889 matches
-
putem vorbi despre o motivație cognitivă sau intelectivă; - afectivitatea este nediferențiată, apar de regulă forme de afecte determinate de instinctele de bază sau de unele nevoi de apărare; - la nivelul comunicării se întâlnesc asonanțe de recepție, ca și la nivelul cogniției, esențializarea fiind cea mai afectată; propriu‑zis, nu există această operație, comunicarea realizându‑se la nivel de indicatori sau semnale; - sensibilitatea la factorii de dezvoltare și progres este redusă la minimum, iar capacitatea de autoreglare, autoconducere și control este relativ
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sau momente/secvențe dintr‑un proces/activitate etc. 10.4.5. Ludoterapiatc "10.4.5. Ludoterapia" Jocul ca modalitate de relație între individ și lumea obiectelor și a relațiilor constituie formula primară a acțiunii umane, o formă de organizare a cogniției și, implicit, o cale de organizare a cunoașterii. Într‑o anumită perioadă de viață, majoritatea relațiilor obiectuale se stabilesc în cadrul jocului. J. Piaget sugera că jocul reprezintă cea mai pură formă de asimilare. Prin asimilare, copilul încorporează în modalitățile existente
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
colaborare), Iași, 1994; La littérature, un modèle triadique, Iași, 1995; Literatura, un discurs mediat, Iași, 1996; Culture et francophonie. Dictionnaire des relations franco-roumaines (în colaborare), Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Grupul µ, Retorica poeziei, pref. trad., București, 1997; Jacques Montangero, Vis și cogniție, Iași, 2003. Repere bibliografice: Irina Mavrodin, Eminescu într-o lectură intertextuală, RL, 1991, 29; Al. Piru, Eminescu și Gérard de Nerval, L, 1991, 2; Ioan Holban, Eminescu și Nerval, CRC, 1992, 1; Gabriela Duda, Prințul Moldaviei și Prințul Aquitaniei, VR
MURESANU IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288309_a_289638]
-
a unui model de învățare cognitiv. Dacă argumentația lor nu convinge cu ușurință, ea îi provoacă cel puțin pe comportamentaliști să identifice variabilele responsabile pentru eficiența terapiilor lor. Beck reia dezbaterea atunci când împarte tehnicile în două grupe: cele centrate pe cogniții și cele centrate pe comportament. Un concert de proteste se manifestă ulterior: pentru Ullman și Krasner, cognițiile sunt simple comportamente observabile; o subclasă de comportamente, precizează Wolpe. Cognitiviștii răspund afirmând că, prin respingerea metodei introspective, comportamentaliștii abandonează esențialul în ceea ce privește comportamentul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
puțin pe comportamentaliști să identifice variabilele responsabile pentru eficiența terapiilor lor. Beck reia dezbaterea atunci când împarte tehnicile în două grupe: cele centrate pe cogniții și cele centrate pe comportament. Un concert de proteste se manifestă ulterior: pentru Ullman și Krasner, cognițiile sunt simple comportamente observabile; o subclasă de comportamente, precizează Wolpe. Cognitiviștii răspund afirmând că, prin respingerea metodei introspective, comportamentaliștii abandonează esențialul în ceea ce privește comportamentul, adică funcțiile gândirii, judecății logice, raționamentului, etc. Această dezbatere de idei se complică datorită faptului că, între
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Comportamentul poate fi definit ca o performanță observabilă și măsurabilă a unui organism. Primelor formulări în totalitate motrice ale răspunsului li s-au asociat rapid celelalte două elemente ale acestui răspuns, respectiv modificările fiziologice (emoțiile) care le însoțesc și limbajul (cognițiile). Fiecare dintre aceste elemente ale răspunsului prezintă o anumită topografie. Descrierea topografică este indispensabilă, deoarece numai ea permite studierea cu precizie a fluxului sau a frecvenței apariției comportamentului, a intensității sale cât și a duratei.Totuși, simpla descriere a topografiei
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
