strașnică femeie, purtându
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]