7,234 matches
-
autorul își dă adevărata probă a virtuozității artistice: „Străjuiesc piscuri de munte cetele cetății dace / Ca să-și apere pământul de puterile vorace / Sărăciți de bogății, munții-ncep să se prăvale / Stânci lovite de stihii au pornit iureș la vale. Arde codrul, arde lanul, arde câmpia pustie / Interesele tembele s-au pornit să ne sfâșie / Strigă Tisa, strigă Nistrul, strigă Țara-n agonie / Inclusă în Uniune, România-i o stafie. // Câmpurile dezgolite de păduri și de fânețe / Și-au pierdut din măreția
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
în Uniune, România-i o stafie. // Câmpurile dezgolite de păduri și de fânețe / Și-au pierdut din măreția vremurilor cu sânețe / Sună goarna, bate toba, se-aud strigăte amare / Căci cohortele străine ne-au furat din țărm și mare // Strigă codrul, strigă ramul, strigă Dunărea albastră / Căci scârnava Uniune vrea ca sclavă țara noastră. / Când religii globaliste insistent vor să ne sfarme / Frați români, a sosit vremea să ne înrolăm sub arme!” (Ne cheamă pământul). Poate că și alți poeți și
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
pământul”. Sentimente patriotice răzbat din multe poezii, provenite din spiritul strămoșilor noștri care mureau zâmbind, în apărarea patriei.” Amintiri despre daci”:„Din întâmplările trecute / Îmi amitnesc un peisaj montan / Unde trăiau, fără redute / Dacii cu sica și cu buzdugan // Stăpâneau codrii de stejar / Roteau pe dealuri herghelii de cai / Cușma de miel, tolba cu-amnar / Doinindu-și viața din caval și nai. // Altare-aveau cioplite-n piatră, / Căci dacii s-au născut din stâncă / O Țară-aveau - Mamă și vatră / O țară ce
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > ORȚENII ÎN SĂRBĂTOARE Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 1667 din 25 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Miercuri, 22 iulie 2015, a fost mare sărbătoare în Țara Codrului. Prilejul, oferit de Hramul Mănăstirii „Sfânta Maria Magdalena” din Ciutruci - Oarța de Sus, a adunat câteva sute de credincioși din cele trei județe limitrofe : Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Serviciul religios, oficiat de un sobor de peste 30 de preoți, a fost
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
familiei Octavian și Simona Zaharie, unde au avut loc manifestări culturale organizate de Primăria comunei Oarța de Jos, Parohia Ortodoxă Română Oarța de Sus și Muzeul satului codrenesc din Oarța de Sus : „Cununa la seceriș”, Lansarea cărții „Povești din Țara Codrului”, vol. II, autor prof. Traian Rus și un spectacol folcloric codrenesc. Obiceiul „Cununa la seceriș”, model tradițional demult dispărut, a fost „recuperat” cu aportul grupului folcloric de la Aluniș, jud. Sălaj, condus de prof. Maria Croitoru, al localnicilor și a celor
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
prof. Traian Rus și un spectacol folcloric codrenesc. Obiceiul „Cununa la seceriș”, model tradițional demult dispărut, a fost „recuperat” cu aportul grupului folcloric de la Aluniș, jud. Sălaj, condus de prof. Maria Croitoru, al localnicilor și a celor veniți de dincolo de Codru, de la Cuța și Soconzel, jud. Satu Mare, sub conducerea Malvinei Madar Iederan. A contribuit substanțial și cunoscutul rapsod al Țării Codrului Radu Ciordaș, respectându-se în detaliu fiecare element. S-a binecuvântat holda, s-a „târguit” plata, s-a cosit, s-
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
aportul grupului folcloric de la Aluniș, jud. Sălaj, condus de prof. Maria Croitoru, al localnicilor și a celor veniți de dincolo de Codru, de la Cuța și Soconzel, jud. Satu Mare, sub conducerea Malvinei Madar Iederan. A contribuit substanțial și cunoscutul rapsod al Țării Codrului Radu Ciordaș, respectându-se în detaliu fiecare element. S-a binecuvântat holda, s-a „târguit” plata, s-a cosit, s-au legat snopi, s-au făcut cruci și cununi, s-au horit vechile doine ale secerii, totul încheindu-se cu
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
binecuvântat holda, s-a „târguit” plata, s-a cosit, s-au legat snopi, s-au făcut cruci și cununi, s-au horit vechile doine ale secerii, totul încheindu-se cu un „danț” codrenesc pe țarină. Lansarea cărții „Povești din Țara Codrului”, vol. II, a d-lui prof Traian Rus a însemnat cuvinte elogioase rostite de cei doi episcopi , de profesorii Cedică Georgeta Robu și Mureșan Olimpia de la Ulmeni, Viorel Pop de la Fărcașa, preotul stavrofor Radu Botiș de la Țicău, dr. Ilie Gherheș
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
