15,247 matches
-
tradiția cultă. În The Concise Oxford Dictionary, 1999, cuvîntul media este însoțit de o notă de uz, în care se reamintesc recomandările docte, de folosire a sa ca plural, dar se precizează și că uzul a impus considerarea ca singular colectiv. În engleză, singura dificultate este acordul în număr cu forma verbală predicativă. Marea problemă a adaptării împrumuturilor în română e însă flexiunea și articularea cu articolul hotărât postpus: mass-media nu poate primi - din lipsa unor paradigme morfologice - articolul hotărît care
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
poezia cultă ,vrând a forma ș-a introduce un gust nou de poezie". încă de atunci, pentru scriitorul transilvănean autoxilat în Lembergul cosmopolit, folclorul nu reprezenta marea artă. De aceea sancționează ignoranța prin însuși bunul simț popular, din interiorul mentalului colectiv, de acolo de unde venea Simplițian. Tot ce este reacția personajelor din infratext, pune în evidență nivelul cultural al epocii, disproporția între straturile de cultură, între puținii care știu și înțeleg și mulțimea celor care nu știu, dar tratează totul cu
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
de Mircea Zaciu, text îngrijit și înscenat de Ion Vartic, Cluj, Ed. Apostrof, 1998) dovedește că un scriitor putea fi expropriat de opera sa, că talentul său avea regimul unei fabrici ,naționalizate" asupra funcționării căreia își îngăduiau să se pronunțe colective de activiști și ,oameni ai muncii" din domeniul literaturii. Participanții la ședință, Nicolae Moraru, Mihai Novicov, Ion Vitner, Aurel Baranga, Silvian Iosifescu și Dumitru Mircea, discută ,tovărășește" cu Camil Petrescu, pregătindu-l ideologic pentru transformarea piesei Caragiale în vremea lui
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
închisă Olga Caba, în anii '50, la Mislea, Ghencea și Văcărești. ,Pac la Războiul!" Ion Simuț a publicat în nr. 5 din acest an al revistei noastre o cronică la volumul Dicționar Echinox, A-Z. Perspectivă analitică, realizat de un colectiv coordonat de Horea Poenar (actualul director al revistei Echinox). Scrisă cu seriozitate și spirit critic, cronica se încheia cu un verdict nefavorabil: Deficitar în informații (prea lacunar), deficitar în aprecieri (reflectate în dimensiunile foarte discutabile ale articolelor), dicționarul coordonat de
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
grafică și coperta cărții. Mai sunt de menționat și alte date tehnice. Redactorul coordonator al volumului este Marcel Popa, directorul Editurii Enciclopedice. Prelucrarea imaginilor, folosind tehnica digitală actuală pentru a înlătura cât mai multe neclarități, a fost asigurată de un colectiv alcătuit din șase specialiști, profesori la Universitatea Națională de Artă din București. Tipărirea este executată la Regia Autonomă "Monitorul Oficial", al cărei director general este ing. Eugenia Ciubâncan. Ar merita să dăm și alte detalii, și alte nume din caseta
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
s-o facă ziarele pretins filogermane. Iar, în plus, se numără printre rarele ziare care au curajul de a nu fi necondiționat filofranceze. în problema evreiască ŤCalendarulť acționează cu toate metodele unui jurnalism experimentat, de la subtilă ironie la violente amenințări. Colectivul redacțional este de foarte bună calitate și luat în serios de toți adversarii. Dacă vom sprijini, așadar, acest ziar la fel cum sunt sprijinite cele similare din străinătate vom acționa în beneficiul cauzei noastre. Nu cunosc situația financiară a ŤCalendaruluiť
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
la nivelul politicii de stat era un totalitarism necruțător. Șmecherul ingenuu a scris în raport că avea nevoie de cărți pentru sporirea "vigilenței ideologice". Când a sosit însă libertatea și mulțimile au început să demoleze monumentele vremurilor totalitare, un cineva colectiv i-a strigat lui Evtușenko în față: "Pentru care merite a fost așa de grijulie cu tine puterea sovietică?" Libertatea a devenit pieirea lui. Atunci el a repudiat-o: "Fără să știm ce e libertatea, am luptat pentru ea ca
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
dintre cele două popoare. Așa se explică și descoperirea sau identificarea a peste treizeci de mii de documente privitoare la țările Române în arhivele, muzeele, colecțiile sau așezămintele de cult din Grecia (muncă făcută competent și cu acribie de un colectiv condus de acad. Virgil Cândea). Merită amintită - pentru similitudinea lor cu desfășurarea de forțe și idei ale unor momente revoluționare din istoria românilor - "soarta iluminismului" după independența obținută cu greu, cu mult sânge și sacrificii enorme din partea grecilor din diasporă
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
