155 matches
-
depusă): „Grăsimi acumulate pe burtică, aripioare, colăcei, fese mult prea pline? Doar muncind poți scăpa de ele. Exersând zilnic, cel puțin jumătate de oră” (csid.ro); „în prag de sărbători, fiecare dintre noi visează să afișeze o siluetă impecabilă, fără «colăcei» în jurul taliei, fără «aripioare» sau inestetica celulită de pe abdomen” (eva.ro). Tot un diminutiv - dar cu valoare afectivă - e folosit pentru a denumi un ideal de vizibilitate musculară obținută cu ajutorul exercițiilor fizice: pătrățele („dați-mi și mie niște sfaturi să
Fiare și pătrățele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5041_a_6366]
-
că Iisus este cel mai frumos dar pentru noi oamenii, fiindcă El ne poate da mântuirea în dar dacă Îl iubim și ascultăm de El. Plini de bucuria sărbătorii, s-au așezat la masă, apoi au primit colindătorii, oferindu-le colăcei și mere rumene. La un moment dat, se auzi un ciocănit mai apăsat în ușă. Aceasta se deschise și, din spatele ei, se ivi un moș cu haine roșii și cu barba albă ca neaua. Cristinel sări în mijlocul camerei și era
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
răbdător și blajin, Îi ajuta pe oameni ori de câte ori se ivea prilejul.Asculta păsul tuturor, ca un Înțelept ce era, făcând fapte bune una după alta.Ajuta văduvele dându-le câte un bănuț de argint, copiilor orfani le da câte un colăcel, punea apă În fântânile aproape secate, scotea animalele căzute În râpă, logodea fetele cu feciori vrednici și harnici, mângâia bătrânii neputincioși.Și câte și mai câte nu făcea moș Nicoară. Ba, el certa Soarele și-l păzea când acesta vroia
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
din urmă. În câteva zile, laptele covăsise, se-ntărise ca brânza și apoi ca piatra. Părea o cretă săpu-noasă alb-albăstrie, o crustă pe care tot muierile au pus-o-n piulițe și au fărîmat-o fin ca pulberea drumului. Au făcut colăcei și plăcinte turcești în care, între dulcețuri, miere și coji de naramză, au presărat praful vrăjit. L-au amestecat în vin și-n rachiul de pere, l-au pus în laptele cu mămăligă și în țigările de păpușoi pe care
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
spre biserică și apoi spre cimitir este marcat prin pomana dată; pe lângă punți, se dau de pomană banii adunați de pe pieptul mortului; de asemenea, când se trece pe lângă o fântână se pune o cană de lut cu apă și un colăcel. După prohod mortul este coborât în groapă. Aici se dau de pomană la cei doi sau patru gropari câte o găleată, o găină, o camașă, o cană, un colac, lumânare. După înmormântare are loc praznicul cu mâncăruri tradiționale. Dacă este
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dau de pomană la cei doi sau patru gropari câte o găleată, o găină, o camașă, o cană, un colac, lumânare. După înmormântare are loc praznicul cu mâncăruri tradiționale. Dacă este post, se face borș cu fasole, găluște, colivă și colăcei cu lumânare. Dacă nu-i post, se face borș de pasăre, găluște cu carne, cozonac, colivă și colăcei cu lumânare. Timp de 40 de zile, o rudă a mortului merge să tămâieze mormântul și locul decesului. Tămâierea înseamnă purificare prin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
un colac, lumânare. După înmormântare are loc praznicul cu mâncăruri tradiționale. Dacă este post, se face borș cu fasole, găluște, colivă și colăcei cu lumânare. Dacă nu-i post, se face borș de pasăre, găluște cu carne, cozonac, colivă și colăcei cu lumânare. Timp de 40 de zile, o rudă a mortului merge să tămâieze mormântul și locul decesului. Tămâierea înseamnă purificare prin afumare, obicei străvechi. După praznic, familia mortului face curățenie în casă, dă cu var și la nouă zile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
gospodari mere, nuci și chiar bănuți. În Ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele începe colindatul, cu cântece și mesaje care anunță Nașterea lui Iisus Hristos. Copiii merg din casă în casă anunțând evenimentul, fapt pentru care sunt răsplătiți cu colăcei, fructe și bani. După miezul nopții, merg cu colinda mare, însoțiți și de muzică, gospodarii satului. Cele mai cântate colinde sunt: O, ce veste minunată, Trei păstori, iar colinda mare se numea Ia sculați voi, boieri mari. În satul Heci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și a bolilor). - Moșii sunt cunoscutele sâmbete ale morților, când cei trecuți în lumea veșnică sunt pomeniți în biserici, sunt bociți sau jeliți la cimitir. Pentru sufletul lor se aprinde o lumânare și se împarte mâncare, apă, băutură, vase și colăcei. - Sfintele Paște: - Postul Mare; - Duminica Floriilor, când salcia sfințită se pune la icoană; - Săptămâna Patimilor (Mare) - denii;Participarea la Prohodul Domnului (în Vinerea Mare); - Învierea Domnului Iisus Hristos, păstrarea lumânării, bucate tradiționale: ouă roșii, pască, cozonac, miel; - Participarea la a doua
