236 matches
-
bolnavă. Uneori, domnul Tachi mai ieșea din prăvălie înarmat cu o cobiliță și trei cofe - căldările metalice nu se găseau pe atunci - și aducea apă de la fântână cu cumpănă de la nici 20 m depărtare. De ce folosea acea cobiliță și trei cofe, nu două, nu pot ști, dar lumea care-l vedea în această postură, cam râdea a batjocură la adresa vredniciei lui, când mai ușor iar fi venit să meargă de două ori cu câte două cofe și să-și facă necesarul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
folosea acea cobiliță și trei cofe, nu două, nu pot ști, dar lumea care-l vedea în această postură, cam râdea a batjocură la adresa vredniciei lui, când mai ușor iar fi venit să meargă de două ori cu câte două cofe și să-și facă necesarul de apă. El poate voia să demonstreze că procedează nu ca toți oamenii gospodari, ci ca un original ce era și pentru aceasta stârnea râsul celor ce-l vedeau... Cu timpul domnul Tachi dorește să
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
telefon, Stephen King, Huntington, ziare din lumea întâi sau a doua. Singura intruziune permisă, de pildă în India, sunt pachețele cu ceai de Darjeeling, în Maroc poza unui berber în burnus vinețiu, la București o țărăncuță de lemn ducând o cofă de trestie. Camera nu are fereastră, primind neon și freon din tavanul pavat cu tuburi albe și grătare de ventilație. Mocheta bej cu desene roșcate stilizând floarea de măceș e singura înviorare în acest spațiu electrostatic. În colțul camerei, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
așa ceva. Tot de la comercianți ambulanți se aprovizionau locuitorii în acest timp cu gaz lampant și păcură pentru uns căruțele, cu cartofi, care la Umbrărești nu se cultivau, pește sărat adus de lipoveni, oale și străchini care se dădeau pe cereale, cofe, șiștare (la noi se pronunța șitare), linguri din lemn, fuse pentru tors etc. Schimburile de mărfuri esențiale ca valoare (cereale, animale) se realizau însă direct între sat și oraș, în cadrul târgurilor organizate săptămânal și ocazional, dar, mai ales, prin cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Niță, Ghiță Anton, Vasile Maxim,Gheorghe Maxim cu fiul său Ion Maxim, butnarii Tache Vraciu, Neculai Apostu, Ghiță Chirilă, Aurel Chirilă și Victor Chirilă, tâmplarii Jenică Vraciu, Cezar Pușcuță și Ion Sandu. Fig. 5: Recipiente de lemn din zonă: chiuă, cofă, botă și baniță. (reproducere după zona etno. Colinele Tutovei) Fig. 6 Capete de stâlpi de poartă din satele zonei (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Dogar lucrând la butoi. Dealu Perjului (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Fig
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și secere. Asemenea fiare de descântec erau confecționate de către cei mai pricepuți fierari: Ion Anton din Satu Nou, Jenică Chirilă și Costică Buingiu din Tarnița sau Cezar Ojog din Gloduri. Pentru descântat, se punea un castron cu apă pe o cofă așezată cu gura în jos, în care, în timp ce se stingeau frigările înroșite în foc, se descânta astfel: „Cum se stâng,/ Cum se potolesc,/ Cum se liniștesc frigările în apă/ Așa să se potolească, să se liniștească/ Arșița și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
săptămâni pe valea Berheciului, bătăliile dându-se la Măldărăști, Tomozia și Dealu Perjului, unde și astăzi se mai pot vedea șanțurile de refugiu ale oștenilor lui Ștefan. În vremea asta, Dumnezeu a dat o ploaie de gândeai că toarnă cu cofa. Retrăgându-se spre obârșia pârâului Berheci, prin mlaștinile din zona satului Oțelești, cătanele erau ude până la piele și oțelele puștilor ruginiră după atâta amar de ploaie. Ștefan nu zăbovi mult și în vreme ce poznașul sta prin corturi zgribulind de frig, se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de oameni, printre care și cei doi copii frumoși și harnici ai săi. Acest om e un exemplu de optimism dar și de omenie, angajament, generozitate. Nu mă mir că-l 48 urmează lumea, chiar dacă nu mai scoate vinul cu cofa. E clar că și Romică, omul, sfințește locul. Urătura celor de la Buda în Frunzelor nr. 2 a provocat, firesc, bucurie, emoție, plăcere și prețuire pentru prietenii de la sate ... TVV în spectacol Televiziunea Vaslui a înregistrat în mare parte spectacolul (Festivalul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