I. L. Caragiale, Ion Creangă, P. P. Carp, A. D. Xenopol, Simion Mehedinți, C. Rădulescu-Motru, Virgil Madgearu, Ștefan Zeletin, E. Lovinescu, Tudor Vianu etc. - într-o întreagă colecție de "Cărți fundamentale ale culturii române". Biblia din 1688 a găsit la Iași un colectiv filologic foarte bun, nu doar pregătit de start pentru această misiune dificilă, dar deja exersat în domeniu, cu aplicații ce-l recomandau cu prisosință. Vasile Arvinte, principalul motor al inițiativei, a făcut studii filologice meticuloase asupra fiecăreia din primele cinci
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
la manuscrisul autograf și la textul revizuit al Vechiului Testament tradus de Nicolae Spătarul (Milescu), iar al doilea la Relația dintre Noul Testament de la Bălgrad (1648) și textul corespunzător din Biblia de la București (1688). Nu știu de ce nu participă în acest colectiv Alexandru Andriescu, pentru că în formula ieșeană inițială domnia-sa prefațase primul volum, Genesis, apărut în 1988, cu un amplu studiu, Locul Bibliei de la București în istoria culturii, literaturii și limbii române literare, ce ar fi fost necesar și în deschiderea
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
Liber Psalmorum, ca parte a Bibliei din 1688, din seria ieșeană "Monumenta Linguae Dacoromanorum", volum însoțit de un studiu doct și extins, Psalmii în literatura română. Toate aceste contribuții secvențiale trebuie puse alături, pentru a realiza efortul excepțional investit de colectivul filologic ieșean în restituirea unor texte fundamentale din perioada de început a culturii în limba română. Opinia lui Vasile Arvinte este că Biblia de la 1688 preia în întregime, cu adaptări și revizuiri, traducerea Vechiului Testament realizată de Nicolae Milescu Spătarul
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
-și lărgească sfera preocupărilor cu lucrări de referință asupra elenismului și relațiilor româno-elene, editura a oferit volume aparținând atât unor specialiști români, cum sunt Grecii din România (2003) de Paula Scalcău, Relațiile româno-elene. O istorie cronologică (2003) (elaborată de un colectiv de specialiști alcătuit din Stelian Brezeanu, Constantin Iordan, Horia C. Matei, Tudor Teoteoi, Gheorghe Zbuchea), Domnii fanarioți în }ările Române (1711-1821) (o mică enciclopedie semnată de Mihai Țipău) (2004), Venizelos și românii (2004) de Constantin Iordan ș.a., cât și greci
Editura Omonia și literatura neoelenă by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11802_a_13127]
-
și telefoane ascultate cu metodă, cu ședințe de Partid și traiectorii "profesionale" parcurse pe vectorul unei ideologii tot mai fleșcăite. Pe acest fundal socio-politic, frenezia combinatorie a celor din boema artistică echivalează cu o eliberare (individuală, în cuplu și... în colectiv), o smulgere din mlaștina clișeelor și prefabricatelor de morală proletară. Socialismul real, ușor de recunoscut pe întreg conturul romanului, este contrat printr-un socialism sexual, în care bunurile specifice se împart la mai mulți, într-o deplină, aproape, tovărășie amoroasă
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
s-a găsit soluția înființării unei noi instituții, Fundația Națională pentru Știință și Artă, care să preia această misiune dificilă, dar esențială pentru buna gestionare a patrimoniului literar. Mi-am propus să discut această situație cu dl Tiberiu Avramescu, coordonatorul colectivului de redactori din instituția nou creată în 2001. - Stimate domnule Tiberiu Avramescu, ne-am întâlnit prima dată cu mulți ani în urmă, nici nu mai știu cât e de atunci, într-unul din birourile Editurii Minerva, unde erați alături de regretatul
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
a diminuat rezistența la boală a regretatului Zigu Ornea, director al Editurii Minerva în ultimul deceniu al secolului trecut, decedat în noiembrie 2001). Sperăm că în anul și în anii viitori - după terminarea lucrărilor la marele Dicționar al scriitorilor români, colective tinere din cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară să fie angrenate în realizarea unor ediții critice din operele scriitorilor clasici români, în condițiile în care vechii editori, cei mai mulți în vârstă, se apropie de capătul unor cariere rodnice. Ne punem speranțe
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
vol. IX, editor Teodor Vârgolici), B.P. Hasdeu (vol. VII, editor I. Oprișan), Ion Vinea (vol. VI, editor Elena Zaharia-Filipaș), Victor Eftimiu (vol. 19, editor Const. Mohanu), un volum de Izvoare ale culturii române (secolul al XVIII-lea), realizat de un colectiv din Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“, coordonat de Cătălina Velculescu ș.a., precum și două volume (al IX-lea și al X-lea) din foarte serioasa serie „Cele mai vechi cărți populare în literatura română“, pregătite în cadrul Institutului de
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
să fie. Sau, mai bine zis... nu s-a vrut să fie... Pentru a răspunde cît mai exact la întrebarea Dv. sînt nevoit să fac apel la ceea ce am scris în carte la pagina 49: «În subconștientul și conștientul nostru colectiv (sînt și excepții) nu se ascunde o cultură a memoriei și sîntem tentați spre uitare, supraviețuire («l^art de survivre»), compromis, duplicitate și complicitate. Și în special sîntem tentați spre continuitate spre deosebire de principiul individuației». Deci, preocupările noastre sînt dirijate către
