2,034 matches
-
făceam nevoile-n mijlocul drumului, minându-l, asemenea mujahedinilor din Kandahar (din șoimii patriei am devenit talibani), urmărind, din lanurile de ricin, sau rapiță, unde stăteam ascunși, momentu-n care urma să treacă primarul colhozului cu șareta pe acolo. După samavolnicia colectivizării, tata și ceilalți frați ai săi, rămăseseră tot la țară, continuând să lucreze pământul, trecut cu forța la C.A.P., cu excepția unchiului Vasile, care fugise de acasă în '47, celebrul an al foametei de după război, fără a se mai ști
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
pipa aceea adevărată, probabil din mahon, castanie, lustruită, cu care mă ascundeam în spatele casei, printre buruienele înalte, umplând-o cu tutunul agățat la streașina casei, pus la uscat de Moromete, așa cum îl poreclisem pe tatăl meu, ce-și ducea calvarul colectivizării cu dinții scrâșnind, alături de ceilalți frați ai săi, cu originea lor sănătoasă, cărând-o în spate ca pe o malformație, transmisă din generație în generație. Încă de pe vremea aceea fusesem infectat (nu știu dacă termenul este tocmai potrivit), de incursiunile
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxxviii_ion_ifrim_ioana_voicila_dobre_1340654359.html [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
venit ele? Trecând pe lângă căminul cultural am dat de magazinul sătesc. “Bolda”, acum închisă, mirosea pe vremuri a boboroanțe și a petrol de lampă. Stă pustie, ca și sediul “Colectivei” care a acrit multe inimi de țărani, împingându-i spre colectivizarea forțată. Nici localul în care crâșmarul Ilarie servea rachie creierelor înfierbântate nu mai e în folosință. Aflu că sătucul neînsemnat a fost unul din cele mai temute cuiburi legionare. Și mai aflu că bunicul bunicului meu a fost cel dintâi
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1437029874.html [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
fereastră deschisă, niciodată nu am văzut perdelele albastre trase, niciodată nu am văzut vreo floare dincolo de geamuri. Când treceam pe acolo, preferam să merg pe partea cealaltă a drumului. Ruptura de lume a lui nea Gică s-a produs după colectivizare când, rău de gură, a spus cu voce tare ce crede. A fost luat pe sus și dus la Slobozia. După mai multe asemenea “plimbări” a început să vorbească singur, gesticulând, pe stradă sau în magazin. L-a părăsit nevasta
NEA GICĂ de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/vasile_dumitru_1412014559.html [Corola-blog/BlogPost/341082_a_342411]
-
La sfârșitul secerișului, fiecare gospodar lăsa un smoc de grâu pe tarlaua sa. Acest smoc purta numele de “Barba lui Dumnezeu”și era lăsat pentru păsările cerului. Cât de generoși puteau fi oamenii pe atunci! Dar toate au un sfârșit. Colectivizarea a intrat cu plugul în sufletele lor, arându-le tradițiile și interzicându-le obiceiurile strămoșești. Astfel, au început, generațiile tinere să ignore preceptele morale, călcând în picioare, principiile de viețuire ale bunicilor și străbunicilor lor. Pe vremea tinereții tatălui meu
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Traditii_in_purani_de_videle_floarea_carbune_1359886750.html [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
mei, ca vecini, motiv pentru care au rămas prieteni și după ce acesta a devenit primar și membru de partid la comuniști. Asta a fost până la obligarea tatei de a intra în colectiv cu arcanul, cum s-a procedat atunci, la colectivizarea obligatorie, când Vasile Vâlcu - primul secretar la regională - a avut ambiția să dea țării prima regiune colectivizată în întregime. Tata era, însă, fost simpatizant al Frontului Plugarilor[ Frontul Plugarilor = organizație politică de stânga a țăranilor români, înființată în ianuarie 1933
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
deportați în zona Râmnicului Sărat, iar agoniseala lor a fost confiscată și transformată în proprietate a G.A.C-ului[ G.A.C. = gospodărie agricolă colectivă - denumirea cooperativelor agricole de producție din România între 1949 și 1965.(n. red.).], formă de colectivizare forțată, după modelul rusesc. Casa lor a fost transformată în sediu de brigadă zootehnică, iar în numeroasele grajduri și adăposturi pentru utilajele agricole, au fost amenajate grajduri pentru vacile confiscate de la țărani, sau luate de la țăranii obligați să le predea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
