154 matches
-
lumânarea. Bara de fier pusă noaptea de-a curmezișul ușii noastre, fu scoasă cu zgomot, și cei doi ofițeri intrară, pe întuneric, zăngănind din pinteni și din săbii, urmați de paznic, cu legătura cheilor în mână. Gheorghe Chihaia aprinse un colăcel de lumânare galbenă, la lumina căruia maiorul desfăcu un sul de hârtie, și citi, în limba germană, condamnarea la moarte a nevinovatului trompet. Eram singurul dintre deținuți care pricepusem despre ce anume este vorba. Stăteam încă amorțit, ca după o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
mine - „toate astea le ai de la Arthur și Paul și un pic și de la Alfons...“ -, ea, care-mi amesteca zahăr în gălbenușul de ou, ea, care râdea când mușcam din săpun, ea, care fuma țigări Orient, reușind uneori să facă colăcei de fum, ea, care credea în mine, copilul ei de duminică - motiv pentru care deschidea raportul anual al Academiei de Artă tot mereu la aceeași pagină -, care mi-a dăruit totul mie, copilașului ei, și a primit atât de puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
place să colind și mă simt fericit când oameni mai bătrâni și mai tineri ies în pragul ușii și ne ascultă. Ne zâmbesc și ne îmbrățișează uneori și se vede o mare bucurie pe fețele lor. Primim mere, covrigi sau colăcei și nuci. La unele case primim chiar și cârnați de porc făcuți în casă. La unele gospodării suntem invitați la masă. Dar noi nu stăm. Mulțumim sincer, ne luăm darurile și plecăm grăbiți. Nu uităm că mulți săteni ne așteaptă
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
dacă-l pune În rachiu Îl poate lecui de friguri, dar acum se mulțumește să-și miroase floarea - Narcissus poeticus - și foaia, tot plăcut mirositoare - Melissa officinalis. Tocmai a mâncat, pită - Carlina acaulis - bună și pentru bolile de stomac, și colăcei - Malva silvestris - și-și scarpină barba - Tradescantia - gândindu-se la preuteasă care a păcătuit lepădând folosindu-se - culmea! - chiar de „colăceii“ lui abia amintiți. Mai bine Îi dădea vecinei să scape de oftică. Las’ că are și el partea lui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
foaia, tot plăcut mirositoare - Melissa officinalis. Tocmai a mâncat, pită - Carlina acaulis - bună și pentru bolile de stomac, și colăcei - Malva silvestris - și-și scarpină barba - Tradescantia - gândindu-se la preuteasă care a păcătuit lepădând folosindu-se - culmea! - chiar de „colăceii“ lui abia amintiți. Mai bine Îi dădea vecinei să scape de oftică. Las’ că are și el partea lui de vină, că n’o fi eunuc, cel puțin așa spune Helleborus purpurascens. De teamă că prietenul nostru Popescu s’a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
drag la noi! U iu, U iu iu ! între acestea nănașii cu mirele sunt primiți și cinstiți de socrii mici, cărora le cere mireasa. Cererea o face unul din cei mai chipeși prieteni ai mirelui, sau nașul însuși, recitând orația colăcelului : Bună dimineața cinstiți nuntași, Tânărul nostru-mpărat De dimineață s-o sculat, Fața albă și-o spălat, Cu haine noi s-o-mbrăcat, Și-apoi călare pe un cal Ca un Ducipal A ieșit la drumul mare Și-a dat de urmă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
care nu se mai satură de privit la mândrețea de feciori ce înobilează în acest fel petrecerea. Dintre feciori, unul, cel mai voinic și cel mai isteț, având obligatoriu calul alb, conduce ceata, el fiind cel care va susține orația colăcelului, la casa miresei. După ce a făcut tocmeala și obține mireasa de la părinții ei, se ridică în picioare pe cal și aruncă peste casa socrilor mici atât colăcelul făcut din cea mai curată făină de grâu, cât și un dărab de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
având obligatoriu calul alb, conduce ceata, el fiind cel care va susține orația colăcelului, la casa miresei. După ce a făcut tocmeala și obține mireasa de la părinții ei, se ridică în picioare pe cal și aruncă peste casa socrilor mici atât colăcelul făcut din cea mai curată făină de grâu, cât și un dărab de slănină ceea ce semnifică urarea, ce neîndoios se va împlini, ca gospodăria gazdei să fie tot mai prosperă, tot mai îmbelșugată. Un obicei ce se practica odată, dar