consecințe, Bandura se afirma în mod clar ca un cognitivist de origine și spirit behaviorist. Postulatul său teoretic de bază, care este denumit uneori „paradoxul Bandura”, era că „dacă orice schimbare de comportament implică o schimbare cognitivă, pentru a schimba cognițiile trebuie să acționăm asupra comportamentului”. In lucrările sale ulterioare, Bandura a introdus o perspectivă clar cognitivistă. Teoriile lui Bandura reprezintă, într-o oarecare măsură, o viziune eclectică între terapiile comportamentale tradiționale și terapiile cognitive. Dacă termenul de „terapii cognitiv-comportamentale” are
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai mult filosofic decât științific. Dintr-o perspectivă clar stoiciană, Ellis consideră că indivizii nu sunt perturbați de lucrurile în sine, ci de maniera proprie în care le percep (psihologia percepției). Pentru autor, problemele umane sunt funcție de așteptările și de cognițiile „grandioase” pe care subiecții le elaborează. In acest model, emoțiile sunt consecințe ale „sistemelor de credință irațională” dezvoltate de către subiecți. Principiile terapiei se vor baza în primul rând pe identificarea obligațiilor morale sau a imperativelor pe care și le formulează
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Schema permite persoanei să trieze, să codifice și să evalueze diferiții stimuli interni și externi, apoi să decidă răspunsul pe care trebuie să-l emită. Schema realizează un efort de abstractizare și de transformare a datelor brute în gânduri sau cogniții. Schemele specifice depresogene sunt elaborate pe parcursul istoriei developmentale a subiectului. Ele contribuie la sensibilizarea subiectului care dezvoltă mai ușor o stare depresivă și explică periodicitatea și recăderile a numeroase depresii. Aceste scheme idiosincratice nu exercită, în mod normal, decât un
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
secvența stimul-răspuns, este un sistem cvasi autonom în sine. Deși acest sistem este, într-o mare măsură, în interacțiune frecventă cu mediul, el poate, în alte momente, să fie relativ independent de acest mediu. Definiția depresiei La început, Beck definește cogniția depresivă ca fiind o conceptualizare inadecvată a conținutului depresiv. El descrie o „triadă cognitivă responsabilă pentru simptomele depresiei” alcătuită dintr-o imagine negativă despre sine, despre lume și în ceea ce privește viitorul. Aceste cogniții pot fi clasate în funcție de erorile sistematice subiacente logicii
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
acest mediu. Definiția depresiei La început, Beck definește cogniția depresivă ca fiind o conceptualizare inadecvată a conținutului depresiv. El descrie o „triadă cognitivă responsabilă pentru simptomele depresiei” alcătuită dintr-o imagine negativă despre sine, despre lume și în ceea ce privește viitorul. Aceste cogniții pot fi clasate în funcție de erorile sistematice subiacente logicii. Li se recunosc, însă, și unele caracteristici formale: ele sunt resimțite de către subiect ca involuntare, automate și plauzibile și fac dovada unei perseverări stereotipe. Puțin mai târziu, Beck formulează definiția cogniției: „Orice
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Aceste cogniții pot fi clasate în funcție de erorile sistematice subiacente logicii. Li se recunosc, însă, și unele caracteristici formale: ele sunt resimțite de către subiect ca involuntare, automate și plauzibile și fac dovada unei perseverări stereotipe. Puțin mai târziu, Beck formulează definiția cogniției: „Orice activitate mentală care are un conținut verbal (idei, judecăți, autoînvățări, autocritici, dorințe articulate verbal)”. Mai recent, cogniția este descrisă, pe rând, ca fiind „conținutul gândirii” și chiar „procesele implicate în acțiunea de a gândi”, cum ar fi modalitățile de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ele sunt resimțite de către subiect ca involuntare, automate și plauzibile și fac dovada unei perseverări stereotipe. Puțin mai târziu, Beck formulează definiția cogniției: „Orice activitate mentală care are un conținut verbal (idei, judecăți, autoînvățări, autocritici, dorințe articulate verbal)”. Mai recent, cogniția este descrisă, pe rând, ca fiind „conținutul gândirii” și chiar „procesele implicate în acțiunea de a gândi”, cum ar fi modalitățile de a percepe, reevocările materialului mnezic, atitudinile și strategiile de rezolvare a problemei. Acest conținut al gândirii este modelat
