124 matches
-
comunism acest pact nu poate fi îndeplinit, el este principiu organizatoric al Jurnalelor Monicăi Lovinescu. Intenția ei este să onoreze pactul cu istoria cât timp memorialistica din România este cenzurată. Pentru comuniști, memoria este inamic și jertfă, de aceea e ""colectivizată", aparține Statului, care e liber să facă tot ce vrea cu ea"379. Jurnalele sunt vânate în România pentru că pot fi folosite ca dovezi incriminatorii, mai mult, variantele lor falsificate devin forme ale denigrării și șantajului. În încheierea unui adevărat
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
regrete, cu virilitatea dusă pe apa Sîmbetei, cu amintirile împuținate, cu răsuflarea greoaie, cu flamurile zdrențuite, cu meseriile și iubirile uitate." Un roman despre ,veterani" și lume pustie, pe-o rînă, ca gospodăria unei văduve de război. Din tot avutul ,colectivizat", cu vieți și idealuri la grămadă, a mai rămas un cal șarg, nemuritor, Calul Apocalipsei...
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
e reînnoit an de an, se reactualizează, și tocmai acest lucru contribuie la asigurarea vitalității sale... Bineînțeles, aveam de observat și altceva, cu totul diferit. în 1970, ne aflam sub regim comunist, cea mai mare parte a teritoriului României fusese colectivizată, reguli complet diferite organizau relația dintre proprietatea publică și proprietatea privată, - și toate acestea erau, firește, prezente în satele din Carpați în care mă stabilisem. E motivul pentru care, împreună cu Mihai Pop, alesesem trei sate cu totul diferite. Cerusem ca
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
bucură de imunitate. S-a ajuns chiar la o standardizare spontană a prozei pe această temă. în mod invariabil, activiștii și securiștii erau reprezentați în cuprinsul ei ca personaje malefice, iar intelectualii trimiși în închisori sau țăranii obligați să se colectivizeze - ca victime (reprezentare în mare măsură adevărată, dar neproductivă din punct de vedere literar). Și mai greu de suportat decât acest maniheism era atmosfera invariabil sumbră. în Caravana cinematografică, Ioan Groșan face să se audă mereu, în surdină, o muzică
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
pare angajat la cooperativa “Munca în Zadar”, specializată în peticirea perpetuă și inutilă a drumurilor: “Asfaltăm unele șosele naționale... Iar uneori, după ce le asfaltăm, le mai și reparăm.” (p. 43) Nimic din spiritul tradiției nu mai dăinuie în această comună colectivizată de comuniști și barbiturizată uman: agricultura și zootehnia privată sînt amintiri dispărute ale condamnabilului sistem burghez (desigur, nefast pentru hoți și puturoși), iar portul țărănesc e un semn al înapoierii, al lipsei de civilizație (în variantă comunistă) și al trecutului
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
cățeaua lui tactu, ba! Nu mie! - s-a răstit Brichiseală. Au urmat, rând pe rând: Goage, Rita lui Făsui, Boșca, Lița al Liței... Trecuse mai bine de o lună de când Cercelaru și mai marii lui își începuseră trebușoara, dar de colectivizat nu colectivizaseră încă tot satul. Milițienii alergau zi și noapte. Casele erau însă că și puștii, nu le răspundea unul. Rar se mai întâmplă să mai fie prinsă câte o babă, să o ia pe sus și să o aducă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
tactu, ba! Nu mie! - s-a răstit Brichiseală. Au urmat, rând pe rând: Goage, Rita lui Făsui, Boșca, Lița al Liței... Trecuse mai bine de o lună de când Cercelaru și mai marii lui își începuseră trebușoara, dar de colectivizat nu colectivizaseră încă tot satul. Milițienii alergau zi și noapte. Casele erau însă că și puștii, nu le răspundea unul. Rar se mai întâmplă să mai fie prinsă câte o babă, să o ia pe sus și să o aducă la primărie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
sărbătorile că s-a auzit zvonul că la Sfatul Popular au descins tovarășii, veniți să-i lămurească pe țărani să se Înscrie În CAP. Și i-au „lămurit“ atât de bine, Încât după o lună de zile Întreg satul era colectivizat. Dubițele veneau În toiul nopții. Tovarășii intrau dintr-o casă În alta fără să bată la ușă sau la poartă. Dacă-i lătra vreun câine, Îl Împușcau. Împușcaseră nu numai câinii, ci și caii, care urmau să fie Înlocuiți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de țărani dețineau 88 % din terenul arabil și 91 % din totalul șeptelului; lor li se datora 76 % din producția agricolă.36 Ca și în celelalte state comuniste, sectorul agricol al economiei a rămas în urma celui industrial. Fie că pămînturile erau colectivizate sau nu, guvernele socialiste nu acordau agriculturii o atenție la fel de mare ca industriei; situația țăranului și problema cultivării pămîntului nu figurau printre marile priorități ale comuniștilor. Descentralizarea economiei, a administrației și a organizării partidului avea să aibă un rezultat în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
