13,334 matches
-
pun studiul limbii în slujba unei discipline cu aură de religie deja în lumea academică americană: științele cognitive. Cînd e vorba de chestiunea în cauză, cognitiviștii propun o versiune seducător de intuitivă a legăturii dintre realitate și percepția ei: relația cognitivă dintre o făptură și ceea ce percepe ea este de regulă mediată, sau facilitată cauzal de reprezentări mentale ale obiectelor percepute. Dacă am în față un pian (exemplul lui Fodor), voi percepe acest obiect ca fiind într-adevăr un pian ca
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
din această pricină. Acesta este contextul care a dus, între altele, și la apariția cărții lui Putnam. Nesiguranța, în sine, nu e nici rea, nici neapărat stigmatul epocii noastre. Specific epocii noastre este răspunsul pe care un domeniu precum științele cognitive, cu dificila lor echilibristică între un scientism ferm și o flexibilitate filozofică, pare să-l aibă gata pregătit pentru orice și oricine. Hilary Putnam - The Threefold Cord: Mind, Body, and World, Columbia University Press, 2000, 221 pag.
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
rînd nu cunosc din partea "fraților români" decît discursul triumfalist gen"Flacăra", adică unul care vine în direcția orizontului lor de așteptare, flatîndu-le orgoliul, dar nu încearcă să contrazică ori să corecteze această percepție, provocînd dincolo de impactul emoțional momentan un șoc cognitiv. De unde să știe basarabeanul majoritar, în condițiile de informare descrise mai sus, că există și o altă Românie, decît cea viforos-încruntată sau pios-lacrimogenă, văzută la televizor? România lui Andrei Pleșu și Nicolae Manolescu, a lui Alexandru Paleologu și Octavian Paler
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
descătușa comportamentul social. În acest sens "misterele" lui Blaga (vezi Zamolxe) pun simbolurile la contribuție pentru a conferi o dimensiune revelatoare confruntării între filozofie și viață, între desfătare și participare. Poezia blagiană, mai mult ca oricare alta, devine în plan cognitiv agentul osmotic între finalități și intenționalități. Sau expresia conflictului între două așteptări (vezi Tulburarea apelor) sau, încă o dată, Zamolxe. Blaga mai demonstrează ceva. La marii artiști nu există o formulă de manifestare pe un singur făgaș. Aceasta fiindcă spre deosebire de înnoitorii
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
oricît ar fi de riscante speculațiile extralingvistice, tentația lor e mare. Nu putem să nu ne întrebăm în ce măsură multiplicarea formelor vagi e o tendință a limbii sau a uzului, o trăsătură structurală sau una culturală. De la ipotezele pragmatice, sociolingvistice sau cognitive se poate ajunge chiar la clișeele "etnice" (scepticism oriental, relativism temporal, strategii de apărare, ieșire din istorie etc.). Dacă acestea sînt desigur de evitat, cred că se poate totuși stabili o corespondență între inventarul lingvistic de forme ale aproximării și
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
Editura Științifică adunând cronici și fragmente publicate de marele poet portughez Fernando Pessoa în deceniile al doilea și al treilea, se constituie într-o apologie a paradoxului, considerat principial o terapie eficientă a "obstruării" intelectuale. Pornind de la premisa că adevărul cognitiv e inaccesibil rațiunii, Pessoa consideră opinia de orice fel, intelectuală, literară, religioasă drept singurul mod decent de expresie, certitudinea înțepenită și credința fiind căi de închidere a sensibilității și inteligenței. Pentru Pessoa, contradicția e o terapeutică a eliberării. Fragmentele se
Terapia eliberării by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17019_a_18344]
-
