299 matches
-
ale lui Antonescu nu prea merge. Asta dacă, în timp ce Băsescu se joacă amuzat pe simulator în Turcia, susține în continuare, dincolo de realitatea aritmetică din Parlament, că USL nu trebuie să se rupă. În esență, liderii USL se suspectează reciproc de colaboraționism ascuns cu băsismul. Eu zic că amândoi au dreptate". El a conchis: "Am și o soluție politică dezinteresată și armonioasă de ieșire din criză: Blejnar la Finanțe, Duță la Sănătate. Plus, evident, Oprea la Interne și Mitică la Brutărie...".
Colaborarea cu Băsescu, buba din USL. Ciutacu: "Amândoi au dreptate" () [Corola-journal/Journalistic/46254_a_47579]
-
îndeosebi până la Unirea din 1918, o trăise el însuși exasperant. Confesiunea din Calvarul se naște din dorința de a elucida un trecut ce părea altora nebulos și culpabil. Asupra lui Rebreanu însuși pluteau în timpul primului război suspiciunile de spionaj și colaboraționism. De aceea, pentru un cunoscător al biografiei scriitorului, Calvarul devine proiecția în ficțiune a unei autoanalize morale, narațiunea unui proces de conștiință, valabil în ambele planuri - în ficțiunea lui Remus Lunceanu sau în realitatea biografiei lui Liviu Rebreanu. În toată
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
în colaps. Publicistica lui Slavici din perioada neutralității, acuzată de „germanofilie”, recitită azi, e doar un îndemn înțelept la precauție. Numai miracolul politic și înfrângerea Triplei Alianțe au făcut ca previziunile lui să nu se îndeplinească în totalitate. Iar în privința colaboraționismului cu ocupantul german, în perioada 1917-1918, ediția de față îi face scriitorului dreptate. „Germanofilul” a publicat în Gazeta Bucureștilor fix 2 (două) articole, nici unul nedemn sau diferit de linia sa politică de-o viață. Slavici, evident, nu are forța de
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
exploatat perioada de detenție în folosul propriei literaturi. Interesantă e, de asemenea, și pletora delictelor, fiindcă scriitorii nu s-au prea intersectat cu acelea de drept comun. De regulă, au fost închiși pentru culpe specifice (opinii neconforme, crime de lezmajestate, colaboraționisme, afilieri). Excepție, în toate sensurile, face un anume Paul Cialâc, pe care tocmai temnița l-a determinat să se apropie de literatură. El ar fi trimis în 1935 (pe când se afla în penitenciarul Constanța) un număr de trei poezii unei
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]
-
dezmințite public, s-au purtat în culise. În același timp, Radu Stroe este criticat periodic de o televiziune a cărei conducere este apropiată de Crin Antonescu. 1. Radu Stroe și Daniel Chițoiu sunt cei doi foști miniștri PNL acuzați de ”colaboraționism” cu Victor Ponta. Cei doi erau bănuiți de un fel de dezertare ”soft”, în sensul că nu îl sabotau pe Antonescu, ci pur și simplu luau decizii peste capul lui, alături de șeful Guvernului. Chițoiu este scos din joc de problemele
Trei motive pentru care Stroe îi ține spatele lui Tăriceanu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/32010_a_33335]
-
întâlniri, a fost marcat de atacuri devastatoare ale lui Crin Antonescu la adresa premierului Victor Ponta. Într-un interviu pentru Realitatea TV, președintele Senatului și-a spus nemulțumirile despre premier. Crin Antonescu l-a acuzat atunci pe premierul Victor Ponta de colaboraționism cu Traian Băsescu, spunând că instituțiile considerate băsiste funcționează în interesul coabitantului Ponta. Liderul liberal și-a acuzat colegul de Uniune că a încălcat Constituția prin acordul de coabitare interinstituțional. Vezi aici atacurile liberalului la adresa colegului din USL. Primul pas
Coincidențe între discuțiile Băsescu-Antonescu și scandalurile din USL by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32161_a_33486]
-
