7,028 matches
-
Dorință”. Sub teiul tău, în miez de vară, purtând povara dorului, înmiresmați aburi de „ Doină” umplu pădurile de fagi și pân’ spre seară-n cânt șoptit, spre-a nu trezi în crânguri cucii, doinesc „ușure” dintr-un nai tristă„Povestea codrului”. Când bruma toamnei lin coboară ca o plutire de egretă și creionează un contur de „Vultur”exilat pe-o stea, un râu săltând din piatră-n piatră tot caută „O floare albastră” și... un Luceafăr să îi spună: răsai, „Răsai
SUB TEIUL TĂU de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_glodean_1484469172.html [Corola-blog/BlogPost/380667_a_381996]
-
multe parcuri naturale, nimic nu se compară cu frumusețea unică a Deltei Dunării. Iar nisipul plajelor lor e prin multe locuri mai grunjos decât la nostru. Ba mai mult, față de numeroasele întinderi aproape deșertice din Penisula Iberică, cernoziomul roditor și codrii României sunt de invidiat. Concluzia este că, sub aspect calitativ, nu e cazul să ne facem complexe, deși cantitativ este clar că Spania punctează consistent, fiind pur și simplu mai încăpătoare. Și totuși, și Spania, la rândul ei, este mai
Spania și România, o paralelă inegală by http://uzp.org.ro/spania-si-romania-o-paralela-inegala/ [Corola-blog/BlogPost/94075_a_95367]
-
NEBUNUL DIN VIS Copilăria e un tărâm al visului. Eram cam de cinci ani,un copil mic și fricos; mergeam adesea prin pădurea Piscului cu cei de seama mea să culegem flori sau să explorăm acel tărâm necunoscut al codrului care-ți dă sentimentul că te afli într-o altă lume. Mă duceam adesea și cu vitele la păscut și intram în adâncul pădurii singur, având grijă de doi boi și o vacă ce era cam plimbăreață și căreia nu
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
fin, Și-n Imanenta infinită Trecu -n văpăi de foc divin, În dulci ecouri absorbite. Am stins și oarbă așteptare Și-am revenit, ca-ntr-un poem, Pe umbră dorurilor tale Mai curg mistere-n Bethleem. Și îmblânziți de vechii codri, Cănd cerul cade la pământ, Mă tot descoperi și m-apropii Cu-al tău nume-n tot și-n gând. FIRMAMENT Firmamentul meu ești tu, chiar dacă pământul te ține ades Într-un colos al Celui, ce ne făcu, să ne
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1436093335.html [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
În schița ” Does the Race of Man Love a Lord ?”, Mark Twain admiră pur și simplu felul de a fi, de a se purta, al Reginei Carmen Sylva: ”Acea prințesă și poetă germană încântătoare, adorabilă, își aduce aminte că florile codrului și câmpiile «i-au vorbit 23. ” Mai mult, în arhiva personală a lui Mark Twain se păstrează o scrisoare, datată București, 9 mai 1902, prin care Carmen Sylva îl roagă pe scriitor să o recomande cercului cunoscuților săi pe d-
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens by http://uzp.org.ro/in-jurul-unei-traduceri-eminesciene-din-samuel-langhorne-clemens-2/ [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
nostru național independent și cel mai drept? Păi, uitați-vă, suntem o țară cu multe rădăcini bulgare: în Săiți ca și la Căzănești se coc aceleași «saralii»... Se primește o imagine paradoxală, noi, românii cei mai români moldoveni din județul codrilor, Orhei cât și cei din zona Căușenilor, Olăneștilor și...suntem prefăcuți în «mutanți» , ne schimbăm originea ca Lupul părul. Nu e bine, fraților! Aș vrea să greșesc, să nu am dreptate în concluziile mele, că acest lucru s-a făcut
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
soliste Ingrid Mersch, de la operă din Viena. Taraful „Ceatără” din Cărei format din frații Pasca, Adrian la braci (violă cu două coarde și calus drept), Bogdan la gordonă (un fel de contrabas) și Vlad la vioară, instrumente tradiționale din zona Codrului, reproduse de conducătorul formației Adrian Pasca după modele originale de acum 200 de ani, împreună cu cântăreața Ioana Guta, ne-au oferit momente de neuitat, cu melodii din zona folclorica Țară Codrului. Finalul, a aparținut tinerei artistei, Delia Denise Godja (15