modului de a înțelege comunitatea și de raportare la ea; care este legătura dintre modul de reprezentare a comunității și aspectele economice și funciare ale vieții în sat având în vedere că doar unul din cele două sate a fost colectivizat, iar diferența dintre nivelul lor economic este semnificativă; care este diferența dintre semnificațiile sociale ale comunității în spațiile sociale supuse globalizării și în spațiul social al celor două sate, aflat la granița dintre tradiție și modernitate. Tot în acest capitol
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Ludoșul nu a reușit să scape de acea schimbare majoră ce a determinat ulterior regresul profund al comunității și scăderea dramatică a populației acestuia: astfel, între anii 1948 și 1962, Ludoșul este ultima comună din regiunea Hunedoara, determinată să se colectivizeze. Efectele colectivizării sunt vizibile și astăzi. Din 1968, Ludoșul face parte din județul Sibiu (Comuna Ludoș, județul Sibiu, colecția Micromonografii Locale). Dintre evenimentele culturale, trebuie amintit în 1932 înființarea unei biblioteci sătești de către Astra, prima astfel de bibliotecă din ruralul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
modului de a înțelege comunitatea și de raportare la ea; care este legătura dintre modul de reprezentare a comunității și aspectele economice și funciare ale vieții în sat având în vedere că doar unul din cele două sate a fost colectivizat, iar diferența dintre nivelul lor economic este notabilă; care este diferența dintre semnificațiile sociale ale comunității în spațiile sociale supuse globalizării și în spațiul social al celor două sate, aflat la granița dintre tradiție și modernitate; Utilizând un demers comparativ
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pământului, fie prin intervențiile la forurile competente din partea unor persoane influente și care își aveau oriinea în Mărginimea Sibiului (se spune că la acea dată, 15 din membrii Acadeiei Române proveneau din Mărginimea Sibiului). Faptul că Tălmăcelul nu a fost colectivizat a determinat o serie de avantaje, sau, mai bine spus, a prevenit apaiția unor probleme sociale: depopularea satului, sărăcirea, conflictele sociale legate de pământ. Există voci în sat care afirmă că procesul colectivizării ar fi adus și efecte pozitive pentru
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ar fi achiziționat cunoștințe legate de cultura pământului cum să folosească utilajele moderne, cum să cultive eficient pământul (Stroilă, G., 1996, p. 117). În interviurile realizate pe teren, sătenii recunosc și ei imporanța faptului că satul lor nu a fost colectivizat: "După '40-'50 am scăpat de necazul colectivizării, Tălmăcelul nu a fost colectivizat, lumea o fost liberă, cu toate că dădeau contracte la primărie, dar totuși n-au fost atinși. Și acum când s-o recuperat pământul mulți au primit pământ la
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cum să cultive eficient pământul (Stroilă, G., 1996, p. 117). În interviurile realizate pe teren, sătenii recunosc și ei imporanța faptului că satul lor nu a fost colectivizat: "După '40-'50 am scăpat de necazul colectivizării, Tălmăcelul nu a fost colectivizat, lumea o fost liberă, cu toate că dădeau contracte la primărie, dar totuși n-au fost atinși. Și acum când s-o recuperat pământul mulți au primit pământ la Tălmaci, într-o zonă foarte bună, e mult mai productiv." (O.I., masc., 35
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fost atinși. Și acum când s-o recuperat pământul mulți au primit pământ la Tălmaci, într-o zonă foarte bună, e mult mai productiv." (O.I., masc., 35 de ani). Efectele la nivelul mentalității ale faptului că satul nu a fost colectivizat sunt vizibile și azi când oamenii consideră că pământul poate fi lucrat cel mai bine individual (75,4%) și nu în asociație (13,1%). Mai ales în Tălmăcel se rearcă tendința ca opțiunea pentru lucrul individual sau în asociație al
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în noi, o fatală atracție pentru prea tîrziu? O curiozitate infantilă de a întinde coarda pînă în punctul de ruptură? Între multele diferențe de nuanță dintre comunism și capitalism se află și aceasta: primul te antrena în tăvălugul general, te "colectiviza" pînă ce nu mai puteai reacționa individual, nu mai aveai pe unde să ieși din sistem, decît cel mult prin închiderea absolută în sine, prin moartea interioară asumată. Big Brother pare mai lax, mai destins, îți oferă mai multe șanse