le ocolesc cu prudență. "Tangențiale" este, atunci, o frumoasă figură de stil, oarecum improprie dacă o raportăm la conținutul volumului și la maniera de lucru a autorului. Mircea Iorgulescu merge drept la țintă, abordează frontal o tematică dificilă (legionarism, antisemitism, colaboraționism, polițism ideologic, revizuiri post-revoluționare...), lăsând "diplomația" deoparte, cu ipocriziile și eufemismele ei, pentru a pune niște lucruri încâlcite într-o anumită ordine moral-intelectuală. Fără a se pretinde unic depozitar al adevărului, el încearcă și reușește să dilueze concentrația mitomană a
Impactul critic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10681_a_12006]
-
care, în preajma Puterii absolute, se simte onorată așa cum crede că merită, în ciuda și cu prețul cadavrelor călcate în picioare... Secolul XX oferă nenumărate exemple de Intelectuali colaboraționiști, de bună voie, cu o Putere de extremă dreaptă sau stângă. Atitudinea față de colaboraționism depinde, însă, de gradul de dezvoltare a societății civile din fiecare țară, ca și de dorința și de capacitatea intelighenției în cauză de a-și asuma inavuabilul... Există în Al doilea mesager și un personaj care pune problema cunoașterii Răului
După 20 de ani by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/10899_a_12224]
-
elemente din prezentarea d-lui Ianoși. În viață fiind, el a putut opta pentru cea mai convenabilă variantă biografică. Acceptând în ditirambica prezentare existența acelor tâches honteuses, ar fi însemnat să-și aplice singur stigmatul aplicat lui Eliade & comp.: de colaboraționism cu un regim criminal. Dar nimic nu ne poate face să uităm că în perioada în care Ion Ianoși făcea instrucție în Comitetul Central al partidului s-a dezlănțuit una din cele mai cumplite vânători de intelectuali din istoria României
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
și aceștia încă din epocă, Eugen Ionescu a lucrat între 1942-1945 ca trimis al Ministerului Propagandei al Guvernului Antonescu la legația română de la Vichy, unde se afla capitala temporară a Franței "libere", condusă de mareșalul Pétain, condamnat mai târziu pentru "colaboraționism" cu Germania hitleristă. Dar trecând peste acest detaliu "compromițător", să spunem că diplomatul a făcut lucruri bune. El a pus bazele catedrei M. Eminescu la Nisa și a primului lectorat de limbă și literatură română la Montpellier. într-unul din
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
e doar progresism năuc, corectitudine politică tîmpă și mult cabotinism; poate nu toți cei "din stînga" sînt, moral și intelectual, niște siniștri... Atunci cînd, în România, cineva atacă un reprezentant al stîngii, se vede obligat să reia epuizata temă a colaboraționismului (care, mai nou, nu prea mai ține: a colaborat cine vrei și cine nu, de la PRM-iști la liberali) și să dea în vileag un dosar-două în care victima apare dedicată regimului comunist. Ei bine, ce fel de silogism este
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
ce nu vă place la această campanie electorală? Este o Alianță dezordonată, ce-i unește pe mulți, doar mărimea ciolanului, si nu interesul național. Analizând listele candidaților, observi în primele locuri eligibile, doar persoane fără șira spinării, multi suspecți de colaboraționism cu structurile vechi ale serviciilor secrete ruse. Chiar de câștiga alegerile așa zisă Alianță, pe teren, nu se va schimba nimic. Specialiștii în materie, cât și patrioții adevărați al acestor meleaguri, au fost ignorați cu desăvârșire! Așa că, de câștiga Alianță
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
din Chișinău. Discuția aduce date semnificative despre literatura română tânără de dincoace și de dincolo de Prut. Dar aria tematică a dialogului e mai largă. Iată, de pildă, un fragment despre prezența KGB-ului în viața literară din Republica Moldova și despre colaboraționismul scriitorilor de acolo: „Pentru că eu cred că tot ce s-a întâmplat rău în viața politică și culturală din Republica Moldova are o legătură cu această instituție. Uleiul începe să iasă la suprafață și azi deja unii dintre securiști nu se