de la Ulmeni, Viorel Pop de la Fărcașa, preotul stavrofor Radu Botiș de la Țicău, dr. Ilie Gherheș, șef de secție la Muzeul de Edtnografie din Baia Mare, scriitorul Milian Oros din Someș Uileac. Este o lucrare de antropologie, etnologie , folclor, istorie a Țării Codrului. Programul folcloric, care a încheiat manifestările culturale a ținut până târziu în seară și a adus pe scenă ansambluri, echipe de dansuri (Băița de sub Codru, Urmeniș, Asuaju de Sus), grupuri folclorice, interpreți de folclor, „vedetele” fiind Radu Ciordaș, Malvina Madar
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
Milian Oros din Someș Uileac. Este o lucrare de antropologie, etnologie , folclor, istorie a Țării Codrului. Programul folcloric, care a încheiat manifestările culturale a ținut până târziu în seară și a adus pe scenă ansambluri, echipe de dansuri (Băița de sub Codru, Urmeniș, Asuaju de Sus), grupuri folclorice, interpreți de folclor, „vedetele” fiind Radu Ciordaș, Malvina Madar Iederan , Rodica Pop Seling. A fost o zi minunată, de rugăciune în primul rând, o zi în care codrenii s-au întâlnit atât cu Dumnezeu
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
și minuni. Nașterea unor prunci proveniți din fecioare era ceva curent iar unii dintre aceștia, crescând, deveneau voinici și plecau în căutarea Graalului, deși nimeni nu avea habar ce este năzbâtia asta. Cert este că, de regulă, se pierdeau în codrii întunecați ai facebook-lui și nu se mai auzea în veci de ei. Alții, cei născuți cu grave malformații comportamentale, plecau la muncă printre străini cu gând să se chivernisească. Vai de mama lor! Aici în împărăție ei erau subiectele unor
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
Să mai ramina,o zi,nici macar. Se-aduna în urma-i ,hoinari că și el, Aleargă în noapte,zbirliti și e ger Și-i ninge în coame,dar el stă stingher Lucindu-i doar colții ce par de oțel Pindeste din codru,adulmeca fin Miresme răzlețe și șoapte ce vin Din locul pe care-l aveau sub priviri Mocnește în piepturi minie și chin. Să rupă zăvorul să intre la stina, Ce fragezi sînt miei,ce haită hapsina, Rupindu-i în patru,să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
tulbură rostul,aduce soliaSa mai ramina,o zi,nici macar.Se-aduna în urma-i ,hoinari că și el,Aleargă în noapte,zbirliti și e gerSi-i ninge în coame,dar el stă stingherLucindu-i doar colții ce par de otelPindeste din codru,adulmeca finMiresme răzlețe și șoapte ce vinDin locul pe care-l aveau sub priviriMocneste în piepturi minie și chin.Sa rupă zăvorul să intre la stina,Ce fragezi sînt miei,ce haită hapsina,Rupindu-i în patru,să-i dai de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
din 27 octombrie 2015. VISURI SPULBERATE Se aud în pădurice pe sub poale de aluni, Zbârnâituri de alice tulburând a ei minuni. Câmpuri verzi cu viorele sunt călcate de hăitași Triluri lungi de pasarele alungate de gonași Și tot freamătul din codru,se oprește un moment, Chiar și inima de lotru stă la pândă,mai atent Ceasuri lungi de așteptare,tupilați printre frunziș, Stau scrâșnind de încordare,toți,privind în luminiș. Speriați și tremurânzi,iată vin pe cărărui Fulgerând din ochii blânzi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
vânat și o domnită, ... Citește mai mult VISURI SPULBERATESe aud în pădurice pe sub poale de aluni,Zbârnâituri de alice tulburând a ei minuni.Campuri verzi cu viorele sunt călcate de haitasiTriluri lungi de pasarele alungate de gonasiSi tot freamătul din codru,se oprește un moment,Chiar și inima de lotru stă la pândă,măi atentCeasuri lungi de așteptare,tupilați printre frunziș,Stau scrâșnind de încordare,toți,privind în luminis.Speriati și tremurânzi,iată vin pe cararuiFulgerand din ochii blânzi,căprioara cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
prea târziu să re-nviezi plăceri Poate curând vei regăsi sărutul Pierdut pe un peron de nicăieri! Nu căuta fantome în oglindă Nici amintiri din vremuri de coșmar Lasă senzații care te colindă S-adauge surâsului nectar Aleargă să vezi codrii de aramă Pe dealuri de iubire și de dor Ascultă-ți simtțrile care cheamă Să reaprinzi tăciunii de amor Chiar de-i sădi fire de fericire Fie în piatra sau pământ arid Vei intui - cuprinsă de uimire Că dragostea nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
prea târziu să-ți retrăiești trecutulNu-i prea târziu să re-nviezi plăceriPoate curând vei regăsi sărutulPierdut pe un peron de nicăieri! Nu căuta fantome în oglindăNici amintiri din vremuri de coșmarLasă senzații care te colindăS-adauge surâsului nectarAleargă să vezi codrii de aramăPe dealuri de iubire și de dorAscultă-ți simtțrile care cheamăSă reaprinzi tăciunii de amorChiar de-i sădi fire de fericireFie în piatra sau pământ aridVei intui - cuprinsă de uimireCă dragostea nu-i sentiment sordidNu contempla fantome în oglindăPrivește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
