236 matches
-
a-l scutura, a turna pe respectivul pe neașteptate o cofă de apă, sau să se scalde în apă rece, și frigurile îl vor lă sa. Cînd te scutură frigurile, dacă vrei să te lese îndată, să-ți toarne o cofă cu apă pe cap o femeie care a fost furată de bărbatu-său; da’ să se păzească să n-o vezi, căci se duc frigurile pe dînsa. De friguri e bine să-i toarne bolnavului, din cap, o cofă de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o cofă cu apă pe cap o femeie care a fost furată de bărbatu-său; da’ să se păzească să n-o vezi, căci se duc frigurile pe dînsa. De friguri e bine să-i toarne bolnavului, din cap, o cofă de apă rece, pe neștiute, o femeie fugită de bărbatu-său. Dacă cineva e prins de friguri, să cheme o femeie care a fugit cu cineva; să toarne apă pe bolnav cînd doarme și să fugă acasă, ca să fugă frigurile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pupi de trei ori pe spate și să-l dai peste cap, că apoi n-ai friguri. Cămeșă de mînz de iapă, luată (arsă) cu rachiu, e bună pentru friguri din facere. Ca să scapi de friguri: Se toarnă bolnavului o cofă de apă peste el. Se bea vin amestecat cu sare. Se bea] zamă de troscot* pisat sau de rădăcină de pelin. Se bea zamă de balegă de cal. Du-te dimineața cu el în grădină și, cu pielea goală, scutură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să mănînci pește sau pasere, ca să fii ușor ca paserea și vioi ca peștele. Copiii la Crăciun fac frigărui de brabeți* și scaiciori* pe care îi usucă la coș, și în ziua de Crăciun îi mănîncă. Cînd te duci cu cofa la apă, să nu mergi mîncînd, căci nu ții minte nimic. Cînd mergi pe drum să nu mănînci, căci uiți ceea ce ai făcut. Cînd mănînci roade noi, să zici: „Roadă nouă-n gură veche.“ Femeia nu trebuie să taie paseri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aceasta, pînă la genunchi în sîngele mortului. Cînd pe-un mort îl plouă pe drum, are să mai ție mult timp ploaia. Dacă i-a murit cuiva cineva și nu-l poate uita, scîrbindu-se* totuna, se crede că, dacă va înturna cofa cu gura în jos și va bea apă de pe fundul cofei de pe partea din afară, va uita de cel mort și nu se va mai întrista. Pe mormîntul unui spînzurat, fiecare trecător pune un gătej sau vreasc pînă se strînge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îl plouă pe drum, are să mai ție mult timp ploaia. Dacă i-a murit cuiva cineva și nu-l poate uita, scîrbindu-se* totuna, se crede că, dacă va înturna cofa cu gura în jos și va bea apă de pe fundul cofei de pe partea din afară, va uita de cel mort și nu se va mai întrista. Pe mormîntul unui spînzurat, fiecare trecător pune un gătej sau vreasc pînă se strînge o gră madă mai mare, apoi un oarecare îi dă foc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copiii născuți în zile mari trebuie să aibă vreun beteșug, sau corporal, sau spiritual, adică trebuie să fie ori ciungi, gheboși, chiori etc., sau trebuie să fie slabi la minte. Cînd femeia îngreunată se duce la apă, să scurgă bine cofele, ca să nu facă copilul cu boașele mari. Dacă se naște vreun copil cu vreun semn, apoi e bine ca mama să-l ieie și să se așeze cu dînsul pe pragul ușii, pe cînd toacă și trag clopotele pentru liturghie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe care-l sloboade de trei ori în iad, 330 și acele suflete care nu s-au prins de cîrstnic nici a treia oară sînt pierdute. înspre Joimari se dă foc la gunoaie și se pune pe un scaun o cofă cu apă, pentru ca sufletele morților să se încălzească și să beie apă. La toate ajunurile sărbătorilor de iarnă se pun pe masă două pîni, sare, pește, grîu și un pahar cu apă; se crede că noaptea vin familianții morți și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînepa frumoasă și să aibă pînza rost* de țesut. Luîndu-se tortul jos de pe urzitor, se ia el pe mînă și se lovește cu el în ușă, ca să umble pînza la țesut cum umblă ușa; apoi se lovește cu el în cofa cu apă, ca pînza să sporească ca apa; apoi se lovește cu tortul în horn, ca să sporească țesutul cum iese fumul de curînd în sus - și în urmă se mai zice că pînza să meargă așa degrabă pe stative cum