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4200_a_5525]
-
raport moral (cele câteva accese polemice neavând nimic nerezonabil și rămânând în permanență străine de orice eventuală suspiciune de parti-pris). La o primă vedere, demersul e, pur și simplu, convingător. Gabriel Andreescu a investigat minuțios o serie de cazuri de colaboraționism, real sau presupus, cu Securitatea (Adrian Marino, Constantin Noica, Nicolae Balotă, Alexandru Paleologu, Mihnea Berindei, Mihai Botez, Nicolae Breban) din spațiul cultural (sau numai tangențial cultural) românesc. Prima constatare, de bun-simț, e aceea că până acum notorietatea celor implicați și
Cum se dezbate o carte ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3942_a_5267]
-
CNSAS-ului ne-am confruntat cu nenumărate situații de utilizare defectuoasă ori chiar grosolan falsificatoare a dosarelor de rețea. Pe de-o parte, e drept, din motive legislative: imunitatea de care beneficiază foștii ofițeri ai Securității; raportarea, în discuția despre colaboraționism, numai la instrumentele Serviciului Secret, nu și la acelea ale Partidului, în fond la fel de vinovate ș.a.m.d. Dar nu numai legislația e o problemă. Interpretarea prea rigidă a noțiunilor poate conduce la erori absolut regretabile (cazul Vetișanu). Unele dintre
Cum se dezbate o carte ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3942_a_5267]
-
al Partidului Comunist Român din anul 1966.” Ca și în citatul de mai sus din Wikipedia, una din cele patru persoane comentatoare, profesor universitar de renume astăzi, deși admira valoarea operei distinsei doamne Zoe Dumitrescu Bușulenga o critica severe pentru .... colaboraționism! Episodul, numit de mine „perlă de mas media” prin contradicția a ceea ce reporterul gândește (admit prezumția de nevinovăție) și ceea ce spune, îmi reamintește de clonul doamne „Ecaterina Andronescu (n. 7 aprilie 1948, Malovăț, județul Mehedinți) este un politician român, membru
COLABORAŢIONISMUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383547_a_384876]
-
fiind considerat și filocatolic (A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 246, vol. I, f. 249 250). 43 Se pare că se căuta desființarea Patriarhiei Române și dependența mitropoliilor românești de Patriarhia Rusă (cf. Cr. Păiușan, Politica Patriarhilor României și „colaboraționismul” cu organele statului, în Analele Sighet, vol. VII, p. 111-113). 44 A.M.J., fond penal, dos. nr. 19.556, f. 68 nota informativă dată de sursa „Zamfir Pană”, din 19 septembrie 1950: „Unirea a făcut-o comuniștii, nu biserica ortodoxă
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
trebuie să fie extrem de atent. Cartea lui Gillet conturează o imagine sumbră a Bisericii Ortodoxe Române, cea de colaboratoare fidelă a regimului comunist, asistând nici mai mult nici mai puțin la o comunizare a acesteia. El încearcă să demonstreze, dincolo de colaboraționismul individual al unor ierarhi, o slăbiciune structurală a Bisericii Ortodoxe, incapabilă de transformări și de promovarea valorilor democratice. Dosarele Securității aduc o perspectivă nouă asupra acestui aspect. Ele confirmă anumite aspecte afirmate de Gillet, pe altele însă le contrazice. Într-
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
permite să înțelegem care a fost și ce a urmărit patriarhul Justinian” (p. 23). Discursurile oficiale prezentate în cele 12 tomuri conduc pe cititorii acestora la statornicirea ideii că Biserica Ortodoxă Română a făcut pactul cu regimul comunist, practicând un colaboraționism obedient și reflectă imaginea unui patriarh Justinian care a (su)pus Biserica la dispoziția puterii. Dar dosarele întocmite de Securitate privitoare la persoana patriarhului și, în general, cele legate de Biserica ortodoxă a primilor ani de bolșevizare, atestă o luptă
