494 matches
-
ei. Astăzi poate ar fi de discutat asupra necesității intervenției sociale în direcția ingineriei sociale, administrarea progresului social prin raționalizare. 11. Fabrica(rea) ghiveciului social De fiecare dată când vorbim despre comunități, comunitarism ș.a., apare spectrul socialismului, al comunismului și colectivismului. Înainte de a prezenta câteva dintre modalitățile în care s-a încercat reconfigurarea comunitară în perioada comunistă, sunt utile câteva considerații privind legăturile dintre acestea. Nu este lipsită de relevanță modalitatea în care Tönnies și-a intitulat ultima secvență a lucrării
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
că fie sunt c(țiva proprietari mari, cei mulți fiind (n starea de mizerie, fie sunt mulți proprietari pe suprafețe mici, ceea ce nu oferă posibilitatea unei agriculturi performante, deci generatoare de bunăstare, Gherea găsea ieșirea prin ceea ce el considera minunea colectivismului. Ar trebui să fie toți proprietari ș(, totodată, să fie ș( proprietari mari, ceea ce e imposibil, cel puțin fără intervenirea unei minuni. Ei bine, această minune nu o poate face dec(t proprietatea colectivistă. Colectivismul nu admite ca păm(ntul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
prin ceea ce el considera minunea colectivismului. Ar trebui să fie toți proprietari ș(, totodată, să fie ș( proprietari mari, ceea ce e imposibil, cel puțin fără intervenirea unei minuni. Ei bine, această minune nu o poate face dec(t proprietatea colectivistă. Colectivismul nu admite ca păm(ntul să intre (n stăp(nirea individului, fiind proprietate a națiunii, iar comunele s(nt acele unități producătoare care iau locul individului relativ la păm(nt, (nsă chiar ele au drept la proprietate asupra păm(ntului numai
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
c(t timp (l muncesc. Nefiind chiar comunele stăp(ne absolute asupra păm(ntului, ci numai națiunea, ele, deși vor avea o autonomie foarte mare, vor fi supuse totuși regulilor rurale admise de națiunea (ntreagă" (Gherea, 1976: 35-36, vol.1). Colectivismul trebuia promovat nu doar (n agricultură, ci ș( (n industrie pentru că, arăta el, nu pot exista concomitent două sisteme (ntr-o aceeași țară. Mersul istoriei urma să aducă (n chip implacabil ș( (nlocuirea formei de proprietate individuală. O soluție pentru ameliorarea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Golescu, Dinicu, Însemnare a călătoriei mele Constandin Radovici din Golești, făcută în anul 1824, 1825, 1826, Editura Tineretului, București, 1963. Gurvitch, Georges (coord) Traité de sociologie, vol. I, ediția a III-a revăzută și adăugită, PUF, Paris, 1967. Hatos, Adrian, Colectivism dupa colectivism? Forme asociative de organizare în agricultura românească de tranziție: 1990-2002, Editura Lumen, fl, 2006. Heliade Rădulescu, Ion, Equilibru (ntre antithesi sau Spiritul ș( Materia, Bucuresci, 1859-1869. Heliade Rădulescu, Ion, Pentru limba rum(nească, Curierul rom(nesc, 1832, nr.
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Însemnare a călătoriei mele Constandin Radovici din Golești, făcută în anul 1824, 1825, 1826, Editura Tineretului, București, 1963. Gurvitch, Georges (coord) Traité de sociologie, vol. I, ediția a III-a revăzută și adăugită, PUF, Paris, 1967. Hatos, Adrian, Colectivism dupa colectivism? Forme asociative de organizare în agricultura românească de tranziție: 1990-2002, Editura Lumen, fl, 2006. Heliade Rădulescu, Ion, Equilibru (ntre antithesi sau Spiritul ș( Materia, Bucuresci, 1859-1869. Heliade Rădulescu, Ion, Pentru limba rum(nească, Curierul rom(nesc, 1832, nr. 87. Heliade
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
putere și responsabilitate pentru rezolvarea problemelor comunității, și abia apoi alte entități, și faptul că vecinătatea, comunitatea pare să aibă mai multă forță în ruralul necooperativizat. Aceste rezultate nu fac decât să se alăture altor studii ce arată orientarea spre colectivism, conformism și reprezentarea statului și a instituțiilor lui ca având un rol paternalist (Frunză, Voicu, 1997). Aceeași idee este confirmată și de datele de mai jos. Implicarea în problemele comunității măsurată prin indicatorul E2 din Barometrul Rural 2007 (lucrul împreună cu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ce are o componentă cognitivă (cunoștințele despre grupul din care fac parte, despre istoria lui, obiceiurile lui, etc.), o componentă afectivă (sentimente de apartenență la acel grup, de mândrie sau dimpotrivă respingere, de atașament față de grup) și o componentă valorică (colectivism vs. Individualism, îmbrățișarea valorilor grupului respectiv) (Chelcea, Iluț, 2003: 172); mecanismul categorizării, ce presupune tipologizarea celor din afara grupului etnic și astfel diferențierea de aceștia. J. Coggeshall (1986) propune un model cognitiv pentru înțelegerea construcției identității colective, care sintetizează în același