care trebuiau eforturi fizice și mentale încât omul se simțea tâmpit de atâta muncă. Și oamenii și țara au obținut atunci rezultate istorice: "cinei harnic și muncește/ ori nu-i prost, ori mai gândește"! întreb, de unde bani, dacă mulți așteaptă cofe de moși adică să le vină cam de-a gata, ca și cum ar fi mari valori; ba unora li se încrețește nasul cerând salarii mai mari, 57 compensații, procente etc., la rezultate mai slabe ! că, pământurile sunt pârloagă... întreb: ce ne
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
dădea în lături de la muncă, prăși la porumb alături de tatăl și de mama sa. Niciunul dintre ei nu-i adresă nici un cuvânt până după ce mâncară de prânz din mâncarea dusă de ei de dimineață. Atunci tatăl, după ce bău îndelung din cofa de lemn care fusese toată dimineața protejată cu frunze de brusture, zise căscând: „Acum eu o să dorm puțin, să nu care cumva să te pună naiba să fugi iar în pădure că te termin, vin cu pușca după tine”. Când
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Brațele mamei, strângând la piept odorii, îi amintiră de nevoile ce îi tulburau liniștea familiei. Surâsul nevinovat care se întindea pe buzele copiilor îl făcu brusc să uite de necazuri. Reveni în tindă unde apucă plosca și o afundă în cofă, umplând-o cu apă. Își luă de pe masă traista cu merinde pe care femeia, grijulie, i-o pregătise de cu seară, și ieși în cerdac. Pentru o clipă se uită spre soare și avu impresia că se privesc ochi în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
peste picioarele cailor "colăcerilor", busuiocul punându-se în perna pe care vor dormi mirii, crezându-se că "atât cât va șede acest busuioc în pernă, atât vor trăi noii căsătoriți" 219. La întoarcerea de la cununie, mulți le ies înainte cu cofe pline cu apă pe care le varsă în cale, urându-le ca toată viața să le meargă din plin" 220. După cununie, la casa mirelui, mireasa este întâmpinată de soacra cea mare care o ia și o învârte de trei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este săvârșită prin apa care eliberează și primenește drumul Marii Treceri. "Apa tulbure", care apare în vis, este un semn al morții cuiva apropiat. Atât în Bucovina, cât și în Moldova, după ce omul a trecut la cele veșnice, se acoperă cofele cu apă, "ca să nu pice sufletul într-însele și să se înece, căci se crede că sufletul trage la apă". 226 Imagine în oglindă a venirii pe lume, scăldătoarea Marii Treceri se pregătește din "apă neîncepută" și plante purtătoare de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în cealaltă margine". Pune apoi blidul în fața tinerilor, "astfel ca inelul feciorului să vie în dreptul fetei, iar cel al fetei în dreptul feciorului" 258, pentru a se realiza schimbul, încredințându-se unul altuia. La poarta miresei, soacra cea mică aduce o cofă cu grâu și cu un colac mare, pe gura cofei, o pune în mijlocul porții, iar nașul cel mare, cu un vornicel, trebuie să ia colacul de pe cofă, fără a coborî de pe cal. După ce îl iau, îl țin în sus, unul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
inelul feciorului să vie în dreptul fetei, iar cel al fetei în dreptul feciorului" 258, pentru a se realiza schimbul, încredințându-se unul altuia. La poarta miresei, soacra cea mică aduce o cofă cu grâu și cu un colac mare, pe gura cofei, o pune în mijlocul porții, iar nașul cel mare, cu un vornicel, trebuie să ia colacul de pe cofă, fără a coborî de pe cal. După ce îl iau, îl țin în sus, unul de-o parte, celălalt de cealaltă parte, pentru ca mirele să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
schimbul, încredințându-se unul altuia. La poarta miresei, soacra cea mică aduce o cofă cu grâu și cu un colac mare, pe gura cofei, o pune în mijlocul porții, iar nașul cel mare, cu un vornicel, trebuie să ia colacul de pe cofă, fără a coborî de pe cal. După ce îl iau, îl țin în sus, unul de-o parte, celălalt de cealaltă parte, pentru ca mirele să treacă pe sub colac. După ce a trecut mirele, rup colacul în două și-l azvârle în cele patru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pune busuioc. Dacă în ziua de Anul Nou s-a prins promoroacă pe busuioc mirii vor fi bogați, iar dacă nu s-a prins vor fi săraci.363 Fetele din Cernăuți, în seara Anului Nou, înconjură, de trei ori, dezbrăcate, cofa (găleata) cu apă pusă în fața casei. După acest ritual, aduc o oglindă pe care o pun pe cofă și, țînând o lumânare aprinsă în mână, își văd ursitul, în oglindă, dar și în apă.364 Potrivit unei alte credințe din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