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
pe deplin. Fie că au înfățișat rezultatele investigațiilor de teren sau ale unor stagii preliminare de cercetare, fie că au adunat contribuții ale unor manifestări științifice, ele au făcut cunoscut comunității istoricilor Antichității romane din țară și străinătate aportul unui colectiv serios și entuziast, în care, alături de nume consacrate de arheologi și istorici, și-au găsit un loc onorabil tineri încă în formare sau deja ajunși la deplina maturitate științifică. Și cel de-al XII-lea tom din BHAUT este dedicat
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
care, deși n-a reușit, precum la americani, să câștige o piață considerabilă decât pentru perioade scurte de timp, a supraviețuit absolut onorabil undeva în underground. Ca și Radu Pavel Gheo, profesorul universitar clujean Mircea Naidin a făcut parte din colectivul condus de Mihai-Dan Pavelescu. Volumul lui, Literatura Science Fiction (cam lipsite de imaginație aceste titluri), din care o bună parte a fost publicată sub formă de serial în paginile Ziarului de Duminică, nu este doar o introducere nepretențioasă, dar și
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
a binelea. Vedeam În ochii colaboratorilor, dar mai ales al colaboratoarelor priviri compătimitoare, dar mă făceam că nu le observ și-mi continuam lucrul În parcelele experimentale cu paltonul pe umeri, ca o sfidare la adresă tuturor. Studiam Împreună cu un colectiv de geneticieni, influența izotopilor radioactivi asupra plantelor cu rizomi și tuberculi. Secționam la fața locului, părțile subterane ale plantelor iradiate de-a lungul diverselor perioade de timp cu diverse cantități și surse radioactive, măsurând și calculând totul. Încercam În felul
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
noastră. În această calitate, Raluca Ripan s-a preocupat de a creea condițiile unei munci științifice de mari proporții, de a organiza și îndruma cercetarea științifică. Odată cu înființarea Filialei din Cluj a Academiei, în august 1949 s-a organizat un colectiv de cercetare, format de cadre didactice de la amblele Universități „V. Babeș” și „J. Bolyai”, condus de academician Raluca Ripan. De remarcat meritul deplin în înființarea Institutului de chimie (1951, pe trei secții : chimia anorganică, chimia organică, chimie fizică), în laboratoarele
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
era o adevărată enciclopedie ambulanță. La fel Eliade a făcut ideile lui Jung despre arhetip mai accesibile, măi plauzibile, a conturat mai bine noțiunea lui Jung de arhetip. Eliade a făcut-o mai rezonabilă și nu a acceptat conceptul inconștientului colectiv al acestuia. Convorbirile reluate cu Jerald Brauer, prieten și bun cunoscător al vieții lui Eliade la Chicago, redau pe larg cine a fost el. Reproducem numai acest scurt fragment. “Lui Eliade i s-a oferit catedră “Schweitzer Chair” la New
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
dnei Marinela Preoteasa personal, căreia îi exprim mulțumirile mele întârziate, dar sincere, mă las scurtcircuitat și eu, căci revista, odată ce iei cunoștință de ea, nu-ți mai dă drumul din brațe până ce nu o răsucești pe toate părțile. Aveți un colectiv redacțional într-un cuget și o simțire, precum și un colectiv de autori de bază constant, care îi conferă bună reputație revistei. În acest proaspăt, desi cam întârziat, vorba dnei M.P.,număr al revistei i-am regăsit, cu drag, pe dnele
Revista „ Scurt Circuit Oltean ” nr. 15 – 16/2013 -din partea cititorilor – [Corola-blog/BlogPost/93811_a_95103]
-
dar sincere, mă las scurtcircuitat și eu, căci revista, odată ce iei cunoștință de ea, nu-ți mai dă drumul din brațe până ce nu o răsucești pe toate părțile. Aveți un colectiv redacțional într-un cuget și o simțire, precum și un colectiv de autori de bază constant, care îi conferă bună reputație revistei. În acest proaspăt, desi cam întârziat, vorba dnei M.P.,număr al revistei i-am regăsit, cu drag, pe dnele și dnii Preoteasa, Stuparu, Zavati Gardner, Smarandache, Botez, Țene. Pe
Revista „ Scurt Circuit Oltean ” nr. 15 – 16/2013 -din partea cititorilor – [Corola-blog/BlogPost/93811_a_95103]
-
fiecare cu cîte un program, care, odată încheiat, a dus la dizolvarea grupului respectiv. Fac o scurtă recapitulare: monumentalul Dicționar al limbii poetice eminesciene, sub redacția lui Tudor Vianu, apoi a lui Șerban Cioculescu, a apărut în 1967, după care colectivul de la Institutul de lingvistică s-a dizolvat; între timp, Perpessicius a rămas el singur o instituție, scoțînd volumele IV, V și VI din ediția care îi poartă numele; ediția de Opere alese, din 1964, lucrată sub supravegherea sa, a prilejuit
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]