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_romani_la_ziua_europei_viorel_baetu_1336784417.html [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
contrabas) și Vlad la vioară, instrumente tradiționale din zona Codrului, reproduse de conducătorul formației Adrian Pasca după modele originale de acum 200 de ani, împreună cu cântăreața Ioana Guta, ne-au oferit momente de neuitat, cu melodii din zona folclorica Țară Codrului. Finalul, a aparținut tinerei artistei, Delia Denise Godja (15 ani) născută și crescută la Viena, care acompaniata de taraful „Ceatără”, a interpretat cu mult talent, o suită de cântece populare maramureșene, încheiate cu cunoscută melodie „Moroșancă-s moroșanca”. Pentru că oaspeții
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_romani_la_ziua_europei_viorel_baetu_1336784417.html [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
care autorul, după ce întreprinde împreună cu cei doi fii ai săi o excursie în Himalaia, la întoarcere reda momentele trăite în bătălia omului cu muntele. În încheierea festivalului, componenții tarafului „Ceatără” ne-au mai încântat cu câteva piese originale din ținutul Codrului. Acest festival, excelent organizat, a contribuit cu mult succes la păstrarea legăturii cu rădăcinile culturale și spirituale naționale românești, la proiectarea culturii și spiritului românesc în spațiul multicultural universal, sau cu alte cuvinte, la promovarea valorilor românești autentice în lume
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_romani_la_ziua_europei_viorel_baetu_1336784417.html [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
poate plăsmui numai în vis), le-am admidat cu mare plăcere: crizanteme, trandafiri, crini regali, orhidee își deschideau petalele multicolore și, răpite de adierea unui zefir rătăcit în zilele lui Octombrie (încă însorit) lăsau să se audă blânda armonie a „codrului bătut de gânduri” ce se tălăzuia pe o mare de doruri nostalgice... m-au făcut să simt fiorul toamnei. Regina mea iubită, ROMANȚA, fiică îndrăgită de tot românul, mereu tânără, seducătoare și înfloritoare la cei 47 de ani... ne încântă
CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1414677200.html [Corola-blog/BlogPost/384108_a_385437]
-
a rămas din această poveste de succes astăzi? Mai nimic, atât de pângărită este această poveste de succes încât partenerii noștri europeni practic ne-au întors spatele. Cum să nu-ți întoarcă spatele dacă la noi se fură ca în codru, partenerii europeni nu mai sunt siguri că banii contribuabililor țărilor lor vor intră pe ușa din față a BNM și nu vor fi furați prin ușa din spate. În pofida faptului că jaful Secolului déjà se înfăptuise Iu. Leancă ar fi
SOCIETATE CONDAMNATĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1439128695.html [Corola-blog/BlogPost/377350_a_378679]
-
soare-i desenat. Se recompune verdele-n albastru, Când patriarhul cerului privește Și prin pădurea deasă risipește, Ca miez fierbinte galbenul de astru, Se conturează creste pe fundaluri, Sub splendidele tușe de lumină, Fantasme se pictează pe retină, Și-n codri se îngână madrigaluri. *** Referință Bibliografică: Fantasme se pictează pe retină / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1660, Anul V, 18 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
FANTASME SE PICTEAZĂ PE RETINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1437211926.html [Corola-blog/BlogPost/344000_a_345329]
-
-mi inima cu ceva! Scârțâie toamna din crengi ostenite, Copac de flăcări s-a-nălțat... Tu, inimă pustie, Ascultă-mă și lasă-mă să strig: Mi-e frică de-ntâmplare și mi-e frig! DAC-AM STRIGAT CĂ HAITELE NE FURĂ ADÂNCUL, CODRUL, CERUL - STEA CU STEA - ȘI SFÂNTA NOASTRĂ PÂINE DE LA GURĂ, NU-S VINOVAT FAȚĂ DE ȚARA MEA! Iar plopi, în umedul amurg, Doinesc eterna jale. Vreau să-i înțeleg și să-i iubesc. Și George nu mai vine. Despărțirea-i tot