Academiei Americane pentru Arte și Științe și al Institutului Național de Medicină, autorul Greșelii lui Descartes aparține, sau mai precis reprezintă strălucit o nouă școală de gîndire aflată la momentul de față în plină glorie peste ocean: cea a studiilor cognitive. Ambițiile intelectuale, și pe măsură energiile mobilizate, sînt impresionante: o re-cartografiere a făpturii umane, cu toate problemele filozofice și psihologice pe care le-a ridicat unor generații la rîndul de gînditori, din perspectiva neurologiei, în principal, și al altor cîteva
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
că reflectă chiar ordinea lumii sensibile, a contingentului, considerîndu-le simple reprezentări fictive, metafore, cu o sorginte retorică. Influența uriașă a lui Kant se întinde și peste orientările filosofice ale secolului XX, peste fenomenologia husserliană, filosofia analitică, ficționalism, pozitivism, Gestaltpsychologie, știința cognitivă, analiza discursului, inteligența artificială. În strînsă relație cu modernismul, trebuie reținută opinia unor Con Davis și Schleifer, potrivit căreia tutelarul filosof german preface filosofia veacului XX în analiză lingvistică. Disocierea dintre obiect și reprezentare, dintre referent și semnul ce i
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
intersubiectivitate, o postură a eului înscris în ordinea simbolică a unei culturi (Lacan), a identității narative (Paul Ricoeur), a subiectivității "trupești", trupul însuși posedînd formule interpretative pentru organizarea materialului procurat pe calea simțurilor (Maurice Merleau-Ponty, Martin Buber, Lakoff, Școala lingvistică cognitivă). Ori așa cum scrie Merleau-Ponty: "mă împrumut pe mine din ceilalți, îi creez pe ceilalți din propria substanță". Progresiva deconstrucție a valorilor înseamnă o îndepărtare de "imperativul categoric" kantian. Astfel Școala de la Frankfurt și Jürgen Habermas utilizează conceptul de rațiune instrumentală
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
J. Anis, Texte et ordinateur, Paris-Bruxelles, De Boeck-Université de Paris, 1998; T. Dijkstra, K. de Smedt eds., Computational psycholinguistics, London, Taylor and Francis, 1996; S. Herring ed., Computer-mediated communication, Amsterdam-Philadelphia, J. Benjamins, 1996; H. van Oostendorp, S. de Mul eds., Cognitive aspects of electronic text processing, Norwood, Ablex, 1996; Tatiana Slama-Cazacu, A new "Galaxy in communication?, în "International journal of psycholinguistics", 1993, 9, no. 2ș26ț, 215-230; id., Psiholingvistica - o știință a comunicării, București, Ed. ALL, 1999. 3 Care irită pe nu
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
diferite chipuri instanțele socializării primare: părinții, frații, grupul de egali, precum și faptul că universul reprezentărilor este construit eminamente pe relații de afectivitate, este un univers al sentimentelor. Aceste condiții sînt indispensabile alternării, pentru că în socializarea primară învățarea nu este "pur cognitivă", ci are loc în împrejurări pline de încărcătură afectivă, iar copilul se identifică cu ceilalți semnificativi pe căi emoționale. Dată fiind importanța comunicării afective în cazul alternării, înțelegem mult mai bine importanța literaturii în arsenalul propagandistic comunist. Ea are menirea
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
este considerat caduc nu doar sub raportul temelor ideologice care, o dată cu revoluția, trebuie să focalizeze ca singura realitate viabilă conflictul dintre exploatați și exploatatori, ci și sub raportul sentimentelor/senzațiilor încorporate. Principiul accesibilității operelor literare privește mai mult decît accesibilitatea cognitivă: sensibilitatea. Cu cît sentimentele sînt mai nuanțate, mai "sofisticate", corespunzînd unui grad de complexitate socială ridicat, cu atît se apropie mai puțin de condițiile socializării primare și cu atît pot susține definiții concurente asupra realității. Or, instituirea societății fără clase
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