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
icoană; - Săptămâna Patimilor (Mare) - denii;Participarea la Prohodul Domnului (în Vinerea Mare); - Învierea Domnului Iisus Hristos, păstrarea lumânării, bucate tradiționale: ouă roșii, pască, cozonac, miel; - Participarea la a doua Înviere. - Sărbatoarea celor 40 de Sfinți (9 martie), când fiecare gospodină împarte colăcei în forma de 8, unși cu sirop de zahăr sau miere și presărați cu nucă. Se beau 40 de pahare cu vin, câte unul pentru fiecare sfânt. În această zi se fac focuri pentru a goni iarna și a veni
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Casa pustie. Bivolii pe la porți. Un măr se desprinde de ram, zdrobindu-se În râpa adâncă, cu viermele În el. Lângă șură parastasul e pe sfârșite. Popa e roșu În obraji. În pomul mortului nu mai sunt mere și nici colăcei. Se aprind stelele, aceleași semne ale unui cataclism revolut. Sunt toate. Nici una lipsă. Nimeni murind. Totul ca o constatare. Ca ceva de dincolo de ușă. Cheia la Îndemână. Camera interzisă. Tu, singur În fața ușii. Ai intrat hoțește. Călcând porunca, păcătuind. Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Basarab, Cantacuzina. Ajunsese ajutor de capuchehaie la Istanbul de la nouăsprezece ani, ca să învețe cum se face politica. I-au făcut pomana la Brâncoveni, în Valahia. L-au plâns maică-sa Stanca și frate-său mai mic, Constantin; au împărțit ștergare, colăcei și pitaci de argint, că erau Brâncovenii cei mai bogați boieri din Oltenia. Și când popii ridicau coliva, se spune că s-ar fi auzit plânsetul lui Constantin, rămas singur, doar cu o mamă mai să-și iasă din minți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tale să aibă greutate. Înmormântarea măriei sale trebuie să o facă mânăstirea Cotroceni, că pentru asta a fost înzestrată de domn, dar să o facă așa cum se cuvine. Să ai grijă ca tot omul, boier sau prostime, să-și primească lumânarea, colăcelul, băsmăluța și paraua. Să fie ca la maica mare, pomană din toată inima. Dacă egumenul și doamna se zgârcesc să spui că ce lipsește împlinești matale. — Eu? Vine vorba, știi bine că or să sară toți Cantacuzinii să-și arate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Și vodă unde e? Cum? Vorbește vlădica? În biserică, mai frumoasă ca oricând zăcea Stanca. Bocetele se stinseseră și litania monahilor încetase. Boierii au ridicat capetele mirați de liniștea ce lăsa să se audă sfârâitul lumânărilor din ceară curată strânse colăcel spiralat ca un melc. Fusese iubită doamna Stanca? Așa s-ar părea, judecând după sinceritatea tristeții de pe fețele tuturor și pe care vlădica Antim o vedea oriunde și ar fi rotit privirile. Începu cu glas măsurat, puțin răgușit, fără să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Tufa aceea de pojarniță e pentru dinți sau când te doare maiul, la galbanare, la rană și la arsură. Pentru somn și pentru ochi e bună sulfina. La trepădătură ori la gâlci dai nalbă mare sau mălagă, alții îi zic colăceii babei. Când femeia umblă ca iapa după armăsar, se potolește, uite-l colo, cu sovârv. Și dacă bărbatul te necăjește ori umblă după alte muieri, îl liniștești cu talpa gâștei care-i bună și de inimă. Aplecându-se, femeia cea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Cuvântului, Dumnezeul nostru, Mărire Ție... Întâmpinarea alaiului cu Iordanul, în fiecare gospodărie, era anunțată pe ulițe de grupuri de copii, din care uneori făceam și eu parte, chiuind: „Chiraleisa”, „Chiraleisa”.., enoriașii întâmpinându-ne din poartă cu lumânări aprinse, dăruindu-ne colăcei, pampuște îgogoși), mere, nuci și grițari îcreițari), astfel că trăistuțele noastre se umpleau și nu de puține ori dădeam fuga pân-acasă să le deșertăm. Era un du-tevino, o distracție unanimă și o hârjoană până noaptea târziu, când popa, obosit
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Doctorul se dă mai aproape de pat. — Ceea ce e important pentru o dietă sănătoasă este să mănânci numai lucruri proaspete, cât mai apropiate de starea lor naturală și, în nici un caz, mai mult decât cere organismul. Involuntar, ochii Liviei coboară către colăcelul de grăsime ce-i umflă stola deasupra taliei. Să renunțe la isicia, acele pateuri minuscule ce ți se topesc în gură? Numai Fulvia, bucătăreasa ei, cunoaște rețeta și refuză cu încăpățânare să o destăinuie. Câte dintre prietenele ei, toate doamne