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să dea cu ea pe la gură, că-i va trece. Să nu bei apă din ciutură, că faci zăbale. Se zice că zăbalele la gură se trec dacă ia respectivul zăbalele cailor în gură. Faci zăbale cînd bei apa cu cofa, iar nu cu ulciorul sau tinicheaua. Zestre Cînd se răstoarnă zestrea fetelor mari semn este că au să se mărite. Vasele de aramă ce sînt destinate să se dea zestre la vreo fată mare se țin pline cu fasole, porumb
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vită și mănâncă slănina aceasta se vindecă. Dacă e bolnav de friguri se afuma cu slănina, tămâia albă și neagră puse pe o lespede. Hreanul-cinel mănâncă atunci când vine acasă de la biserica va fi iute și sănătos tot anul. Pus în cofele cu apă sau în fântâni, curăță apă. Sarea se folosește la sfințirea fântânilor. Cuișoarele se folosesc pentru dureri de masele. Usturoiul-servește la alungarea strigoilor de la casa, se ung grajdurile cu el. Sămânță de busuioccu firele de busuioc sfințite se afuma
Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2081]
-
o anumită temperatură caracteristică fiecărei ferite și numită punctul Curie ferimagnetic (temperatura Néel), corpul se transformă din ferimagnet în paramagnet. Feritele au, în general, punctul Curie mai scăzut decât substanțele feromagnetice ( 300 0 C pentru MnFe2O4 , 520 0 C pentru CoFe 2 O4, 440 0 C pentru MgFe2O4 ). Feritele au un ciclu de histerezis aproape dreptunghiular și o rezistență electrică foarte mare care le micșorează pierderile prin curenți turbionari, chiar la frecvențe relativ ridicate. Aceste caracteristici au condus la folosirea lor
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
baltă" vorbirea care nu respectă imaginarul lor lingvistic, norma(litatea) din cutele epidermei lor. 6. Ce pielea meattt... O scurtă introducere în structura Eu-lui numit MOI-PEAU în Franța, pe care uneori îl poți confunda cu "moi-pot" dacă ești pus în cofă de alterofilii de serviciu, care primesc bani pentru Romi și nu-i digeră pe Țigani Dacă apărarea principatului Batracian (FroggyLand) s-ar fi putut face cu mijloace militare, planul era ușor de construit (vezi puțin mai departe). Se prevedea mobilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
târg foarte "colorat", vizitat de mii de curioși. Fuseseră invitate să expună și ambasadele, așa că din te miri ce și mai nimic am încropit un "Stand al României" prezentam toate ștergarele, fețele de mese, carpetele, farfuriile și ulcioarele, fluierele, naiurile, cofele, strânse din ambasadă, plus afișele turistice, la care adăugam proiecții de diapozitive, muzică populară "pe casete" și din când în când câte un păhărel de țuică sau coniac. A fost "un succes de public" de care i-am făcut geloși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pătrundă până la oase sfânta oboseală a drumurilor și ca să-i poată da de rost, cu mine Împreună, fierarul sau „mehanicul“ satului. Automobilul este degradat definitiv de domnii și de cucoanele comode, care poposesc din oraș În oraș, din cofetărie În cofe tărie, ca și când abia au ieșit din casă ca să-și desmorțească lenea și ca să mai vadă lume. Efortul fizic, pulberea drumurilor și arșița soarelui trebuie prevăzute ca un minimum necesar de sportivitate, fără de care, domnule Cutare, mai bine rămâi acasă, trăgând
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mă somau să rostesc rapid cuvântul „portocală“), o aducea pe maică-mea, scoasă din sărite, să-mi arunce ocara de „cofăriță“ („mai taci, cofărițo!“); cofărițe se numeau la Cluj țărăncile guralive care își ofereau marfa (zmeură, afine, brânză, mălai) în cofă. Până acum, nu avusesem ocazia să-mi manifest mai pregnant gustul pentru ceva anume, nici măcar ca școlar n-am depășit media onorabilă. Cum ai mei nu m-au răsfățat niciodată cu jucării (o bună școală pentru mâini, de care am
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
din Argentina, Brazilia, Peru, Ecuador. Era un târg foarte "colorat", vizitat de mii de curioși. Fuseseră invitate să expună și ambasadele, așa că am încropit un "Stand al României" prezentam toate ștergarele, fețele de mese, carpetele, farfuriile și ulcioarele, fluierele, naiurile, cofele, strânse din ambasadă, plus afișe turistice, la care adăugam proiecții de diapozitive, muzică populară "pe casete" și, din când în când, câte un păhărel de țuică sau coniac. A fost "un succes de public" de care i-am făcut geloși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