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de a gândi”, cum ar fi modalitățile de a percepe, reevocările materialului mnezic, atitudinile și strategiile de rezolvare a problemei. Acest conținut al gândirii este modelat în permanență prin activitatea schemei cognitive specifice evocate. Această interacțiune dintre stimuli, schemă și cogniție este precizată astfel: „In formarea unei cogniții, schema oferă cadrul conceptual în cadrul căreia detaliile particulare sunt furnizate de stimulii externi. „Cogniția depresivă, la rândul său, antrenează apariția unui afect depresiv și a unor simptome motivaționale. Relația dintre cogniție și motivație
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de a percepe, reevocările materialului mnezic, atitudinile și strategiile de rezolvare a problemei. Acest conținut al gândirii este modelat în permanență prin activitatea schemei cognitive specifice evocate. Această interacțiune dintre stimuli, schemă și cogniție este precizată astfel: „In formarea unei cogniții, schema oferă cadrul conceptual în cadrul căreia detaliile particulare sunt furnizate de stimulii externi. „Cogniția depresivă, la rândul său, antrenează apariția unui afect depresiv și a unor simptome motivaționale. Relația dintre cogniție și motivație Dacă există o contiguitate temporală între gândire
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
conținut al gândirii este modelat în permanență prin activitatea schemei cognitive specifice evocate. Această interacțiune dintre stimuli, schemă și cogniție este precizată astfel: „In formarea unei cogniții, schema oferă cadrul conceptual în cadrul căreia detaliile particulare sunt furnizate de stimulii externi. „Cogniția depresivă, la rândul său, antrenează apariția unui afect depresiv și a unor simptome motivaționale. Relația dintre cogniție și motivație Dacă există o contiguitate temporală între gândire și afect, răspunsul afectiv este, de fapt, produs și determinat prin maniera în care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
schemă și cogniție este precizată astfel: „In formarea unei cogniții, schema oferă cadrul conceptual în cadrul căreia detaliile particulare sunt furnizate de stimulii externi. „Cogniția depresivă, la rândul său, antrenează apariția unui afect depresiv și a unor simptome motivaționale. Relația dintre cogniție și motivație Dacă există o contiguitate temporală între gândire și afect, răspunsul afectiv este, de fapt, produs și determinat prin maniera în care subiectul își structurează din punct de vedere intelectual experiența. Pentru pacient, intensitatea reacției depinde de caracterul plauzibil
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
motivație Dacă există o contiguitate temporală între gândire și afect, răspunsul afectiv este, de fapt, produs și determinat prin maniera în care subiectul își structurează din punct de vedere intelectual experiența. Pentru pacient, intensitatea reacției depinde de caracterul plauzibil al cogniției depresive. Invers, cu cât activarea unui afect depresiv prin intermendiul unei cogniții este mai intens, cu atât mai mult aprecierea „rezonabil” privitor la validitatea acestuia devine dificilă pentru pacient. Mai mult chiar, caracterul plauzibil al distorsiunilor cognitive depresogene ulterioare este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este, de fapt, produs și determinat prin maniera în care subiectul își structurează din punct de vedere intelectual experiența. Pentru pacient, intensitatea reacției depinde de caracterul plauzibil al cogniției depresive. Invers, cu cât activarea unui afect depresiv prin intermendiul unei cogniții este mai intens, cu atât mai mult aprecierea „rezonabil” privitor la validitatea acestuia devine dificilă pentru pacient. Mai mult chiar, caracterul plauzibil al distorsiunilor cognitive depresogene ulterioare este amplificat. Această interrelație este concepută de către Beck ca un model de retroacțiune