PARTEA A III-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1465146466.html [Corola-blog/BlogPost/382140_a_383469]
-
poate Dumnezeu. ................... Octombrie-a lăsat pe dealuri Sinoade de corbi... Plouă, plouă, plouă, Vreme de beție! Plouă ca-n Parisul lui Verlaine Floarea-soarelui, bătrână,- De ce nu vrei tu să cred Că toamna a și venit? Ploaia tristă și banală Încoronează codrii cu-naltă agonie. Se plimbă Toamna prin grădini Cu-nflăcărata mea aripă, Cu faldurii hlamidei plini de crizanteme. Lângă noi se sting și mor, Dragii noști, dragi părinți. Mă cuprinde o tristețe iremediabilă. Opriți Istoria - cobor la prima, Opriți la
PARTEA A III-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1465146466.html [Corola-blog/BlogPost/382140_a_383469]
-
naturii. O astfel de dublă polarizare semantică a vremii (care sugerează și timpul individual al lui Macedonski, dar și timpul naturii eterne) putem afla în Revedere, unde vremea exprimă mai întâi timpul regenerator al naturii, foarte apropiat de cel cosmic: "Codrule cu râuri line/ Vremea trece, vremea vine,/ Tu din tânăr precum ești/ Tot mereu întinerești". (...) La Macedonski vremea este partea componentă a unui spațiu poetic care exprimă o altă formă de idealitatea impenetrabilă, dar și timpul ce influențează natura, ca
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski_0.html [Corola-blog/BlogPost/359532_a_360861]
-
ce mă-ncântă Și de drag, La piept aș strânge Universul. Diafana Primăvară Se revarsă tumultoasă Și din zori îndepărtate Se-apropie în stol Zglobii, gălăgioși cocorii Iar Glavaciocul susură domol. Crește iarba, covor moale, Roua cade pe ogoare Sună codru-n așteptare, Primăvara-i pe cărare Înflorind florile-n cale Și zefirul, boare lină, Ne răsfață în grădină, Iar copacii din livadă Straie verzi îmbracă-n grabă, Ca stropiți cu spumă crezi Că sunt prunii în livezi. Cade roua pe
SOSIT-A DULCEA PRIMĂVARĂ LA PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sosit_a_dulcea_primavara_la_floarea_carbune_1359993813.html [Corola-blog/BlogPost/351740_a_353069]
-
în: Ediția nr. 2119 din 19 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Când femeia plânge, Lumina fanarului Pare a se stinge, În oglindă farului; Când femeia plânge, Copacul tresare Își picura sânge De zeu pe-nserare; Când femeia plânge, Pământul oftează, Codrii și i-ar smulge, Pan’ se-nseninează; Când femeia plânge, Covor îi așterne, Ca-n gene își strânge Tot lumini eterne; Femeia iubește, Căci...a plânge știe, Cu lacrimi sfințește Vers de poezie... Referință Bibliografica: LUMINĂ FANARULUI / Elenă Spiridon : Confluente Literare
LUMINA FANARULUI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1476902786.html [Corola-blog/BlogPost/371375_a_372704]
-
Înaintează pe mărețul său cal. Însoțit de o aureolă solară, Impunător cu brațul deschis, Se ridică cu piciorul în scară, Protejat de însuși Zamolxis. Urmat de puternica-i armată, Pe care a condus-o ani și ani, De munți și codri încadrată, Înfruntându-i pe romani. Referință Bibliografică: Regele lupilor, Decebal / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 266, Anul I, 23 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
REGELE LUPILOR, DECEBAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Regele_lupilor_decebal.html [Corola-blog/BlogPost/355768_a_357097]
-
A stelei ce cade din galaxii În care nu mor acei oameni vii, Caut și caut și cern ca-n infern Păcatele lumii, tânjirea-n etern, Discern în putința-mi diseminată, Puterea de-a căuta înca o dată, În ploaie și codrii, pe aripi de sfinți, Puterile lumii cu ambii părinți, În care orfană de vis și pădure, E doar suferința ce știe să-ndure, Lasați- mă-n pace, în pacea luminii Îngropată în florile din matca grădinii, Acolo măcar, în revolta
