871 matches
-
epidemiologice, fiind primul folosit în The Epidemiologic Catchment Area Project (Regie et al., 1984Ă. • Revised Diagnostic Interview for Borderlines (DIB-R; Zanarini et al., 1989Ă este un interviu structurat ce constă din 105 itemi ce investighează patru arii: controlul impulsurilor, afectele, cogniția și relațiile interpersonale. Se referă la ultimii doi ani și servește pentru a evalua TP de tip borderline în conceptualizarea lui Gunderson (1981Ă, similară, dar nu identică cu cea din DSM-IV-TR. • Diagnostic Interview for Narcissism (DIN; Gunderson et al., 1990Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
stimulii din mediu. Abordarea toleranței la stres presupune cultivarea capacităților de detașare a situațiilor suprasolicitante sau critice și a aceleia de acceptare a evenimentelor ce nu pot fi controlate. A patra dimensiune terapeutică vizează promovarea capacităților interrelaționale personale prin controlul cognițiilor care le dezavantajează dar cu păstrarea și cultivarea stimei de sine. Tehnicile dialectale specifice apelează cu precădere la cultivarea paradoxului care facilitează spontaneitatea și flexibilitatea limbajului și a comunicării în ansamblu. O contribuție asemănătoare o are și aplicarea tehnicii „avocatului
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și de comportamente. Circumscrierea sa e importantă pentru cercetare și evaluarea prognosticului și terapiei. Domeniul e în dezvoltare și în ultimele decenii s-au cumulat deja o serie de doctrine, interpretări, mai ales de psihopatologia developmentală, din aria psihanalizei și cogniției sociale și, la fel, o serie de date observaționale, studii genetice, de cercetări temperamentale și neurofiziologice. Conceptual actual de psihopatie este comentat în egală măsură din perspectiva unui tip ideal, a unui prototip, a unui cluster, a reuniunii mai multor
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ar avea disfuncții ale lobului frontal și e în mare măsură transmis genetic un temperament aparte, lipsit de reacții de frică și puțin influențabil prin educație, detenție și psihoterapie. El nu avea un echipament neurofiziologic destul de dezvoltat pentru a prelua cogniția socială bună, parentală și educațională, dar preia cu ușurință modele impulsive sau de indiferență afectivă. Sociopatul e mult mai frecvent. La acest nivel intervine responsabilitatea educativă a părinților pentru a nu evita transmiterea transgenerațională a comportamentelor dissociale. BLACKBURN studiază populația
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mai abstracte a semnificațiilor îi scapă. În această direcție a efectuat studii experimentale WILLIAMSON (după SIEVER, 1998Ă. Pe de altă parte psihopații nu pot aprecia semnificațiile emoționale ale unor evenimente și experiențe. Se presupune că rețelele neuronale profunde care corelează cogniția cu emoția sunt deficitare. Psihopatul are unele modele comportamentale și atitudinale care au în mod cert o bază cerebrală. Așa sunt: siguranța sa de sine, asertivă și dominatoare, contactul intens ochi în ochi (ca în fascinație, hipnozăă, intuirea vulnerabilității victimei
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
măsura progreselor genetice, neuroștiințelor, a psihologiei genetice și cognitiv-comportamentale - articulată cu moștenirea psihanalitică și fenomenologică, dar genul acesta de patologie, căruia i se alătură psihopatul malign, nu poate fi „explicat” până în cele din urmă prin cumulul factorilor biologici și de cogniție socială (LĂZĂRESCU, 1994Ă. Rămân încă multe de lămurit în aria tradițională a determinismului endogen, mai ales dacă includem aici și trăiri mai apropiate de normalitate, precum dragostea pătimașă, fanatismul politic sau extazul mistic. BIBLIOGRAFIE ALEXANDER F., SELESNIK S.T. (1972Ă - Histoire
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
