410 matches
-
a catenelor imunoglobulinice, la nivele corespunzătoare. Se produc deleții sau inserții de nucleotide în ADN, respectiv, de aminoacizi în catenele L și H (fig. 3.15). Clonarea și analiza segmentului ADN izolat din limfocitele B de la om care conține genele codificatoare pentru enzimele implicate în rearanjarea segmentelor genice imunoglobulinice au dat posibilitatea identificării a două gene strâns lincate și desemnate Rag-1 și Rag-2. Proteinele RAG1 și RAG2 sunt multifuncționale, având activități de endonucleaze și exonucleaze, dar și de recombinaze și ligaze
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la nivelul fiecărei joncțiuni. Crestarea generează capete libere 3’-OH și 5’-P. Capătul 3’-OH atacă nucleofilic puntea fosforică la poziția corespunzătoare, în cealaltă catenă a duplexului ADN. Aceasta creează o configurație de tip „hairpin” (agrafă) la nivelul capătului codificator, terminalul 3’-OH al unei catene fiind covalent legat la terminalul 5’fosfat al celeilalte catene, printr-o reacție de transesterificare în care energiile punților sunt conservate, rezultând o ruptură dublu catenară dreaptă sau boantă (fără prelungiri monocatenare) la capătul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un mecanism ancestral de transpoziție în care a fost implicat transpozonul. Totodată, se poate deduce că proteinele RAG sunt responsabile de translocațiile cromozomale în care locii Ig sau TCR sunt conectați la alți loci genici. Structurile hairpin de la nivelul capetelor codificatoare oferă substratul pentru etapa următoare a reacției. Când o ruptură monocatenară este introdusă într-o catenă în vecinătatea structurii hairpin, atunci o reacție de neîmperechere de la capăt generează o protruzie (o pătrundere) monocatenară. Creșterea hairpin-ului este realizată de RAG1 și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este introdusă într-o catenă în vecinătatea structurii hairpin, atunci o reacție de neîmperechere de la capăt generează o protruzie (o pătrundere) monocatenară. Creșterea hairpin-ului este realizată de RAG1 și RAG2. Sinteza unei catene complementare față de monocatena expusă convertește apoi capătul codificator într-un duplex extins. Această reacție explică introducerea (inserția) de nucleotide P la capetele codificatoare (fig. 3.16), dar nu se cunoaște care sunt enzimele implicate într-un asemenea proces. Unele nucleotide suplimentare pot fi inserționate, realizându-se secvențe întâmplătoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
capăt generează o protruzie (o pătrundere) monocatenară. Creșterea hairpin-ului este realizată de RAG1 și RAG2. Sinteza unei catene complementare față de monocatena expusă convertește apoi capătul codificator într-un duplex extins. Această reacție explică introducerea (inserția) de nucleotide P la capetele codificatoare (fig. 3.16), dar nu se cunoaște care sunt enzimele implicate într-un asemenea proces. Unele nucleotide suplimentare pot fi inserționate, realizându-se secvențe întâmplătoare între capetele codificatoare. Acestea se numesc nucleotide N. Inserția lor se realizează sub acțiunea enzimei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
duplex extins. Această reacție explică introducerea (inserția) de nucleotide P la capetele codificatoare (fig. 3.16), dar nu se cunoaște care sunt enzimele implicate într-un asemenea proces. Unele nucleotide suplimentare pot fi inserționate, realizându-se secvențe întâmplătoare între capetele codificatoare. Acestea se numesc nucleotide N. Inserția lor se realizează sub acțiunea enzimei deoxinucleotidtransferază care este un component molecular activ al limfocitelor, la nivelul capetelor codificatoare 3’, generate în cursul procesului de reunire de segmente genice imunoglobulinice. Toate aceste mecanisme asigură
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un asemenea proces. Unele nucleotide suplimentare pot fi inserționate, realizându-se secvențe întâmplătoare între capetele codificatoare. Acestea se numesc nucleotide N. Inserția lor se realizează sub acțiunea enzimei deoxinucleotidtransferază care este un component molecular activ al limfocitelor, la nivelul capetelor codificatoare 3’, generate în cursul procesului de reunire de segmente genice imunoglobulinice. Toate aceste mecanisme asigură ca un punct de joncțiune codificator, realizat prin reunire de segmente genice, să aibă o secvență diferită de ceea ce este previzibil a se realiza printr-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Inserția lor se realizează sub acțiunea enzimei deoxinucleotidtransferază care este un component molecular activ al limfocitelor, la nivelul capetelor codificatoare 3’, generate în cursul procesului de reunire de segmente genice imunoglobulinice. Toate aceste mecanisme asigură ca un punct de joncțiune codificator, realizat prin reunire de segmente genice, să aibă o secvență diferită de ceea ce este previzibil a se realiza printr-o joncțiune directă a capetelor codificatoare ale regiunilor V, D și J, generându-se astfel o diversitate suplimentară a imunoglobulinelor. Reacția