era un om înalt, cu fața roșcovană și părul aspru tuns scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa. Înainte de a fi obligat să intre în G.A.C., atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns la lotul nostru de vie într-un bordei și se ducea acasă numai noaptea, să ia alimente pentru a doua zi de muncă la câmp și nutreț pentru cai. Lăsa căruța la părinții mamei
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
și pământ galben, amestecat cu pleavă de grâu. Tata s-a tot ascuns cât a putut cu noi la vie, însă milițianul, primarul și instructorul de partid, văzând că nu pot raporta la organizațiile raionale și regionale de partid încheierea colectivizării în comună, până la urmă l-au pândit și l-au prins când a venit acasă, apoi l-au dus în beciul miliției, unde a fost bătut de milițianul Foca și activistul de partid de la Raion. Cum era printre ultimii din
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
referent agricol al Consiliului Popular din sat și avea salariu, nu a putut să facă niciodată casă din copacii pe care îi tăiase.Eram opt copii. Eram săraci, că abia avea ce să ne dea să mâncăm.după ce a venit colectivizarea a fost și mai greu,Munceau la colectiv și nu le dădea nimic. Oamenii se învățaseră să fure propria muncă. Plecau noaptea și furau în coșuri și saci drugi de porumb și secerau grâul la lumina lunii. Grâul îl băteau
STAFIILE DE TITINA NICA TENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stafiile_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355819_a_357148]
-
FRÂNTU ȘI DETA Autor: Marian Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 1595 din 14 mai 2015 Toate Articolele Autorului Mărian Frântu era un vechi ilegalist devenit celebru nu numai în Greblești, ci și în toată Loviștea pentru opoziția sa curajoasă împotriva colectivizării, ceea ce nu era deloc conformă cu linia partidului în care se înscrisese încă dinainte de război. Înalt, slab dar vânjos, brunet, cu privirea întunecată și pătrunzătoare, purta plete și barbă lungă până la brâu. Umbla vara îmbrăcat într-o pelerină neagră, lungă
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1431618923.html [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
cu capul sus, pieptul înainte și cu pelerina neagră înfoindu-i-se pe la poale: - Ce știț’ voi? Habar n-aveț’! Și totuși, un fapt era de necontestat în legătură cu Mărian Frântu: din mare comunist ilegalist ce fusese, devenise un dușman neîmpăcat al colectivizării. La MAT, la horă, duminica în drum, unde lumea se aduna la taclale, chiar și în biserică după slujbă, Mărian Frântu îndemna lumea să nu se înscrie în colectiv, să aibă curaj și să înfrunte comisia de colectivizare condusă de
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1431618923.html [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
neîmpăcat al colectivizării. La MAT, la horă, duminica în drum, unde lumea se aduna la taclale, chiar și în biserică după slujbă, Mărian Frântu îndemna lumea să nu se înscrie în colectiv, să aibă curaj și să înfrunte comisia de colectivizare condusă de unul de la raion - Udeci, omul partidului, căruia lumea, văzându-l bântuind zi și noapte prin sat, îi striga de departe: - Huo de-ciii! Paradoxal, într-o vreme în care alți oameni erau anchetați - se-nțelege, în urma unor turnătorii ordinare
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1431618923.html [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
a născut și cincisprezece copii dintre care au trăit doar șapte, trei fete si patru băieți. Mama era a treia ca născut, dar cea mai mare dintre fete. Părinții ei apoi a împărțit pământul copiilor la căsătorie. La bătrânețe înainte de colectivizare mai aveau puțin din cele douăzeci și cinci de hectare. În schimb bunica Floarea avea cinci copii, patru băieți și o fată, tata fiind prâslea, de aceea a rămas cu ea în casă. Ca o fiică adevărată de mocani sibieni, care punea
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
lor ordinare la Securitate, despre mediul concentraționar și tratamentul bestial cu care se „pricopseau” cei declarați dușmani ai poporului, mai ales la faimosul de tristă amintire lagăr de muncă de la Canal unde erau internați, fără alegere, țăranii care se împotriviseră colectivizării sau cei proveniți din elita politică, militară sau intelectuală din fostul regim, constituind, de altfel, o temă prezentă în alte câteva scrieri anterioare, la care revine obsesiv ori de câte ori are ocazia. Explicarea etimologiei și a sensurilor cuvintelor „ursitoare” și „moange” pentru
