332 matches
-
neamul descălecătorilor Bogdan al Maramureșului, descoperitorul legitim al Moldovei, pe drept cuvânt afirmă, în numărul 3 al revistei ,,... localitatea Asuajul de Sus, nu va fi cunoscută de acum încolo doar prin Festivalul folcloric ,,Târgul cepelor”, ci și prin revista ,,Izvoare codrene” ... într-un viitor nu prea îndepărtat, revista ,,Izvoare codrene”, va deveni un reper pe harta spirituală a Maramureșului”. De aur au fost vorbele lui Ionu împăratului din Dragomireștiul nostru, grăbit, se pare, spre un cenaclu al scriitorilor aflați printre stele
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
pe drept cuvânt afirmă, în numărul 3 al revistei ,,... localitatea Asuajul de Sus, nu va fi cunoscută de acum încolo doar prin Festivalul folcloric ,,Târgul cepelor”, ci și prin revista ,,Izvoare codrene” ... într-un viitor nu prea îndepărtat, revista ,,Izvoare codrene”, va deveni un reper pe harta spirituală a Maramureșului”. De aur au fost vorbele lui Ionu împăratului din Dragomireștiul nostru, grăbit, se pare, spre un cenaclu al scriitorilor aflați printre stele. Ar fi prea greu a face o statistică în ceea ce privește
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
ce se va întâmpla atunci când vor ajunge la numărul 100? Sau 7oo întru apariție? Sau 1ooo? Întrebam doar și totuși rostesc - Doamne ajută! Și totuși, cei numiți mai sus, sunt doar câțiva semnatari ai actului de naștere al revistei ,,Izvoare codrene”, de-a lungul istoriei sale. N-aș vrea să-i uit pe poeții Dorel Macarie, Gavril Ciuban, Ioan Voicu - un textier extrem de talentat pentru care am o stimă și un respect deosebit, Vasile Mureșan, Ioan Bogdan, Adela Naghiu, Ștefan Aurel
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
aș dori să uit - dorindu-i calificativul ,,MAGNA CUM LAUDE”, la absolvirea școlii doctorale, cel care semnează cu esență și seriozitate maximă, un eseu despre ,,Izvorul Șomeșului”. Stau și mă întreb, o fi având acest articol vreo legătură cu Izvoarele codrene? Evident! Și una puternică! Așa precum Șomeșul nu-și va opri cursul niciodată, tot așa, spre exemplu, urmându-i, să fie și Izvoarele codrene - revista. Aș lua articolul tânărului doctorand ca un ,,blestem”, care ar suna cam așa: atunci să
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
despre ,,Izvorul Șomeșului”. Stau și mă întreb, o fi având acest articol vreo legătură cu Izvoarele codrene? Evident! Și una puternică! Așa precum Șomeșul nu-și va opri cursul niciodată, tot așa, spre exemplu, urmându-i, să fie și Izvoarele codrene - revista. Aș lua articolul tânărului doctorand ca un ,,blestem”, care ar suna cam așa: atunci să se oprească aparițiile revistei ,,Izvoare codrene”, când Izvorul Șomeșului se va opri din cursul său! Mereu, mereu îi vor urma urmașii! (iertare pentru pleonasmul
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
precum Șomeșul nu-și va opri cursul niciodată, tot așa, spre exemplu, urmându-i, să fie și Izvoarele codrene - revista. Aș lua articolul tânărului doctorand ca un ,,blestem”, care ar suna cam așa: atunci să se oprească aparițiile revistei ,,Izvoare codrene”, când Izvorul Șomeșului se va opri din cursul său! Mereu, mereu îi vor urma urmașii! (iertare pentru pleonasmul voit). Așa să fie, spre bucurie, mândrie și laudă în întreaga țară a Codrului! III. Performanța nu vă este străină, domnilor membri
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