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de regulă despre tîmpenii. Odată, Dan m-a surprins Întrebîndu-l pe fiul nostru dacă să port pantalonii negri sau pe cei maro. În acel moment, Tom stătea pe patul nostru, sprijinit de perne, rozînd fără pic de milă dintr-un colăcel de cauciuc pentru bebelușii cărora le dau dinții, deși mi-a aruncat o privire În clipa În care am ridicat pantalonii ca să-i vadă. — Ăăă, face Dan din prag, iar eu sar cît colo, cred că e posibil să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
câteva momente care nu îți vor ieși ușor din cap: el își descoperă toate alunițele de pe corp, iar ea va uni cu un ruj, puțin mai târziu, câteva dintre ele și va obține „Carul mic“; ea își pune pielea și colăceii de pe abdomen la treabă, realizând astfel o nouă coregrafie; cu același ruj, el desenează pe spatele ei, în partea stângă, o inimă, iar efectul vizual e de milioane. Folosind urina ajunsă natural pe scenă, vor șterge din ce au scris
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
chiar și de umor. În Europa și în America, țesutul adipos, construit cu migală de sute de înghețate, de torturi și de plăcinte, eliberează, parcă la comandă, hohotul de râs, preluat și augmentat de brațele bine rotunjite, de trunchiurile cu colăcei de grăsime, de bărbiile netede și duble. Aici, în Japonia, fibrele și tendoanele care străbat, ca o rețea organică, cele câteva kilograme de carne slabă nu pot elibera nici un fel de substanțe ale bunei dispoziții; chimia însăși capitulează în fața îndemnului
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
lumânarea. Bara de fier pusă noaptea de-a curmezișul ușii noastre, fu scoasă cu zgomot, și cei doi ofițeri intrară, pe întuneric, zăngănind din pinteni și din săbii, urmați de paznic, cu legătura cheilor în mână. Gheorghe Chihaia aprinse un colăcel de lumânare galbenă, la lumina căruia maiorul desfăcu un sul de hârtie, și citi, în limba germană, condamnarea la moarte a nevinovatului trompet. Eram singurul dintre deținuți care pricepusem despre ce anume este vorba. Stăteam încă amorțit, ca după o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
de tipul : „Cu sabia lui Mihai/ Cu toporul Domnului/ Taie capul omului” (42 ; 20, p. 151) și „Cu măciuca [sabia] lui Mihai/ Sus pe cap/ După cap/ Curge sânge mohorât” (12, p. 59). în ziua de Hranghel, finii merg cu colăcei la nașii lor ; vezi recitativul infantil „Stai ploaie călătoare/ Că e mâine sărbătoare [Hranghelul ?],/ Sărbătoarea nașului/ Din capu’ orașului” (11, p. 146). în aceeași zi se face turtă de mălai cu unele atribute magice și oraculare ; vezi recitativele de tipul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în mod ritual (53). în schimb, abundă recitativele ce amintesc de ofrande alimen- tare, care aveau menirea de a opri ploaia, grindina sau furtuna : Stai, ploaie călătoare, Că mămuca-i vrăjitoare Și nenica ghiocel [diecel ?] Și ți-a face-un colăcel Și ți-a da de suflețel (7, p. 363) ; sau Stai, ploaie curgătoare, Că te-ajunge Sfântu’ Soare Cu un mai, Cu un pai, C-o bucată de mălai (20, p. 120) ; sau Treci, vâltoare călătoare, Că-ți dau pâine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și a macului ca plante narcotice, dar nu în scop terapeutic, ci în scop magico-ritual. În unele zone ale țării, de Mucenici (9 martie), când „se deschide raiul tuturor morților”, se coceau și se dădeau de pomană „pentru sufletele morților” colăcei rituali cu semințe de cânepă sau cu „lapte” obținut prin pisarea acestora. Zeama obținută prin fierberea semințelor pisate de cânepă (în care se adaugă miere) se cheamă julfă, jolfă (Transilvania, Moldova) sau chiar lapte de bou (57, p. 212 ; 140
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în care se adaugă miere) se cheamă julfă, jolfă (Transilvania, Moldova) sau chiar lapte de bou (57, p. 212 ; 140, p. 358 ; 141, p. 129). După August Scriban, jolfă este „un fel de mâncare din semințe de cânepă pisate” (232). Colăceii erau unși cu miere (zahăr) și erau însoțiți câteodată de lapte dulce. În alte zone, în locul semințelor de cânepă se puneau semințe de mac (17, p. 142 ; 18, p. 54 ; 114, pp. 165-166 ; 281). În societățile arhaice și tra- diționale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]