credințele nedeclarate, instrumentele, normele, valorile, modurile de colectare a informațiilor din mediul înconjurător împărtășite de toți membrii societății respective construiesc acea intimitate culturală (cultural intimacy) proprie "culturii epidemiologice" (Herzfeld, 1997/2005). Deoarece fenomenele psihice primare (precum fenomenele perceptive), dar și cognițiile complexe, ca procese psihice fundamentale depind de informațiile culese din mediul înconjurător, modul în care se realizează reținerea informațiilor din mediu prezintă un interes deosebit. Culturile dezvoltă convenții pentru culegerea informațiilor și stabilesc valoarea fiecărei informații. De exemplu, oamenii din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1994). Individualiștii sînt supuși în mai mare măsură, în viziunea lui Bond și Smith (1994), "erorii fundamentale de atribuire", prin accentuarea rolului cauzelor interne în explicarea comportamentului "celuilalt", o asemenea atribuire intervenind mult mai frecvent în comparație cu colectiviștii. 8.6.4. Cognițiile Individualiștii sînt preocupați în mai mare măsură de propriile nevoi, dorințe, idei, drepturi, capacități. Colectiviștii manifestă interes față de nevoile celorlalți, încercînd să le inducă acestora o stare de bine psihologică. în general, în culturile colectiviste există mai mult interes pentru
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Epstude, 2010). Indiferent de determinările inițiale, însă, pentru ca dragostea sa fie împlinită, este necesar un proces de co-maturizare, de "interdezvoltare mutuală" (Mitrofan, 1989) care necesită descoperirea unor noi criterii și motivații de a rămîne alături de partenerul o dată ales. CAPITOLUL 11 Cogniția socială și determinările sale culturale 11.1. Independența de cîmp Witkin și colaboratorii (1962) defineau întîia oară acest concept, identificîndu-l cu un stil cognitiv ce exprimă gradul de diferențiere psihică în registru perceptiv, prin care subiectul se orientează preferențial și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
interdependent; întrebuințînd termeni de nivel individual, personal, care corespund, la nivelul culturii naționale, individualismului, respectiv colectivismului. Acest pattern identitar diferit ar putea, prin configurația sa aparte și prin mecanismele cognitive pe care le activează, să influențeze profund și specific procesele cogniției sociale (Watson, Morris, 2002; Nakashima, Isobe, Ura, 2008). Să încercăm în paginile următoare o schițare a acestor tipare identitare de profunzime. Astfel, self-ul independent își stabilește ca cele mai apreciate valori libertatea și autodeterminarea, indivizii caracterizîndu-se în termeni de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ne afectează. În cazul bolnavului de SIDA, se încearcă prin terapia cognitivă să se realizeze o anumită dezimplicare și distanțare față de fenomen, să se disocieze reacția emoțională de situație, prin controlul gândirii și printr-o analiză de conținut a propriilor cogniții. Acest tip de terapie este de factură pedagogică, corectivă (Lisievici, 1999). Copilul seropozitiv prezintă distorsiuni masive ale triadei cognitive. Cognițiile negative față de sine sunt: autoculpabilizarea, depresia, autoevaluarea negativă, indezirabilitatea, incapacitatea de a-și atinge scopul. Cognițiile negative față de lume sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
față de fenomen, să se disocieze reacția emoțională de situație, prin controlul gândirii și printr-o analiză de conținut a propriilor cogniții. Acest tip de terapie este de factură pedagogică, corectivă (Lisievici, 1999). Copilul seropozitiv prezintă distorsiuni masive ale triadei cognitive. Cognițiile negative față de sine sunt: autoculpabilizarea, depresia, autoevaluarea negativă, indezirabilitatea, incapacitatea de a-și atinge scopul. Cognițiile negative față de lume sunt: perceperea lumii ca fiind epuizantă, ostilă, izolare, stigmatizare, neînțeles de ceilalți copii. De asemenea, copiii bolnavi nu sunt acceptați în
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de conținut a propriilor cogniții. Acest tip de terapie este de factură pedagogică, corectivă (Lisievici, 1999). Copilul seropozitiv prezintă distorsiuni masive ale triadei cognitive. Cognițiile negative față de sine sunt: autoculpabilizarea, depresia, autoevaluarea negativă, indezirabilitatea, incapacitatea de a-și atinge scopul. Cognițiile negative față de lume sunt: perceperea lumii ca fiind epuizantă, ostilă, izolare, stigmatizare, neînțeles de ceilalți copii. De asemenea, copiii bolnavi nu sunt acceptați în școli normale și din această cauză, simțind că sunt respinși, încep să deteste lumea. Importantă este