gospodăria tradițională. Chiar mi-ar face plăcere a citi întreaga operă citată - ,,Phita noastră cea de toate zilele/Bucatele copilăriei”. Din celelalte secrete ale ,,bucătăriei bunicii” vă las dumneavoastră să ,,gustați”. IV. Anul 2011 pentru Țara Chioarului înseamnă și ... ,,Izvoare codrene” nr. 6 și ,,Izvoare codrene” nr. 7. În cel de-al doilea an al apariției, o dată cu numărul șase, echipa de colaboratori își păstrează verticalitatea. Ce-mi sare în evidență încă din prima clipă, este în caseta tehnică, unde alături de coordonatorul
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
face plăcere a citi întreaga operă citată - ,,Phita noastră cea de toate zilele/Bucatele copilăriei”. Din celelalte secrete ale ,,bucătăriei bunicii” vă las dumneavoastră să ,,gustați”. IV. Anul 2011 pentru Țara Chioarului înseamnă și ... ,,Izvoare codrene” nr. 6 și ,,Izvoare codrene” nr. 7. În cel de-al doilea an al apariției, o dată cu numărul șase, echipa de colaboratori își păstrează verticalitatea. Ce-mi sare în evidență încă din prima clipă, este în caseta tehnică, unde alături de coordonatorul șef, în persoana lui Vasile
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
așa precum au răsărit - curate, sincere, reale, obiective, adevărate ... Și mă opresc, căci dacă nu m-aș opri aș mai avea de scris! Doamne ajută! Vasile Bele - 14 martie 2012 Referință Bibliografică: ISTORIA UNEI REVISTE - REVISTA UNEI ISTORII. Revista IZVOARE CODRENE / Vasile Bele : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 439, Anul II, 14 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Vasile Bele : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
promovarea nonvalorii au atins cote îngrijorătoare.” Scriitorul Radu Botiș, în generiozitatea sa a publicat de-a lungul celor șase ani scriitori din arealul Codru-Chioar, dar și elevi, în special din zona Ulmeni. Fiind „înfrățită” cu revista tipărită și blogul „Izvoare codrene”, noi îi dorim mult succes în continuare, colaborări fructuoase, să meargă pe aceeași linie privind calitatea și subiectele abordate, iar în august 2018, cam pe la sfârșitul lunii gustar să ciocnim un pahar de șampanie! La mulți ani! Referință Bibliografică: La
LA MULŢI ANI, „SLOVA CREŞTINĂ”! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376478_a_377807]
-
localitățile și zonele înfrățite. În continuare a avut loc un spectacol folcloric la care au participat formații artistice din Republica Moldova: “Pruteanca” - raionul Leova, “La Izvor” și “Busuioc moldovenesc” - raionul Cimișlia, “Mărunțica” - raionul Basarabeasca, “Pe-un picior de plai” - raionul Hîncești, “Codrenii” - raionul Călărași, “Mugurel” - Cernăuți, Ucraina, “Perinița” - Consiliul Județean Prahova, “Floare de Cireș”, - Bănești, județul Prahova. A doua zi s-a desfășurat Parada portului popular, care s-a deplasat în cântec de fanfară, de la statuia ecvestră a domnitorului Mihai Viteazul, pe
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
topit, bondiță, pantofi, opinci, cizme, în funcție de împrejurări. Fetele au coronițe pe cap, iar persoanele mature: moțoc (coc) cu floare la ureche. Costumul bărbătesc se compune din: pantalon, cămașă, stan (stănuți), bondiță sau cojoacă bărbătească, cușmă sau pălărie, cizme, opinci. Ansamblul “Codrenii”, din județul Călărași, este mixt, coordonat în prezent de Gheorghe Furculiță. A fost înființat în 1952 de către Grigorie Radu, care acum conduce seniorii. La ora actuală membrii ansamblului sunt constituiți în trei grupe, fiecare având câte 32 de persoane de
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