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Fluxul pelerin” se dispersează în curtea mănăstirii, oamenii au înscrisă pe față acea expresie de calm și mulțumire profundă pe care am surprins-o de atâtea ori în astfel de ocazii. O femeie mărunțică împarte dintr-o cutie de carton colăcei unși cu miere și nucă, o alta distribuie flori, multe flori, din cele depuse pe raclă. Revin la scena observată anterior, și anume utilizarea telefonului mobil. Acest instru ment de comunicare, echipat cu cameră foto, este din ce în ce mai utilizat pentru a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
toba, fluier; exerciții de tactare a ritmurilor diferite alternativ, simultan cu mâna și piciorul; exerciții de mimare a zgomotelor produse de ploaie de intensități diferite (ploua liniștit, ploua tare, tuna etc); exerciții de manipulare a plastilinei (bile, turtite, firimituri, bastonașe, colăcei); exerciții de acoperire a unui contur cu plastilină prin aplatizare și întindere; exerciții de mâzgălire pe spațiul foii; exerciții de hașurare în contur mare; exerciții de presare a unor suprafețe, materiale (balon, burete, minge, alte materiale); jocuri cu incastre; asamblări
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
marfă. (Oamenii din Utah sunt extrem de politicoși, nu-i așa?) De fapt, angajații luau câte o pungă, deschizând-o și oferind-o celor care așteptau la rând, ca modalitate de a-i familiariza pe clienți cu pufuleții în formă de colăcei și cu aromă de brânză. Poate părea o glumă, dar nu râdeți până nu încercați. Capitolul 13 Marea triadă Am o idee excelentă: Haideți să economisim niște bani! Ne ocupăm de promovarea și expunerea produselor la un lanț de magazine
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
să cuvînteze despre misiunea cultural-socială a Fundațiilor Culturale Regale, despre însemnătatea Restaurației etc., omagiind personalitatea regelui. Bacovia (care rămăsese cu gîndul la pomelnicul de la începutul mesei - n. m.), în tot timpul cît a vorbit D.Mareș, aprinzînd lumînarea înfiptă în colăcelul din fața sa, a rostit în surdină, sacadat, «Veșnica lui pomenire!» La plecare, șeful de secție Gheorghe Antohi, care îl fixase cu privirea fără întrerupere, m-a întrebat: -Cine-i nebărbieritul și posomorîtul ăla care a stat lîngă dvoastră și care tot
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
câteva momente care nu îți vor ieși ușor din cap: el își descoperă toate alunițele de pe corp, iar ea va uni cu un ruj, puțin mai târziu, câteva dintre ele și va obține „Carul mic“; ea își pune pielea și colăceii de pe abdomen la treabă, realizând astfel o nouă coregrafie; cu același ruj, el desenează pe spatele ei, în partea stângă, o inimă, iar efectul vizual e de milioane. Folosind urina ajunsă natural pe scenă, vor șterge din ce au scris
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
se ură de Anul Nou sunt destul de numeroase, cele mai vechi fiind mereu împrospătate cu versuri care reflectă viața oamenilor din comună și din țară. După ce copiii au terminat de urat, gazda care a primit urările le dă câte un colăcel și câțiva lei sau chiar și nuci drept răsplată pentru osteneala lor. Mai târziu, către miezul nopții încep să colinde copii mai mari cu capra, cu căluții sau cu cerbii. Pentru capră se asociau câte 3-4 copii. Unul se îmbracă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din lemn care păcănea continuu imitând zbieretul caprei. Altul cântă din fluier cântecul caprei, iar ceilalți dansează pe loc și exclamă strigături ca : Capra mea de la Balinți/ Ar mânca și n-are dinți. La sfârșit membrii formației strâng banii și colăceii primiți de la cei cărora le oferă micul lor spectacol. Căluțul este construit din lemn și împodobit cu mărgele cu multă măiestrie, iar în frunte i se pune o oglindă mică în loc de stea. Cel care joacă căluțul este îmbrăcat frumos cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
este prieten și în perspectivă de căsătorie cu fata gazdei. Gazda trebuie să cinstească pe toți membrii formației cu câte un pahar de țuică sau de vin, iar fata să-i servească cu prăjituri. La toți membri li se dau colăcei, iar starostelui o sumă de bani pentru plata muzicii. Nu de puține ori se iscau certuri sau chiar și bătăi, dacă erau mai mulți pretendenți la căsătorie cu o fată anume. După ce ură la ultima casă din sat, flăcăii se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lui pământești, pătimim și murim cu el și suntem vrednici de bucuria învierii. în fiecare sâmbătă din cursul Postului Mare se face de către preoți, pomenirea morților. Pentru cei care n-au împlinit