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
încep să deteste lumea. Importantă este și evaluarea negativă a viitorului, expectațiile anxiogene, umilitoare, elemente asupra cărora trebuie intervenit. Acum apar lipsa de speranță dată de inexistența tratamentului, gândirea suicidară, așteptarea morții. Procesul terapeutic se realizează prin identificarea și evaluarea cognițiilor eronate, prin dezvoltarea unor scheme cognitive mai flexibile, mai realiste, prin schimbarea modului disfuncțional de gândire. Abordarea nondirectivă (reprezentant: C. Rogers) se bazează pe faptul că noi avem capacitatea de a ne înțelege propriile probleme și pe faptul că avem
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
aceeași vârstă. De aceea, fragilitatea este considerată cel mai important factor de decizie terapeutică la vârstnic, cu condiția de a o diferenția de comorbidități și dizabilități (82). Există mai multe scoruri de evaluare a fragilității care iau în considerare afectarea cogniției, slăbiciunea, epuizarea, malnutriția, reducerea vitezei de reacție, performanțele fizice. Afilalo și colaboratorii săi raportează că viteza de mers ca indice de fragilitate, definită ca timp ≥ 6 secunde necesar pentru a parcurge 5 m, este un predictor independent de mortalitate intraspitalicească
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
ne amintim pasiv lucrurile care ni se întâmplă, ci ne gândim și elaborăm teorii referitoare la ele. Susținea că dezvoltarea continuă a acestor mici teorii și testarea lor din perspectiva factorilor pe care îi adunăm în experiența noastră zilnică reprezintă cogniția socială.Kelly afirma că fiecare dintre noi își elaborează un set de constructe personale pe care le utilizează pentru a înțelege lumea. Aceste constructe sunt bipolare. Deși constructul propriu-zis este bipolar, orice persoană poate fi plasată undeva, între cele două
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
depresivă în remisie (298); - adolescenți cu alt tip de tulburare psihiatrică (54); - adolescenți fără tulburare depresivă în prezent sau trecut și fără alt diagnostic psihiatric (1308). În cadrul tulburărilor cognitive asociate depresiei conform ipotezelor lui Beck, autorii au definit în prealabil „cognițiile negative” și un stil atributiv (Attributional Style) particular. Adolescenții deprimați prezintă particularități ale funcționării cognitive (cogniție negativă, atribuirea evenimentelor negative propriei persoane) ceea ce îi diferențiază de adolescenții în remisie (cei care au fost deprimați) și de adolescenții fără depresie. Întâlnim
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în prezent sau trecut și fără alt diagnostic psihiatric (1308). În cadrul tulburărilor cognitive asociate depresiei conform ipotezelor lui Beck, autorii au definit în prealabil „cognițiile negative” și un stil atributiv (Attributional Style) particular. Adolescenții deprimați prezintă particularități ale funcționării cognitive (cogniție negativă, atribuirea evenimentelor negative propriei persoane) ceea ce îi diferențiază de adolescenții în remisie (cei care au fost deprimați) și de adolescenții fără depresie. Întâlnim în această situație constatări făcute deja la adultul deprimat (în raport cu subiectul non-deprimat). În schimb, adolescenții în
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
-i diferențieze net de adolescenții martori atunci când simptomatologia depresivă dispare. Această situație este diferită față de constatările efectuate la adult. Autorii găsesc totuși o corelație între scorurile obținute la CESD, superioare valorii prag dar fără criteriile EDM, și factorii cognitivi perturbați (cogniție negativă în special). Problema pe care o ridică o astfel de cercetare se referă la stabilitatea modelelor cognitive interne pe de o parte, și fixarea progresivă a acestor modele cu repetarea sau persistența episoadelor depresive pe de altă parte. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