, Nicolae (15.VII.1948, Codreni, j. Lăpușna), poet, eseist și critic literar. Este fiul Cristinei (n. Dabija) și al lui Trofim Ciobanu, țăran. Școala primară a urmat-o în satul de baștină (1954-1958), iar liceul la Săhăidac și Cimișlia (1958- 1966). Intrat la Facultatea de
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
1885), împreună cu Ioan Paul a alcătuit o Carte de cetire (I-III, 1897), iar în 1887 a îngrijit o ediție a poeziilor lui Costache Conachi. SCRIERI: Poezii, îngr. și pref. Mircea Popa, Oradea, 1998. Culegeri: Balade populare române, Iași, 1870; Codreana Sănziana, Brașov, 1895; Literatură și limbă populară, îngr. și introd. Vasile Netea, București, 1967. Ediții: Costache Conachi, Poezii, pref. Caterina Vogoride- Konaki, introd. Em. Vogoride-Konaki, Iași, 1887. Repere bibliografice: Caragiale, Opere, IV, 417-421; Panu, Junimea (1943), I, 353, II, 82-83
POMPILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
Poeziile traduse făceau parte (cu puține excepții) din colecția lui V. Alecsandri. Sunt prezentate astfel, pentru prima oară, cititorilor maghiari, alături de câteva cântece lirice, baladele Soarele și Luna, Mănăstirea Argeșului, Român Gruie Grozovanul, Blăstemul, Constantin Brâncovanul, Toma Alimoș, Ștefăniță-Vodă, Năluca, Codreanul, Șoimul și floarea fragului. De atunci au apărut alte traduceri, mai reușite, ale acestor balade, dar meritul lui Á. în ce privește prioritatea este incontestabil. A manifestat interes și față de literatura română cultă; pe lângă traducerea poemului Marioara Florioara de V. Alecsandri (publicat
ACOLADE ESTIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285153_a_286482]
-
, Aureliu (26.X.1928, Codreanca, j. Orhei), poet, prozator și dramaturg. Este fiul Olgăi (n. Zaporojanu) și al lui Alexandru Busuioc. Urmează Liceul „Alecu Russo” din Chișinău, între 1938 și 1944, iar bacalaureatul îl trece, în 1948, la Liceul „C. Diaconovici-Loga” din Timișoara. După un
BUSUIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
aceleiași facultăți. Sunt căsătorităși am alături familia care mă susține în toate demersurile. Iubesc poezia, care reprezintă pentru mine un mod de a mă exprima. Sunt președinta Cenaclului Literar “Petre Dulfu”Satulung, jud.Maramureș. Am poezii publicate în revista Izvoare Codrene, Revista Singur, Revista Noi NU! și Antologia Pe strada inimii, cuvântul -editura A.S.P.R.A.-Galați. </biography> Un timp nou Fiecare timp are neliniști care alertează bătăile inimii iar pulsul pulsul zvâcnește în tâmplă doar roua dimineții și lumina răsfirată a
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
am cântat la vioară. Acum, în toamna vieții scriu. Scriu despre trăirile trecute, trăirile prezente, trăirile viitoare. Am scris și publicat în anul 2012 un roman: Viața de după viață. Am publicat poezii în revistele: Dor de Dor, Cervantes, Singur, Izvoare codrene. Viața mi-a fost o rugă, o baladă. O poruncă divină i-a arătat sufletului meu, anul trecut cum să picteze cuvinte simple, în poezie. Am fost o frunză în bătaia vântului, am devenit cu timpul o trestie plăpândă, acum
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