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu atât mai mult aprecierea „rezonabil” privitor la validitatea acestuia devine dificilă pentru pacient. Mai mult chiar, caracterul plauzibil al distorsiunilor cognitive depresogene ulterioare este amplificat. Această interrelație este concepută de către Beck ca un model de retroacțiune circulară. Relația dintre cogniție și motivație poate fi observată în două situații. O primă situație ar fi acea în care, cunoscând cognițiile unui subiect, este posibil să prezicem motivația acestuia sau absența ei. O a doua situație ar fi acea în care modificarea cogniției
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
plauzibil al distorsiunilor cognitive depresogene ulterioare este amplificat. Această interrelație este concepută de către Beck ca un model de retroacțiune circulară. Relația dintre cogniție și motivație poate fi observată în două situații. O primă situație ar fi acea în care, cunoscând cognițiile unui subiect, este posibil să prezicem motivația acestuia sau absența ei. O a doua situație ar fi acea în care modificarea cogniției permite schimbarea motivației. Simptomele fizice ale depresiei Explicarea simptomelor fizice și vegetative ale depresiei în cadrul unui model psihologic
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cogniție și motivație poate fi observată în două situații. O primă situație ar fi acea în care, cunoscând cognițiile unui subiect, este posibil să prezicem motivația acestuia sau absența ei. O a doua situație ar fi acea în care modificarea cogniției permite schimbarea motivației. Simptomele fizice ale depresiei Explicarea simptomelor fizice și vegetative ale depresiei în cadrul unui model psihologic prezintă o serie de dificultăți. Examinarea acestor variabile fiziologice conduce, după opinia lui Beck, la combinarea unor stadii conceptuale diferite și riscă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
depresiei în cadrul unui model psihologic prezintă o serie de dificultăți. Examinarea acestor variabile fiziologice conduce, după opinia lui Beck, la combinarea unor stadii conceptuale diferite și riscă să producă mai multe confuzii decât clarificări. Beck constată o relație clară între cogniție depresivă și încetinire motorie, oboseală. Mai mult, semnele vegetative pot fi definite ca semnale fiziologice ale unei tulburări psihologice particulare. Principiile epistemologice ale modelului lui Beck Modelul lui Beck și psihanaliza Psihanaliza afirmă că experiența conștientă joacă rolul de ecran
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
spre acțiune și experiență personală. Această etapă comportamentală, care utilizează sarcini graduale, jocuri de rol... servește identificării gândurilor iraționale și a relațiilor acestora cu simptomele. Doar acest „reperaj” este, totuși, insuficient. Se folosesc și tehnici cognitive care ajută la schimbarea cognițiilor negative. In sfârșit, pentru prevenirea recăderilor, pacientul este învățat să utilizeze tehnici cognitive în situații neanalizate, de unul singur, fără ajutorul terapeutului. Evoluția modelului lui Beck Incepând cu primele studii asupra depresiei, atât modelul teoretic cât și cel terapeutic s-
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
emoționalului. Intr-o manieră euforică, se schimbă denumirea terapiilor comportamentale pentru a se crea, sub o etichetă destul de ciudată la prima vedere, terapii așa numite „cognitiv-comportamentale”. Totul petrecându-se ca și cum s-ar dori să se ofere unuia dintre aspectele comportamentului, cogniția, o valoare explicativă inegalată până în acel moment. In mod evident, ar fi fost prea puțin rezonabil, din punct de vedere al „marketingu-lui”, să se vorbească despre terapii emotivo-cognitivo-comportamentale! Hayes Treizeci de ani mai târziu, unde ne aflăm oare? Dacă unii
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]