în Japonia, numai un om cu stare materială bună, își poate permite a oferi iubitei...un superb trandafir albastru. În mijlocul parcului, de lângă debarcader, trona o fântână arteziană de forma unui crin, al cărui pistil îl reprezenta o femeie cu o cofă pe umăr. Intr-alt loc, se afla o carte uriașă din metal. Pe filele deschise era gravat un text scris în japoneză. Am fotografiat cartea uriașă, dar și femeia. Asakusa Sâmbătă, 30. 08. 2008 La această dată, Asakusa devine scena
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
km. pe frumos drum, printre lanuri de păpușoi și fânețe, pe lângă iazuri, printre înmlădierile Somuzului, prin Dolheștii mari și mici, prin pădurea Probotei pe înserate. La Preutești o fată privea cu ochii negri ațintiți curgerea regimentului, de lângă o poartă, cu cofa uitată în mână. "Ce te uiți așa, lelițo? Ia mă uit și eu, că tare mai sunteți năcăjiți..." Tot drumul femeile es cu apă și cu fructe în calea flăcăilor obosiți de drum pășind greu sub raniță prin praful șoselei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Să treci văi adânci, ape reci. Hai, du-te. Păcat mare să-l omori după ce l-ai fermecat. E păcat să-l lași fermecat, fără să-i desfaci farmecul. Descântec pentru mușcătura de șarpe De dimineață mă sculai, Mâna pe cofă pusei, La fântână plecai, Cu Maica Precistă mă-ntâlnii. De mâna dreaptă mă luă La fântână mă duse. Acolo văzui șarpe trist și mânios. Ce stai, șarpe, trist și mânios? (Șarpe = Drăghici sau Pelinița) Am mușcat pe cutare. Leacul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vede amestec de ungurisme în limbă. Încep a nota moldovenisme. Sudui sudalmă moare de curechiu fotoghin (petrol) bade zgâțâit. șepte șese Miercuri 25 Aug. Ceica. Adunare populară. boboc (numai p. puiul de gâscă) rățucă (rățușcă) gaz-uri laz curătură vreascuri cofă ciubăr chisăliță de hiribe borș de cartofe Am auzit o istorisire despre Constantinescu P. În județul Făgăraș este o școală ș-o fermă de făcut brânzeturi și directorul ei e un ardelean Virgil Pop. Vine C. în inspecție, întreabă ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bătrân, ca să cerceteze pe binecredincioșii lui Mahomet. Localnicii l-au primit cu dușmănie. Suntem săraci, vai de noi, subt urgia lui Alah, ziceau ei; nu te opri la noi, n-avem cu ce-ți sta înainte. Dați-mi măcar o cofă de apă, ca să-mi astâmpăr setea, a cerșit bătrânul călător. Nu se poate; du-te în drumul tău, străine. Astfel l-au alungat pe acel bătrân și el s-a urcat mai sus pe poteca muntelui, ș-acolo i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
târg foarte "colorat", vizitat de mii de curioși. Fuseseră invitate să expună și ambasadele, așa că din te miri ce și mai nimic am încropit un "Stand al României" prezentam toate ștergarele, fețele de mese, carpetele, farfuriile și ulcioarele, fluierele, naiurile, cofele, strânse din ambasadă, plus afișele turistice, la care adăugam proiecții de diapozitive, muzică populară "pe casete" și din când în când cate un păhărel de țuică sau coniac. A fost "un succes de public" de care i-am făcut geloși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
În iunie 1977, toate aceste credințe naive au fost strivite dintr-un condei. Ceaușescu a decis desființarea facultății, eliminarea specializărilor sociologie, psihologie, pedagogie și păstrarea unei mici enclave de 25 de studenți pe an cu specializare mixtă filosofie-istorie. Luați din cofa propriilor noastre iluzii, am reacționat dramatic de periculos și de inutil: am făcut grave, am boicotat cursurile de istorie, am făcut proteste și memorii colective la Comitetul Central și la secretarul general, explicând la ce sunt bune specializările noastre (care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
chitarist. Au fost prea mulți invitați. Era și mâncare și băutură, dar n-avea în ce-ți pune. Noi, adică eu și rudele de la Boboești ne-am dus la sora mea Marița lui Toader V. De la nuntă am luat o cofă de vin. Marița ne-a făcut o mămăligă mare și cu brânză și scrob ne-a dat să mâncăm. Am băut și vinu. Și sătui și băuți bine ne-am dus la nuntă iară, că aveam gust de jucat. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]