asemenea unor himere ne provoacă să mergem, de fiecare dată, mai departe. Îl binecuvântez pe prietenul meu Stelian Gomboș și îi binecuvintez lucrarea de față, fericindu-mă să fiu prezent într-o carte compusă din capitole cu teme diverse, asemănătoare codrilor fremătați de vânturi care rezită, prin solidaritate, în fața furtunilor și prin umbră răcoritoare, în fața vremilor secetoase și toride. Temele diverse răspund întrebărilor diverse. Căutătorii de liniște vor găsi tihnă și pace, în timp ce iubitorii de frământare vor găsi motive de provocare
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
Dorință”. Sub teiul tău, în miez de vară, purtând povara dorului, înmiresmați aburi de „ Doină” umplu pădurile de fagi și pân’ spre seară-n cânt șoptit, spre-a nu trezi în crânguri cucii, doinesc „ușure” dintr-un nai tristă„Povestea codrului”. Când bruma toamnei lin coboară ca o plutire de egretă și creionează un contur de „Vultur”exilat pe-o stea, un râu săltând din piatră-n ... Citește mai mult Sub teiul tău, în primăvară,când zorii-ncep să își răsfirecu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
de tainică „Dorință”.Sub teiul tău, în miez de vară,purtând povara dorului,înmiresmați aburi de „ Doină”umplu pădurile de fagiși pân’ spre seară-n cânt șoptit,spre-a nu trezi în crânguri cucii,doinesc „ușure” dintr-un naitristă„Povestea codrului”. Când bruma toamnei lin coboarăca o plutire de egretăși creionează un conturde „Vultur”exilat pe-o stea,un râu săltând din piatră-n ... II. VISCOLIRI DE TOAMNĂ, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016. Când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
de albatros S-a dăruit în tot cu prisosință, Dar crucea i-a fost grea, drumul spinos. Ca magma mută-i clocotea iubirea, Dorințele-trăiri incendiare; Pentr-adevăr-tunet i-a fost rostirea, Jugul dreptății-tristă resemnare. Iubind în taină rătăci în lume Prin codri odihnind lângă izvoare, Sau pe sub plopi fără de soț și nume, Ori pe sub tei, când da lumina-n ... Citește mai mult Nu se întâmplă pentru-ntâia oarăCând cornul Lunii sună-n Ipotești;E ceasul când Luceafărul coboarăSă lumineze cerul din ferești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
zbor rebel de albatrosS-a dăruit în tot cu prisosință,Dar crucea i-a fost grea, drumul spinos.Ca magma mută-i clocotea iubirea,Dorințele-trăiri incendiare;Pentr-adevăr-tunet i-a fost rostirea,Jugul dreptății-tristă resemnare.Iubind în taină rătăci în lumePrin codri odihnind lângă izvoare,Sau pe sub plopi fără de soț și nume,Ori pe sub tei, când da lumina-n ... XXIX. DUALITATE, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1435 din 05 decembrie 2014. Străina din mine nu vrea să spună de unde mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
De-a lungul celor 12 localități, pe valea Răutului, un afluent de dreapta al Nistrului, se derulează dealurile de calcar, ce au adunat istorie. În arealul Orheiului se află primul Parc Național al Republicii Moldova de 32000 de ha - peisaj de codru. În apropiere de Orhei, la 18 km, localitatea Butuceni: eco - resort, un sat declarat ecologic, unde orice mașină nu are voie să depășească viteza de 10 km/oră. Face parte din patrimoniul național istoric. O poartă țărănească, asemănătoare porților mari
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
fapt de viață unic, înălțător, asumat cu demnitate în toate coordonatele sale, ca un fapt de excepție care poate da sens vieții. ș...ț Asemenea haiducilor care nu și-au găsit locul în comunitate și au preferat să ia drumul codrului, un astfel de fapt de viață mai poate însemna și că există o dezicere față de ceilalți, mai ales față de cei care, în conformitate cu așteptările comune, ar fi trebuit să-și exercite rolurile de persoane semnificative." (pp. 241-242) Așadar, maternitatea haiducească e
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
în ansamblu ca și în detalii, într-o antimetafizică absorbantă ce nu lasă nici un rest. Fantazarea cruntă, halucinația malignă, insanitatea asumată constituie reperele sale într-un proces care consumă realul, lăsând doar lestul sumbru al acestuia: Cum și-a strâns codrii... Cum și i-a pus/ în desaga văzduhului, lent.../ Ușor fantastic, inaparent/ Mi s-a părut vântul./ Orbi tot pământul,/ Tot cerul, toată vecia./ Nici un zbor./ Nici un neabsent./ Ca din ulcior în ulcior,/ un exordiu de flori bâiguitoare/ picura-n
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]