ÎN MATCA LUMINII de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1483112218.html [Corola-blog/BlogPost/381509_a_382838]
-
funie-n pod La fel ca un semn de-ntrebare De-o groază de vreme că n-are Cine să-i facă marinărește un nod Și mierlele vremii se duc Odată cu stele puzderii Țărâna cu ciutele serii Pătrund într-un codru caduc Lăsați-mă dar să vorbesc Pândesc la ferestre ocnași Oamenii care pe sfoară sunt trași, Mor natural și firesc Referință Bibliografică: Dați-mi voie / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 402, Anul II, 06 februarie 2012. Drepturi
DAŢI-MI VOIE de ION UNTARU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dati_mi_voie_ion_untaru_1328536124.html [Corola-blog/BlogPost/346679_a_348008]
-
PELERINULUI LA SINAIA Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Sinaia e un oraș regal, perlă a coroanei orașelor cu istorie românești. Între flancuri muntoase, îmbrădite de mitropoliții veșnic verzi ai codrilor străveci, salba lui arhitectonică grandioasă de castele și vile se contopește în vitraliul ochiului de cer cobăltuit. Umbrele valsează cu razele soarelui fluid jur-împrejurul lor și-n fiecare inimă de om cumsecade, ce soarbe vraja orașului e încuibată fericirea pătrunzând
VLAD OPREA. REVERENŢELE PELERINULUI LA SINAIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1459497782.html [Corola-blog/BlogPost/375048_a_376377]
-
pur-românesc. Se definește pe șine, realizându-și autoportretul, cu fervoarea și efervescenta creatoare a unui suprarealist, împrumutând accente fauvistice (culori țări) și creând magia omniprezentă într-o creație populară: „Din limpezi izvoare îmi iau apă vie/ Și foșnetul frunzei din codru mi-e cantul/ Iar soarele toamnei și mustul mă-mbie/ Să dărui cu dragoste, veșnic, Pământul.” (Sunt). Utilizând (așa după cum era și normal) instrumente lirice menite să sensibilizeze, să atragă, să inducă starea de reflecție asupra adevărurilor vieții, fără a
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
maximei bine cunoscute: ”are balta pește!” așa că, îi gratulează de îndată pe furnizorii de mărfuri sau prestatorii de servicii recomandați cu atenție de intermediari convingători cu onorarii substanțiale sau plăți de domeniul basmului în timp ce prin Țară ”se fură ca-n codru!” Cum, chiar nu cunoașteți expresia asta? Păi este la ordinea zilei și o cunosc până și copii de grădiniță. Pentru lămurirea celor care nu sunt familiarizați cu acest termen înțeleg să mă refer la cel mai relevant exemplu care nu
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1464356399.html [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
nelegal și nu în ultimul rând, infractorii au beneficiat de ”amabilitatea și înțelegerea” organelor de control ale Ministerului Finanțelor. În acest context apreciat de mine ca suficient de revelator am dreptate ca să mă folosesc de maxima cu ”furtul ca în codru!” atunci când mă refer la Țara mea în care mai există o replică la fel de plastică dar și supărător de reală și anume:, atunci când vrei să muncești și să faci ceva ca să mai câștigi un ban pentru a-ți suplimenta venitul lunar
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1464356399.html [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
Română, Alfabet Latin și Demnitate. Limba română și alfabetul latin au fost obiectivele de bază ale Mișcării de Eliberare Națională de la 1988-1989, depășind obiectivele cu aspect economic. La toate protestele de stradă se vedeau transparante cu textul „Limbă și alfabet”, „Codru, apa și pământul! Alfabetul și cuvântul!!” ș.a. Este probabil unicul stat în lume care are decretată o sărbătoare a Limbii - Limba Română, devenită de curând sărbătoare națională a tuturor românilor. Imnul Republicii Moldova a fost scris în baza frumoasei ode limbii
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1472642586.html [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]