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a plenitudinii valorilor morale Și profesionale ale ființei umane, mediul care reacționează cu natura, cu universul - exteriorul, mediul caracterizat de frământări, căutări Și așezări permanente cu privire la coordonatele proprii - interiorul. Dacă extrapolăm unul din principiile de diferențialitate culturală, respectiv individualism versus colectivism, exteriorul apare ca important pentru ideea de colectivism - prin găsirea similitudinilor fenomenelor posibil responsabile de guvernarea diverselor lumi, pe când interiorul se face responsabil de individualitate - elementele definitorii ale evoluției diferitelor societăți. Atribuim astfel apartenența contabilității, ca Știință, interiorului, ca urmare
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
umane, mediul care reacționează cu natura, cu universul - exteriorul, mediul caracterizat de frământări, căutări Și așezări permanente cu privire la coordonatele proprii - interiorul. Dacă extrapolăm unul din principiile de diferențialitate culturală, respectiv individualism versus colectivism, exteriorul apare ca important pentru ideea de colectivism - prin găsirea similitudinilor fenomenelor posibil responsabile de guvernarea diverselor lumi, pe când interiorul se face responsabil de individualitate - elementele definitorii ale evoluției diferitelor societăți. Atribuim astfel apartenența contabilității, ca Știință, interiorului, ca urmare a relativității adevărurilor care guvernează relațiile între subiectele
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
două categorii fundamentale din punctul de vedere al orientării axiologice: - cei din prima categorie manifestă dorință de control, pun accentul pe viitor și acțiune, preferă individualitatea; - categoria a doua este fatalistă, pune accentul pe trecut și pe prezent, pasivă, preferă colectivismul. Primul set de caracteristici ar descrie orientările motivaționale și valorice ale celor din clasa mijlocie din Occident, iar cel de-al doilea este asociat clasei muncitorilor manuali. Mai mult, clasa muncitoare este descrisă adeseori ca fiind ghidată de dorința de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acceptă ca puterea să fie inegal distribuită. Distanța față de putere este explicată prin sistemele de valori ale salariaților cu putere mai mică, iar modul în care este distribuită puterea e legat de comportamentul membrilor cu putere mai mare. 2. Individualism/colectivism: individualismul aparține societăților în care legăturile dintre indivizi sunt haotice și se așteaptă ca fiecare să-și poarte singur de grijă ori să se îngrijească de familia sa. Colectivismul, dimpotrivă, aparține societăților caracterizate de faptul că oamenii sunt integrați încă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
e legat de comportamentul membrilor cu putere mai mare. 2. Individualism/colectivism: individualismul aparține societăților în care legăturile dintre indivizi sunt haotice și se așteaptă ca fiecare să-și poarte singur de grijă ori să se îngrijească de familia sa. Colectivismul, dimpotrivă, aparține societăților caracterizate de faptul că oamenii sunt integrați încă de la naștere în subgrupuri puternice, care apoi continuă să-i protejeze pe toată durata vieții în schimbul unei loialități mutuale. 3. Masculinitate/feminitate: este măsura în care valorile dominante sunt
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: politicianism; pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată; falsă europenizare versus europenizare autentică; individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv; pseudocultură versus cultură; semicultură, gregarism versus solidarism; colectivism versus individualism. Politicianismul este definit de autor ca o patologie a regimului democratic prin care sunt falsificate finalitățile instituțiilor; acestea devin „mijloace pentru realizarea intereselor personale”. În această practică meșteșugită însă, nu se recurge la influența tradițiunilor sau la violență
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
generat multe studii care au ca obiect variabilele culturale și influența lor asupra aprecierii performanțelor (Fletcher și Perry, 2001; Milliman și al., 1998), având la bază abordarea dimensiunilor culturale elaborată de Hofstede (1996), în special distanța față de putere și individualismul / colectivismul. Distanța față de putere se referă la nivelul la care superiorii influențează comportamentul subordonaților și viceversa. Într-o cultură în care distanța față de putere este mare, superiorii și subordonații nu se consideră egali, subordonații fiind foarte dependenți față de superiori. În culturile
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
București, 1998; În căutarea comunismului pierdut (în colaborare), Pitești, 2000; Noțiuni pentru studiul textualității virtuale, București, 2002; Videologia, Iași, 2003. Antologii: Literatura memorialistică. Radu Petrescu, Ion D. Sârbu, N. Steinhardt, îngr. și pref. edit., București, 1996. Repere bibliografice: Andrei Grigor, Colectivismul literar, L, 1992, 43; Alina Hristea, „Ficțiuni”, ST, 1993, 1; Ioana Pârvulescu, Să ne bucurăm, așadar, RL, 1994, 10 ; Andreea Deciu, Un orășel de carton, RL, 1994, 10; Ioan Stanomir, Demiurgul din ordinator, LCF, 1998, 15; Vasile, Proza, 165-168; Nicolae
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