GEORGE ENACHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367149_a_368478]
-
a instituției, cea care ascundea adevărul). - Băi, nea Veronele, uite, cum zic io! Băgăm o taxă la muțufanii dă-i adusărăm în Germania, cam juma’ dă diurnă dă fiecare, că altfel le zicem că-i trimitem acasă pă bază dă colaboraționism cu imperialismu’ hitlerist, cu banii ăia mergem la un magazin dă țoale purtate, unu’ dă-l văzui io pă o stradă mai dosnică, le luăm la muieri două sarsanale dă boarfe să aibă la ce se uita cinci luni, diurna
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
SFINȚII ȘI SECURIȘTII "LUI TEODOR ȚÂNCO, ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1194 din 08 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului „Sfinții și Securiștii” lui Teodor Țânco nu sunt greco-catolici. O ipoteză inedită despre colaboraționismul lui Valeriu Anania Articol de Dr.Ionuț Țene Am citit cu precauția maturității recentă carte a octogenarului Teodor Țânco, de altfel un excelent istoriograf local, deoarece știu că este un activist greco-catolic, care și în opera să nu și-l
SFINŢII ŞI SECURIŞTII LUI TEODOR TANCO, ARTICOL DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348516_a_349845]
-
intuiește colaborări securistice ale viitorului ierarh Bartolomeu cu Securitatea comunistă. Însăși Înaltul prelat recunoaște în „Memorii” presiuni morale ale securiștilor și capcane tenebroase din case conspirative, în care a căzut ca urmare a colajului de paianjen impus de agenții puterii. Colaboraționismul indus al lui Valeriu Anania cu regimul comunist este deja cunoscut, dar Țânco nu se mulțumește cu deconspirarea acestui lucru în carte, ci aduce o ipoteză șocantă: Valeriu Anania a început colaborarea cu serviciile secrete, nu cu Securitatea comunistă, ci
SFINŢII ŞI SECURIŞTII LUI TEODOR TANCO, ARTICOL DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348516_a_349845]
-
Cluj, în urma înțelegerii cu comisarul Gh. Crăciun, pe care l-a folosit să dezamorseze grevă academică dinspre o miscare anticomunista într-una antimaghiară. Mai tarziu, Crăciun și Anania se vor reîntîlni în reeducarea de la Aiud. Țânco nu are dovezi ale colaboraționismului lui Anania cu Siguranta, dar ipoteza e incitantă și merită cercetată în arhive. Cartea lui Țânco respira o frustrare umană și confesionala a unui greco-catolic față de ortodoxismul lui Valeriu Anania. Autorul e supărat pe marele prelat pentru că atunci când a canonizat
SFINŢII ŞI SECURIŞTII LUI TEODOR TANCO, ARTICOL DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348516_a_349845]
-
fiind puternic doar după sfârșitul Războiului Rece. Autoritățile titoiste au inițiat din anul 1946 un amplu complex de represiune împotriva forțelor bisericești catolice. Procesul monseniorului Stepinač a stat mărturie pentru aserțiunea de mai sus, arhiepiscopul de Zagreb fiind acuzat de colaboraționism cu regimul Ante Pavelić. Deși unii autori (Xavier de Montclos) cred că a existat un “totalitarism catolic în Croația”, credem că implicarea bisericii catolice croate în represiunea regimului ustaș a fost minoră, datorită liniei temporale de neutralitate politică a Vaticanului
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2208 din [Corola-blog/BlogPost/344370_a_345699]
-
fiind considerat și filocatolic (A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 246, vol. I, f. 249 250). 43 Se pare că se căuta desființarea Patriarhiei Române și dependența mitropoliilor românești de Patriarhia Rusă (cf. Cr. Păiușan, Politica Patriarhilor României și „colaboraționismul” cu organele statului, în Analele Sighet, vol. VII, p. 111-113). 44 A.M.J., fond penal, dos. nr. 19.556, f. 68 nota informativă dată de sursa „Zamfir Pană”, din 19 septembrie 1950: „Unirea a făcut-o comuniștii, nu biserica ortodoxă
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]