și social, atracția sa e totuși din ce în ce mai mică? Credeți că "atmosfera", "realitatea" Americii de Nord și a Europei de Vest s-a modificat atît de drastic încît să necesite o schimbare de paradigmă culturală? D.F.: Dacă am menționat în conferința mea teoria cognitivă a schimbării care se referă la faptul că literatura reflectă între altele schimbările din realitate, aceasta e un mod mai succint de a spune că literatura reflectă experiența sau ideea că realitatea s-a schimbat. Nu cred că realitatea se
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
altele, la încheierea Anului Eminescu, cu adevărat interesante, în același număr) și n-a mai rezistat ispitei (mai degrabă malițioasă decît sadică) de a cita din savantele considerații lingvistice ale d-lui Gheorghiță Geană. Articolul are un titlu pompos-academic: Funcția cognitivă a clișeelor de limbaj: o problemă de eminescologie. Logica titlului ne scapă: funcția cu pricina să fie o problemă de eminescologie? ori problema cu pricina să fie funcția cognitivă a clișeelor? Să trecem. Dl Geană e foarte supărat pe cei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16121_a_17446]
-
ale d-lui Gheorghiță Geană. Articolul are un titlu pompos-academic: Funcția cognitivă a clișeelor de limbaj: o problemă de eminescologie. Logica titlului ne scapă: funcția cu pricina să fie o problemă de eminescologie? ori problema cu pricina să fie funcția cognitivă a clișeelor? Să trecem. Dl Geană e foarte supărat pe cei care cred că a spune �Luceafărul poeziei românești� e fără folos și stupid. Acest clișeu-metaforă se nutrește din chiar capodopera poetului - scrie autorul - fapt ce-i sporește autenticitatea și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16121_a_17446]
-
Luceafărul ar fi capodopera indiscutabilă a poeziei eminesciene. La G. Călinescu este, la I. Negoițescu nu este. Aprecierea respectivă are valoare istorică și devine clișeu tocmai prin absolutizare. Clișeul e prin natură schematic și simplificator. A paria pe funcția lui cognitivă e o dulce naivitate de iconodul. Formula, se știe, a folosit-o Noica, atunci cînd a descoperit caietele eminesciene. Dl Geană îi cunoaște sursa în Iorga: �expresia integrală a sufletului românesc�. Dl Geană nu are nici o tresărire a spiritului critic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16121_a_17446]
-
care afectează sistemul nervos periferic, dar sunt situații în care pornește de la structura nervoasă a tubului digestiv, informează Agerpres. Persoanele care au această boală prezintă foarte multe modificări, care la un moment dat le afectează viața normală, dezvoltă tulburări psihice, cognitive și de somn, spune prof. dr. Ovidiu Băjenaru, președintele Societății Române de Neurologie. În ceea ce privește soluțiile terapeutice, au fost înregistrate foarte multe progrese - este vorba de terapii care ameliorează în special tulburările motorii. "Și la noi se face stimulare cerebrală la
Peste 72.000 de români suferă de boala Parkinson () [Corola-journal/Journalistic/26397_a_27722]
-
Prostia omenească începe la 24 de ani Niște cercetători canadieni au stabilit pe baza a 3305 (ce precizie!) de subiecți că maximul capacităților noastre cognitive este atins la vârsta de 24 de ani. După care ar începe declinul și am deveni tot mai proști. Interesant este în ce a constat testul care i-a condus la această concluzie. Subiecții au fost puși să joace StarKraft
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2568_a_3893]
-
testul care i-a condus la această concluzie. Subiecții au fost puși să joace StarKraft II, un joc de strategie futuristă în timp real. Jocul pretinde concentrare, abilitate și rapiditate. Nimic altceva. Dacă doar în aceste trei „competențe” stă capacitatea cognitivă a omului, ne merităm prostia. Ele indică de fapt gradul de deșteptăciune, nu de inteligență. Constatarea finală a deștepților canadieni este că, dacă la 39 de ani omul e mai lent cu 30 de secunde la 15 minute decât era