o parte scepticilor care nu doreau să se alăture misiunii de diseminare și răspândire a „realizărilor“ și „cuceririlor“ democrației populare, iar pe de altă parte celor care, din conformism sau din convingere, hotărâseră să se alăture celor care propovăduiau îmbrățișarea colectivismului moral și economic, dragostea de patrie și, nu în ultimul rând, „lupta pentru pace“71. Vorbind la deschiderea cursurilor de îndrumare pentru seria a XII-a de preoți, mitropolitul Moldovei Sebastian Rusan rezuma necesitatea și rolul didactic al educației actuale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
contradictorii, Într-o nouă relație sintetică este cheia pentru a face din era ce va să vină o perioadă de transformare În istoria umană. În opinia mea personală, Europa este poziționată cel mai bine, Între individualismul extrem al Americii și colectivismul extrem al Asiei, pentru a ne conduce În noua era. În sensibilitatea europeană Își găsesc locul atât spiritul individual, cât și responsabilitatea colectivă. În măsura În care viziunea europeană poate Încorpora cele mai bune calități ale modului american și asiatic de a vedea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de la „foarte puțin practicate” la „foarte mult”, țara noastră s-ar plasa undeva pe la mijloc, așa cum sugerează, de altfel, și datele obținute din anchete internaționale (Inglehart, 1997). Situată între Occident și Orient ca mentalitate, având deci atuul unui echilibru între colectivismul apăsător și individualismul exacerbat (vezi Iluț, 2001) și începând să se stabilizeze într-o economie de siguranță, sunt semne că societatea românească se îndreaptă înspre practicarea în mai mare măsură a valorilor postmaterialiste, tot mai mulți membri ai ei profesând
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
clar. Anatomii spectrale, dacă paradoxul poate fi acceptat, cu o dimanică susținută prin cine știe ce mecanisme abisale, fără nici o trimitere și fără nici o justificare în context, apar din neant, execută sumar un ritual în pustiu și apoi se dizolvă într-un colectivism fără speranță. Individul se repetă, identitatea lui piere înghițită de fiara multiplicării, amorful se insinuează și înflorește pînă la grotesc. Fără crispări de coșmar, așa cum pot fi ele citite în imageria apocaliptică, dar și fără lejeritatea voioasă a eposului folcloric
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
noapte de dragoste, întâia noapte de război, Patul lui Procust, Romanul adolescentului miop, Huliganii, De două mii de ani, Inimi cicatrizate, Întâmplări din irealitatea imediată ș.a.). Cele două direcții nu sunt conceptualizate, dar îndărătul lor pot fi identificate câteva perechi antitetice: colectivism/individualism, rural/urban, sacru/profan, mit/istorie, autohtonism/sincronism. În ciuda acestei imprecizii conceptuale și a tendinței discrete de a minimaliza filiera „sincronistă”, cartea se distinge prin finețea unor interpretări valorizând sugestii din etnologie și antropologie (exercitate mai ales asupra primei
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată, politicianism, falsă europenizare versus europenizare autentică, individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv, pseudocultură versus cultură, semicultură, gregarism versus solidarism, colectivism versus individualism. Dezvoltarea socială autentică și durabilă este concepută de Constantin Rădulescu-Motru ca un proces continuu de construcție instituțională prin aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al identității semnifică păstrarea unui înțeles identic al noțiunilor. Deprinderile care rezultă din
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pădure. Amuzant e cel cu scroafa care a fătat un purcel și la minister au fost raportați zece, la fiecare for adăugându-se încă unul”. Am putea redacta un capitol distinct din relatările privind stresul și promiscuitatea care rezultau din colectivismul ce s-ar putea rezuma prin sintagma: viața la bloc. Mulți și-au transferat aici obiceiurile din localitățile de baștină, în holuri se făceau nunți și botezuri, spațiul din fața blocului lua adesea locul tăpșanului rural, era piață publică, loc de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
era o mascare a complexului vizavi de tendința profundă a identității și diferențierii de celălalt. Ce altceva a fost, de fapt, reacția de aderare la „Meditația Transcendentală” decât o dorință de evadare sau încercare de individualizare a eului sufocat de colectivismul excesiv și monoton? L.A.: O întrebare încă mă preocupă: cum a fost posibil ca intelectuali de o anumită mărime să se implice într-o aventură „transcendentală”? D.G.: Spuneam mai înainte că „lumea” mea este mărginită de granițele limbajului meu, dar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
creativității smerite, supuse regulii fidelității și stimulului constant al triadei Bine-Adevăr-Frumos. O nouă teologie politică trebuie să gândească, în primul rând, urbanitatea creștinismului de mâine. Conservatorismul trebuie să asimileze profund sensul eșecurilor istorice din secolul XX: ruina mesianismelor secularizate, vidul colectivismelor ideologice și dezastrele oricărui Führerprinzip (de la „duce”, „mareșal” sau „căpitan” până la „cârmaciul poporului”). Iadul urbanistic comunist n-a ezitat să folosească „tezaurul folcloric” în scop propagandistic. În același fel, alternativa la alienarea subiectului din marile orașe ale capitalului nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]