cunoscut nu numai în Moldova, dar și la curtea sultanului, cât și în Țara Românească. Că era așa ne-o dovedește ,,contribuția sa nemijlocită la restaurarea bisericii lui Neagoe Basarab de la Curtea de Argeș, 16821683 și la ctitoria lui Dona Pepano de la Codreni”<footnote Ibidem, p. 877 footnote>. Majoritatea autorilor care au scris până acum despre această mănăstire, cred că, Gligorie Cornescu este arhitectul ei, convingere la care subscriu, în lipsa altor documente. De bună seamă că numai un om de talia lui Gligorie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mâna va s-o rumpă, (220) Apoi lin o dă-ntr-o parte, peste fată se înclină, Pune gura lui fierbinte pe-a ei buze ce suspină, Ia inelul ei cel mândru de pe degetul cel mic... Și se-ntoarce în codreana-i noapte tânărul voinic. Lângă smeii morți când trece, limbile le taie el, (225) Le adună sîngerinde și le pune-n testemel, Trece zidul și pornește iar la drum pîn-ce ajunge La cazanul care fierbe în mijlocul verzii lunce. Pe-o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
e lupta mai ușoară. Și de luptă s-apuca Cu foc mare se lupta, În săbii că se tăia, Viță din gura grăia: - Mândră, mândrulița mea, Descinge-ți pustiul brâu Și-mi ține murgul de frâu, Că-mi pune capul Codrean, Al meu și al tău dușman. Frunză verde Șoralea, Mândra din gură grăia: - Ba io nu ți L-oi ține, Dintre voi care-a răsbi De bărbat eu L-oi primi. Viță rău se mânia Într-un picior se-ntorcea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
următoare, iar pentru o mai bună comparație au fost analizate împreună cu cele din veacurile X-XI. Uneltele (pl. XL-XLI), majoritatea agricole (cuțite, cosoare, săpăligi, seceri, un otic) aduc cu exemplarele găsite la Curcani - Ilfov, Dragosloveni - Vrancea, Bârlogu - Argeș, Floreni, Bârlălești, Fedești, Codreni, Giurcani -Vaslui, Fundu Herții - Botoșani, Sinoasa - Iași ș.a. La piesele de port (catarame, aplice, verigi, brățări, mărgele, cercei și inele, ultimele două categorii fiind reprezentate doar de câte un exemplar) se remarcă detaliul artistic realizat de meșterii autohtoni și bizantini
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
purtate singular ori în asociere cu mărgele), că stilizau piese de harnașament (clapetele de piele din dreptul ochilor) sau că aveau un caracter magico-religios. 3.1. Arme și unelte Din categoria armelor, un prim obiect este vârful de săgeată de la Codreni (punctul Vatra satului), fabricat din fier și care dispune de peduncul (pl. LXXVII/ 4). Bine păstrat, acesta este asemănător cu cele descoperite la Cociu-Motoșeni și Averești. Numărul mare al topoarelor din inventarele așezărilor Dridu este susținut și de altele, găsite
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Brodoc-Vaslui, Costești, Bârlad și Valea Seacă-Bârlad, tot pe valea Bârladului; Sofronești, Drăgești, Siliște și Valea Popii-Todirești, pe valea Șacovățului; Buda-Oșești și Oșești, pe valea Stavnicului; Rateșul Cuzei și Rebricea, în valea Rebricei; Bunești-Bunești Averești, Crasna și Vinețești-Oltenești pe valea Crasnei; Codreni, Roșiești, Gara Roșiești și Gura Idrici, pe valea Idricii; Vlădia, Semenea-Dragomirești, Pogana, Tutova, Pogonești și Ivești, pe valea Tutovei; Curteni, Pâhna-Oltenești, Oltenești și Crețești, pe valea Lohanului; Oșești, Albești, Bălești, Fâstâci-Cozmești, Delești (jud. Vaslui), pe valea Stemnicului și multe altele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, iar ceramica inedită se găsește în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74, 91 (fig. 11/2-4, 6-7), 92 (fig. 12/1, 4, 8-9, 13); Teodor 1997c, p. 69. 34. Codreni, fost Tâlhărești (comuna Roșiești), județul Vaslui a) Vatra satului: pe dreapta Pârâului Idrici, spre nordul localității, au fost descoperite fragmente de vase modelate la mână, din veacurile VI-VII, dar și la roata înceată, ornamentate cu striuri orizontale vălurite ori
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]