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2568_a_3893]
-
cu demență Alzheimer. Investiția este cu capital privat 100% românesc, având ca acționari medici români. Centrul beneficiază de o suprafata totală de 1010 mp, dispuse pe 3 niveluri, are 46 de paturi, o sală de terapie ocupaționala, una de stimulare cognitivă și emoțională, alta de fiziokinetoterapie, o sală de conferințe și cursuri, o sală de mese, două terase exterioare, 13 băi cu dus, trei scări interioare și un lift hidraulic, plus un miniteren de golf. Saloanele sunt dotate cu paturi de
Spital dedicat celor 350.000 de români afectaţi de Alzheimer () [Corola-journal/Journalistic/27599_a_28924]
-
de 30 de locuri fiind puse la dispoziție rezidenților permanenți ai centrului. La internare, pacientul va fi diagnosticat, se va stabili stadiul de boală, i se vor stabiliza tulburările comportamentale, va participa la un program terapeutic adecvat care include stimulare cognitivă și emoțională, kinetoterapie și medicație alopata specifică dementei corelata stadiului de boală. Un lucru la fel de importantă este și educarea familiei în spiritul unei implicări active în continuare și pregătirea pentru etapa reîntoarcerii în sânul familiei. Doi din 10 pacienți sunt
Spital dedicat celor 350.000 de români afectaţi de Alzheimer () [Corola-journal/Journalistic/27599_a_28924]
-
Și astfel ajungem la fermenții ce pun în mișcare spiritul lui Culianu. Cum este croit un asemenea savant încît să poată fi atras de cele mai obscure surse bibliografice? Spiritul lui Culianu se definește printr-o curiozitate bătînd în lăcomie cognitivă, un fel de cupiditate doctă în a afla cea mai fină informație cu privire la cea mai absconsă latură a nu știu cărui text alchimic egiptean. O filatelie rafinată în varianta istoriei religiilor, cam așa s-ar putea defini morbul lui Culianu. De exemplu
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
culte și extrem de delicate. Ce uimește la genul acesta de curiozitate este că se deschide în toate direcțiile, neavînd predilecție în selectarea faptelor și nici părtinire în tratarea lor. E o dorință de a ști orice, un fel de concupiscență cognitivă al cărei furor se definește prin apetitul pentru peculiarul infim, adică pentru amănuntul infinitezimal cît firul de păr. În al doilea rînd, ce definește spiritul lui Culianu e repulsia față de filosofie, convingerea istoricului religiilor fiind că filosofii, atinși cum sunt
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
influențat covârșitor evoluția felului în care a fost predată lectura în Israel". Bentin a conceput și o serie de teste, folosite și în prezent, pentru a diagnostica dificultățile de lectură. Bention era cunoscut și pentru descoperirile sale din sfera mecanismelor cognitive care explică abilitatea oamenilor de a recunoaște fețele semenilor lor. În anii 1990, el a coordonat o serie de studii realizate pe bolnavii de epilepsie și a identificat impulsul electric ce apare la nivelul creierului, implicat în mecanismul de recunoaștere
Profesorul de origine română Shlomo Bentin, mort într-un accident rutier by Barbu Madalina () [Corola-journal/Journalistic/22396_a_23721]
-
consilier al președintelui Traian Băsescu, dar și unul dintre membri Consiliul care s-a antepronunțat în cazul presupusului caz de plagiat al lui , a uitat să declare că și el a fost acuzat în 2005 că a copiat în "Psihologie cognitivă" pasaje din lucrarea unui autor american. Mircea Miclea, membru PDL și un apropiat al lui Traian Băsescu, nu este cinstit când este vorba despre plagiat. Fostul ministru al Educației și unul dintre membrii Consiliului Național de Atestare a Titlurilor și
Mircea Miclea, judecătorul lui Ponta, acuzat el însuși de plagiat () [Corola-journal/Journalistic/22557_a_23882]