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de reunire de segmente genice imunoglobulinice. Toate aceste mecanisme asigură ca un punct de joncțiune codificator, realizat prin reunire de segmente genice, să aibă o secvență diferită de ceea ce este previzibil a se realiza printr-o joncțiune directă a capetelor codificatoare ale regiunilor V, D și J, generându-se astfel o diversitate suplimentară a imunoglobulinelor. Reacția de joncțiune în care sunt angajate capetele codificatoare este aceeași cu reacția care este folosită în repararea rupturilor dublu-catenare din alte celule. Stadiile inițiale ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
aibă o secvență diferită de ceea ce este previzibil a se realiza printr-o joncțiune directă a capetelor codificatoare ale regiunilor V, D și J, generându-se astfel o diversitate suplimentară a imunoglobulinelor. Reacția de joncțiune în care sunt angajate capetele codificatoare este aceeași cu reacția care este folosită în repararea rupturilor dublu-catenare din alte celule. Stadiile inițiale ale reacției au fost identificate prin izolarea intermediarilor din limfocitele de șoareci care prezintă mutația SCID, mutație care condiționează o activitate imunoglobulinică și de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ale reacției au fost identificate prin izolarea intermediarilor din limfocitele de șoareci care prezintă mutația SCID, mutație care condiționează o activitate imunoglobulinică și de recombinare TCR mult mai redusă. Șoarecii SCID acumulează molecule fragmentate cu rupturi dublu-catenare la nivelul capetelor codificatoare, fiind astfel deficiente în realizarea anumitor aspecte ale reacției de joncțiune. Mutați SCID inactivează o proteinkinază dependentă de ADN (DNA-PKcs). Kinaza este adusă la ADN de către proteinele Ku70 și Ku80, care se leagă la capetele duplexului ADN. Ligarea este realizată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
parte a situsului de legare a antigenului și totodată de realizare a contactelor dintre catena ușoară și catena grea. De aici rezultă diversitatea maximă generată la situsul care contactează antigenul țintă. Schimbarea numărului de perechi de nucleotide, de la nivelul joncțiunii codificatoare afectează cadrul de citire. Procesul de joncțiune apare a fi întâmplător, în ceea ce privește cadrul de citire, astfel că doar 1/3 din secvențele reunite păstrează cadrul de citire corect, în cursul realizării joncțiunilor. Dacă regiunea V-J este astfel reunită încât
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
directe sau inversate, în cadrul unei recombinări între structuri omoloage. Dar, în cazul rearanjamentelor segmentelor genice imunoglobulinice, recombinarea cu un segment genic V inversat, impune cu necesitate joncțiunea capetelor semnalizatoare, deoarece, în caz contrar, apare o ruptură la nivelul locusului genic codificator. Inversia apare frecvent în cadrul recombinării din asamblarea genelor pentru TCR și, uneori, chiar și la nivelul locusului pentru catena ușoară LK. Segmentele genice V nesupuse rearanjamentului genic nu sunt transcrise în ARN. Dacă însă un segment genic V este reunit
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
legare a factorilor de transcripție adiacente motivului octameric. Totodată, este de admis că spațierea dintre secvența TATA și secvența octamer din promotorii bazali Ig este diferită față de aceea care se întâlnește în promotorii exprimați ubicuitar. S- a realizat clonarea cADN codificator de proteine OTF-1 și OTF-2. Analiza blotting a ARNm celular, folosindu-se probe cADN a permis evidențierea expresiei ubicvitare a OTF-1 și expresia cu specificitate limfoidă a OTF-2, în toate stadiile de dezvoltare limfocitară. Dacă se realizează transformarea fibroblastelor cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
definește situsul de rearanjare. Secvența semnal este reprezentată de un heptamer și un nonamer conservat, separate de un spacer neconservat de 12 și, respectiv, un spacer de 23 perechi de nucleotide. Rearanjarea are loc la granița dintre heptamer și regiunea codificatoare. Lungimea secvenței spacer definește două tipuri distincte de semnale de joncțiune și rearanjarea eficientă se face numai cu unul dintre aceste semnale de joncțiune. Rearanjarea normală produce o fuziune a segmentelor codificatoare (o reuniune de secvențe codificatoare) și o fuziune
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
are loc la granița dintre heptamer și regiunea codificatoare. Lungimea secvenței spacer definește două tipuri distincte de semnale de joncțiune și rearanjarea eficientă se face numai cu unul dintre aceste semnale de joncțiune. Rearanjarea normală produce o fuziune a segmentelor codificatoare (o reuniune de secvențe codificatoare) și o fuziune heptamer la heptamer a semnalelor (adică o reuniune de semnale). La fiecare dintre locii receptori de antigen, toate segmentele genice de un tip (V, D sau J) au aceleași semnal sau de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
heptamer și regiunea codificatoare. Lungimea secvenței spacer definește două tipuri distincte de semnale de joncțiune și rearanjarea eficientă se face numai cu unul dintre aceste semnale de joncțiune. Rearanjarea normală produce o fuziune a segmentelor codificatoare (o reuniune de secvențe codificatoare) și o fuziune heptamer la heptamer a semnalelor (adică o reuniune de semnale). La fiecare dintre locii receptori de antigen, toate segmentele genice de un tip (V, D sau J) au aceleași semnal sau de unire (S), astfel că rearanjarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