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și înainte de 1948. Acuzându-și aliatul de atunci, Partidul Social-Democrat, că încearcă impunerea unei forme relativ ușoare de colectivizare țăranilor români care, imediat după ieșirea din război, nu sperau altceva decât să fie împroprietăriți, aceasta a declarat răspicat: "Nu se colectivizează sărăcia". Strategia era ca, cel puțin în primă fază, țăranii să primească pământ pentru a se obține un minim randament agricol, imperios necesar pentru o Românie devastată economic. De abia după aceea s-ar fi prospectat o astfel de posibilitate
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
erau pur și simplu terorizați. Pentru militanta comunistă, "punând țăranilor chestiunea de colectivizare înseamnă să-i întărâți, să dai apă la moară fasciștilor, să le spună țăranilor: "Vedeți pentru ce au avut nevoie de pacea cu Uniunea Sovietică, pentru ca să vă colectivizeze, să vă jefuiască". În momentul de față, colectivizarea pământurilor este cea mai reacționară punere a chestiunii, cea mai periculoasă și pentru care, nu vă supărați dragi frați social- democrați, o să vă combatem cu ultima energie" (Ciuceanu, Lungu: 2003, 96). Nu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
evita în mare măsură strangularea ei de către cadrele ideologiei marxist-leniniste. De la începutul relansării sale, în anii ’60-’70, sociologia românească s-a centrat pe cercetarea proceselor reale de industrializare și urbanizare, de integrare a țărănimii trecute forțat dintr-o agricultură colectivizată în industrie și în mediul urban, și pe cercetarea diferitelor procese sociale disruptive, ca, de exemplu, delincvența. Sociologia românească în acea perioadă s-a diferențiat ca tematică de sociologia din cele mai multe țări comuniste. Acestea erau înrobite de tematica derivată din
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lider comunist al României, Nicolae Ceaușescu. Diferențele nu se opresc aici: În timp ce Nucșoara a trebuit să suporte ca un stigmat trecutul anticomunist, Scorniceștiul a avut statutul unei localități privilegiate. În sfîrșit, datorită terenului accidentat de munte, Nucșoara nu a fost colectivizată, pe cînd la Scornicești - sat de cîmpie - a fost dezvoltată cea mai mare „colectivă” din România comunistă. Cu toate acestea, cei doi cercetători au observat de-a lungul analizei lor că procesele petrecute În cele două localități sînt similare, Încadrîndu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
români, de pe 7 martie 1945, la o zi după venirea la putere a regimului Groza. După spusele directorului Institutului Român de Cercetări Economice, dr. Herbert Silber, la această întrunire, Ana Pauker acceptase să adopte o lege prin care să se colectivizeze agricultura, să se naționalizeze băncile și să se îndepărteze companiile occidentale din România 444. La două săptămîni după aceea, regele Mihai își dădea acordul pentru adoptarea Legii reformei agrare, care interzicea unui proprietar să dețină mai mult de 50 de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fost nevoită să-și mărească exportul de cereale către Uniunea Sovietică pentru a compensa recolta insuficientă a Moscovei 849. Prin urmare, al doilea Plan Cincinal pentru 1956-1960 prevedea ca România să-și continue industrializarea rapidă și să-și dubleze suprafețele colectivizate de la 26,5% la 50%, până în anul 1960850. Gheorghiu-Dej a reușit să-și consolideze controlul asupra României prin cel de-al II-lea Congres al PMR, însă atitudinea lui a fost aspru criticată la cel de-al XX-lea Congres
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
inițiativă, concurență, intervenția redusă a statului în economie); dirijată sau planificată (principalele caracteristici: economia este centralizată și se bazează pe proprietatea de stat sau proprietatea comună, libera inițiativă și concurența lipsesc, se pune accent pe industria grea iar agricultura este colectivizată); mixtă în cadrul căreia coexistă caracteristici ale economiilor liberale și dirijate; c) Economia la sfârșitul secolului al XX-lea Principalele puteri economice la sfârșitul secolului al XX-lea sunt: SUA, Uniunea Europeană, Japonia. dezvoltare remarcabilă se înregistrează în China, India, tigrii asiatici
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]