un an de la moarte se aduc la biserică colăcei și se fac slujbe speciale. în cursul Postului trebuie să ne abținem de la carne,ouă și produse lactate și de a nu face nici un fel de păcate. în Joia Mare se citesc în toate bisericile cele 12 Evanghelii și se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ou, Nici cocoșul n-are gușă, Ia mai dă un franc, mătușă, Și mai dă și un colac Că de nu mă-așez pe prag. Moș Vasile, Moș Vasile, Ce mai faci cu-atâta pâine? Dă-mi și mie-un colăcel, Fie chiar și mititel; Dă-mi și-un păhărel de vin, Pân-la anul nu mai vin. La anul și la mulți ani! Doi boi, două vaci Scoate babă din colaci, Și moșneagu' doi pitaci, Că de nu ne dai colacul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ou, Nici cocoșul n-are gușă, Ia mai dă un franc, mătușă, Și mai dă și un colac Că de nu mă-așez pe prag. Moș Vasile, Moș Vasile, Ce mai faci cu-atâta pâine? Dă-mi și mie-un colăcel, Fie chiar și mititel; Dă-mi și-un păhărel de vin, Pân-la anul nu mai vin. La anul și la mulți ani! Doi boi, două vaci Scoate babă din colaci, Și moșneagu' doi pitaci, Că de nu ne dai colacul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Doamne, iubindu Te! Doamne mărire Ție, Dumnezeului!..." Lelea Catrina, de pe lan, pesemne n-a auzit băieții strigând "Chiralesa!" și-a pregătit cum se cuvine masa pentru sfințire cu aghiasmă. A pus mai întâi un colac mare rotund la mijlocul mesei, doi colăcei pentru însoțitorii preotului, străchini cu prune uscate, cu grâu fiert și un coșuleț cu fructe. Pe-un colț a așezat câteva "bulcuțe" pentru băieții ce strigau în gura mare "chiralesa!", a mai strâns lucrurile de prin casă și totul părea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
copiilor, la răspântii de ulițe, peste pod și la urmă cei rămași, în groapă (pentru a plăti vămile). De fiecare înmormântare nu lipsește "ciurul" (coșul mare) în care se așează pomul încărcat cu șnururi cu stafide mere sau lămâi, smochine, colăcei (covrigi), hulubi de aluat, scăriță de pâine, o cofiță cu apă în care stă pomul, o cană mică. La intrarea în biserică mortul trebuie să treacă peste "puntea lui Lazăr". Tot timpul cât se prohodește mortul, toți în afară de rude primesc
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se ține o predică, de rămas bun, către cei prezenți. Preotul Repta Arcadie era un orator deosebit. Nu era persoană să nu lăcrimeze la cuvântul lui. După înhumarea mortului, la poarta bisericii se dă de pomană la toată lumea câte un colăcel, o lumânare, rachiu și colivă (din grâu sau arpacaș). Cei mai înstăriți făceau praznic acasă, cu ciorbă (de oaie sau vițel), sarmale și mălai. Recent se făceau și plăcinte, salate, antreuri. Se servea în străchini de lut și se mânca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mormintele, crucile, pun covoare, flori, iar în sărbători ard lumânări, își bocesc morții și vorbesc cu ei (imaginar). În sat la noi, în fiecare an, la 8 septembrie, de Sf. Maria (Mică), urmașii aduc pomeni la mormânt (căni, lumânări și colăcei). Acasă se dau de pomană în vecini și rude colăcei și lumânări. La șase săptămâni, la un an, trei ani, 7 ani se face pomenirea mortului, cu praznic bine pregătit (colăcei, lumânări, colivă, sarmale și pachete pentru acasă, în pungi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
își bocesc morții și vorbesc cu ei (imaginar). În sat la noi, în fiecare an, la 8 septembrie, de Sf. Maria (Mică), urmașii aduc pomeni la mormânt (căni, lumânări și colăcei). Acasă se dau de pomană în vecini și rude colăcei și lumânări. La șase săptămâni, la un an, trei ani, 7 ani se face pomenirea mortului, cu praznic bine pregătit (colăcei, lumânări, colivă, sarmale și pachete pentru acasă, în pungi). Datini de pe la noi La " Miezul păresimi" exact pe la jumătatea Postului
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Mică), urmașii aduc pomeni la mormânt (căni, lumânări și colăcei). Acasă se dau de pomană în vecini și rude colăcei și lumânări. La șase săptămâni, la un an, trei ani, 7 ani se face pomenirea mortului, cu praznic bine pregătit (colăcei, lumânări, colivă, sarmale și pachete pentru acasă, în pungi). Datini de pe la noi La " Miezul păresimi" exact pe la jumătatea Postului Mare țărăncile gospodine se urcau în podul casei și puneau "ceva" mâncare pentru gângănii (șoareci) ca să aibă ce ronțăi și să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]