J) au aceleași semnal sau de unire (S), astfel că rearanjarea este direcționată pentru a asambla gene funcționale. Depinzând de orientarea semnalelor, reunirea capetelor ADN poate conduce fie la o deleție, fie la o inversie a secvenței interpuse între secvențele codificatoare ce urmează a constitui gena funcțională. În cadrul celor mai comune rearanjări la locii receptori de antigen, secvența codificatoare este reținută în cromozom, fiind excizată o moleculă circulară de ADN care conține joncțiunea semnalului. Joncțiunile semnalizatoare au putut fi clonate, ceea ce
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Depinzând de orientarea semnalelor, reunirea capetelor ADN poate conduce fie la o deleție, fie la o inversie a secvenței interpuse între secvențele codificatoare ce urmează a constitui gena funcțională. În cadrul celor mai comune rearanjări la locii receptori de antigen, secvența codificatoare este reținută în cromozom, fiind excizată o moleculă circulară de ADN care conține joncțiunea semnalului. Joncțiunile semnalizatoare au putut fi clonate, ceea ce a permis observarea directă a unei structuri circulare de ADN, ce era excizată din locusul TCRδ (Roth și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ADN. Deși sunt bine cunoscute translocațiile intercromozomale cu valoare oncogenică, care utilizează secvențe semnal, ele sunt rare în cazul recombinării V(D)J și atunci când apar, ele conduc la o rearanjare nelegitimă și în consecință neproductivă. Între doi loci genici codificatori ai TCR, aflați în același cromozom, incluzând chiar și centromerul, poate avea loc procesul de recombinare, așa cum are loc frecvent între locii genici umani TCRβ și γ, aflați în cromozomul 7. Cercetările lui Grawunder și colab. (1999) au arătat că
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
frecvenței de rearanjare. În unele cazuri, situsurile proximale sunt în mod preferențial utilizate pentru unire. De exemplu, la iepure și în timpul dezvoltării fetale la om și șoarece, unirea VH la DJH utilizează segmentul VH cel mai apropiat regiunii D. Secvențele codificatoare și secvențele semnal sunt prelucrate în mod foarte diferit, în mecanismul de asociere. Joncțiunile semnal sunt de obicei fuziuni precise de secvențe heptamerice; pierderea de nucleotide este rară, dar o mică parte dintre joncțiuni dobândesc inserții de nucleotide. Dimpotrivă, joncțiunile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și secvențele semnal sunt prelucrate în mod foarte diferit, în mecanismul de asociere. Joncțiunile semnal sunt de obicei fuziuni precise de secvențe heptamerice; pierderea de nucleotide este rară, dar o mică parte dintre joncțiuni dobândesc inserții de nucleotide. Dimpotrivă, joncțiunile codificatoare sunt remarcabile pentru variabilitatea lor. Majoritatea pierd numeroase nucleotide de la un capăt sau de la ambele capete și dobândesc inserții de secvențe care nu sunt prezente în ADN preexistent. Variabilitatea joncțiunilor codificatoare contribuie în mare măsură la diversitatea receptorilor de antigene
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
parte dintre joncțiuni dobândesc inserții de nucleotide. Dimpotrivă, joncțiunile codificatoare sunt remarcabile pentru variabilitatea lor. Majoritatea pierd numeroase nucleotide de la un capăt sau de la ambele capete și dobândesc inserții de secvențe care nu sunt prezente în ADN preexistent. Variabilitatea joncțiunilor codificatoare contribuie în mare măsură la diversitatea receptorilor de antigene, deoarece secvența joncțională codifică o parte a situsului de legare a epitopului. Există însă și un anumit cost al acestei variabilități: o mare proporție a joncțiunilor codificatoare schimbă cadrul de citire
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ADN preexistent. Variabilitatea joncțiunilor codificatoare contribuie în mare măsură la diversitatea receptorilor de antigene, deoarece secvența joncțională codifică o parte a situsului de legare a epitopului. Există însă și un anumit cost al acestei variabilități: o mare proporție a joncțiunilor codificatoare schimbă cadrul de citire și determină o terminare prematură a proteinei receptoare de antigen, deoarece numărul de nucleotide adăugate sau pierdute este randomizat. În joncțiunile codificatoare se întâlnesc două tipuri de inserții de nucleotide: cele care se fac în absența
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Există însă și un anumit cost al acestei variabilități: o mare proporție a joncțiunilor codificatoare schimbă cadrul de citire și determină o terminare prematură a proteinei receptoare de antigen, deoarece numărul de nucleotide adăugate sau pierdute este randomizat. În joncțiunile codificatoare se întâlnesc două tipuri de inserții de nucleotide: cele care se fac în absența matriței ADN (nontemplate = nematrițate) și cele care se produc cu utilizarea unei matrițe ADN (template). Lungimea secvenței de nucleotide inserate fără matriță este de până la 15
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]