accepte ajutor. Acest ajutor este adesea asimilat unui discurs al părinților sau în legătură cu valorile parentale și este, deci, respins. Dar acest refuz al oricărui ajutor (calificat de unii autori drept help negation) se integrează mai ales într-un ansamblu de cogniții negative caracteristice depresiei: pesimism, sentiment de disperare, de incurabilitate, aptitudine redusă în ceea ce privește identificarea soluțiilor pentru rezolvarea problemelor sale. Este interesant să constatăm că adolescenții care au apelat deja la o formă de ajutor psihologic, oricare ar fi fost aceasta, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
această complexitate socială relevă Întrepătrunderea diverselor dimensiuni sociale Între grupuri diferite, deși, la o privire de ansamblu, acest factor nu este evident. Complexitatea identității sociale poate fi văzută În două modalități diferite. În primul rând, identifică diferențe individuale, În ceea ce privește impactul cogniției. În al doilea rând, se concentrează pe influența cauzală și nevoia de cunoaștere socială. Conceptul de identitate socială complexă, este văzut drept coîmpărtășire ori suprapunere a unei dimensiuni unice În interiorul unui grup guvernat de o altă dimensiune, astfel că două
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Silvia – Oana DONDAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93105]
-
A realizat primul site de statistică socială în limba română, disponibil la adresa http://statistica sociala.tripod.com. Domeniile de interes sunt metodologia cercetării și statistică, psihologia cognitivă, psihologia personalității și psihologia diferențială, iar ca domenii de competență: statistica, Eul în cogniția socială, autoreglarea comportamentală și relația profesor-elev. E-mail: afsava@socio.uvt.ro Cristian POPESCU este asistent asociat al Catedrei de Psihologie din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara, la disciplinele Psihologia muncii și Psihologia organizațională. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
La doar două decenii după retrospectiva psihologului consonantist se Întâmplă, Însă, o „importantă schimbare de perspectivă“ : grație informaticii, se reactivează și chiar se amplifică interesul pentru cunoaștere. Ivite printr-un extraordinar feed-back al tehnicii de „procesare automată a datelor“, științele cogniției (mai exact, „științele și tehnologiile cogniției“ ) - de care se discută din 1973 - se raportează frontal la studiul inteligenței și al sistemelor inteligente, iar cum acestea din urmă sunt naturale, sau artificiale, ajungem la spectaculoasa distincție Între inteligența naturală și inteligența
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
psihologului consonantist se Întâmplă, Însă, o „importantă schimbare de perspectivă“ : grație informaticii, se reactivează și chiar se amplifică interesul pentru cunoaștere. Ivite printr-un extraordinar feed-back al tehnicii de „procesare automată a datelor“, științele cogniției (mai exact, „științele și tehnologiile cogniției“ ) - de care se discută din 1973 - se raportează frontal la studiul inteligenței și al sistemelor inteligente, iar cum acestea din urmă sunt naturale, sau artificiale, ajungem la spectaculoasa distincție Între inteligența naturală și inteligența artificială, prelungită prin distincția dintre psihicul
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
relevantă este Însăși distincția dintre modul empiric de dobândire a cunoștințelor (prin transducție), modul „constructiv“ (prin abstracție, clasificare, inducție și abducție) și modul sintetic (prin simularea În domeniul virtual), moduri care, la limită, contribuie la Însăși edificarea teoriilor din cadrul științelor cogniției . Este posibil ca În sprijinul „criticismului“ profesat de către Hubert L. Dreyfus să vină distincția operată de Solomon Marcus Între cele patru moduri („analitic“, „holistic“, „experimental“ și „experiențial“) de Înțelegere a realității . În stilul gânditorului anglo-saxon, s-ar putea spune că
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]