iar dacă nu s-a prins vor fi săraci.363 Fetele din Cernăuți, în seara Anului Nou, înconjură, de trei ori, dezbrăcate, cofa (găleata) cu apă pusă în fața casei. După acest ritual, aduc o oglindă pe care o pun pe cofă și, țînând o lumânare aprinsă în mână, își văd ursitul, în oglindă, dar și în apă.364 Potrivit unei alte credințe din Bucovina, fetele, îmbrăcate în alb, își caută ursita la o fântână sau la o apă curgătoare, ținând în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ajunge, pe drumul apei, în Țara rochmanilor sau blajinilor, dându-le de știre că au sosit Paștile și să le serbeze.377 Într-o legendă se spune că Iisus Hristos, urmărit de jidovi, a scăpat de prigonire, ascunzându-se în cofa cu apă a fiului unei văduve: "Zice că, pe timpul când prigoneau jidovii pe Domnul nostru Isus Hristos, merse fiul unei văduve la o fântână cu cofa ca să aducă apă. Ajungând el la fântâna aceea și luând apă, se întoarse pe încetul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se spune că Iisus Hristos, urmărit de jidovi, a scăpat de prigonire, ascunzându-se în cofa cu apă a fiului unei văduve: "Zice că, pe timpul când prigoneau jidovii pe Domnul nostru Isus Hristos, merse fiul unei văduve la o fântână cu cofa ca să aducă apă. Ajungând el la fântâna aceea și luând apă, se întoarse pe încetul înapoi până pe vârful unui deal și acolo se pune un pic să se odihnească. Iată însă că, pe când sta el acolo și se odihnea, vede
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se pune un pic să se odihnească. Iată însă că, pe când sta el acolo și se odihnea, vede că vine un om tot într-o fugă asupra lui, și, cum ajunge, îi zice: Fiule! Lasă-mă să mă ascund în cofa ta, ca să scap de prigonirea jidovilor! Pentru că m-ai scăpat de astă dată de la moarte, mare dar vei căpăta de la mine. Drept aceea, când te vei afla în vreun năcaz foarte mare și ai voi să scapi teafăr și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în vreun năcaz foarte mare și ai voi să scapi teafăr și cu obraz curat dintr-însul, sau când vei avea vreo dorință oareșicare și vei voi să ți se împlinească, să te rogi numai așa:"Doamne! Omul cel din cofă!" și atunci orice dorință vei avea ți se va împlini!"378 În Bucovina (Capu Codrului), în ziua de Paști, dis-de-dimineață, până a nu răsări soarele, este obiceiul ca fiecare om să se scalde într-un râu sau într-o altă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
merg pe la casele fetelor, cu o cofiță plină de apă neîncepută, iar pe fata pe care o găsesc dormind o udă din cap până.n picioare. Alteori, flăcăii le pândesc pe fetele care ies din case și "toarnă vreo două-trei cofe de apă pe dânsele", chiar dacă sunt îmbrăcate de sărbătoare; astfel, se crede că fata udată se va mărita în decursul anului.380 De Sfântul Gheorghe (în Ajun), la revărsat de zori, pentru bunul mers al gospodăriei, se pregătesc gălețile utilizate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a treia zi, adică până după Sân-Giorgiu, și atunci, aruncându-l într-o fântână se zice: "Așa să izvorească laptele din pulpa oii, ca apa din fântână"".381 Tot în ziua de Sfântul Gheorghe, fetele din Bucovina se uită în cofa cu apă pentru a-și vedea ursita, iar de li se arată vreun chip de fecior, acela le va fi ursitul.382 În unele părți din Bucovina este tradiția ca fetele "să se roureze", în dimineața de Sfântul Gheorghe, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sapă puțin la rădăcina fiecărui pom pentru a rodi mai bine peste an.427 În Bucovina, "pentru a se încălzi îngerii", în ziua de Blagoviștenie (Bunavestire), se face foc în ogradă, dinaintea ușii, punându-se alături poame, sare și o cofă cu apă care, după aceea, se dau de pomană.428 În schimb, focurile din Joia Mare sunt făcute "pentru morți", "ca să aibă la ce se încălzi și sta la lumină", deoarece, se spune că morții vin și se așază împrejurul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]