UN CICERONE INEDIT de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1493051990.html [Corola-blog/BlogPost/369452_a_370781]
-
Octavian Rusu - Cuvânt Înainte, pag. 10-11). În ceea ce privește predicile sale, el a refuzat constant să se supună indicațiilor date de Ministerul Cultelor, afirmând că nu poate spune minciuni neadevăruri în Biserică. Așa stand lucrurile, el a refuzat să vorbească despre binefacerile colectivizării, despre lupta pentru pace și alte aspect, pe care comuniștii le-ar fi dorit promovate de preoți. În schimb, el vorbea de măreția credinței creștine, de speranță în mai bine, de valorile noastre naționale. Ca atare, “în cuvântările și chiar
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. DR. IOAN MIRCEA GHITEA, EPISCOPUL MARTIR DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960). MONOGRAFIE ISTORICĂ, EDITURA “ROMÂNIA ÎN LUME”, 2012, 410 PAG de STELIAN by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_pr_stelian_gombos_1358255786.html [Corola-blog/BlogPost/348844_a_350173]
-
Constanța, forța nota să colectivizeze întreaga regiune până la sfârșitul anului. Au mai rămas câțiva care nu au vrut să intre în colectiv. Autoritățile erau cu ochii pe ei. Din cauza lor nu se putea raporta la regiune încheierea „cu succes” a colectivizării întregii comune. Prin Băjenari nu au vrut să semneze cererea de intrare în colectivă, tatăl său, unchiul Stoica și Vasile și alți câțiva vecini. Aveau simțul proprietății moștenit din moși strămoși, că doar pentru pământ au venit bunicii lui în
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472713975.html [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
unui grandios oraș, Traianopolis, care avea aproximativ 30.000 de locuitori, înființat de stăpânirea Romană și care comunica cu cetatea Noviodunum (Isaccea de astăzi). Remarcabile sunt aici "Valul lui Traian" un zid de protecție care s-a distrus în perioada colectivizării forțate din timpul comunismului, Bazilica Paleocreștină din secolul al IV-lea, Biserica Sfântul Tănase (sec 13), mânăstirile Cocoș, Celic, Saon. Relieful este variat, de la coline cu pășuni și păduri de tei la câmpii cu podgorii (vinurile medaliate și recunoscute în
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Paula Tudor: ”Îmi place să construiesc, să zidesc, să simt” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105625_a_106917]
-
Morgan Spurlock - se desfășoară timp de un an la Lungulețu, unde regizorul devine agricultor pentru a întelege rădăcinile crizei. Răspunsul, articulat creativ pe o combinație de imagine contemporană și de arhivă, revelează conexiunea dintre criza actuală și experiența trecută a colectivizărilor forțate, care au creat o suspiciune reziduală a agricultorilor pentru munca în cooperativă, făcându-i să continue să lucreze individual în contextul unei piețe în care asocierea este esențială. Pelicula a fost premiată în 2016 la Dok Leipzig, Germania.
Astă-seară începe “One World Romania” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105718_a_107010]
-
agricultură de subzistență, n-avea să dureze prea mult, căci în conștiința celor leneși și bețivi, așa cum avea să-i caracterizeze arendașul din Rebreanu încă din prima frază a romanului său, apăru nemulțumirea. Nefiind dispuși la sacrificiu, în anii imediat colectivizării, avea să se declanșeze paradoxalul exod la oraș, trândavul țăran român privind cu impasibilitate prin geamul autobuzului oprit la barieră interminabilele trenuri pline cu grâu ce luau drumul spre imperiul sovietic, al cărui satelit devenisem, China tovarășului Mao, Statele Emirate
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxiv.html [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
trecută de treizecișicinci de ani și eu de patruzeci. Un om la țară, dacă trece de șaizeci de ani, este deja considerat bătrân. Munca în agricultură lasă urme adânci asupra omului. A mai fost și războiul, seceta din patruzecișișapte, apoi colectivizarea forțată. S-au adunat toate asupra noastră. - Lasă, tată, că poate vin încoace și va fi mai bine. Mai am și eu salariu, nu mai trebuie să plătesc gazdă, unde mănâncă doi, poate mânca și al treilea. Va fi bine
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1392449078.html [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
aș zice că avem a face cu o inspirată mise en abyme: ea anunță natura răsturnărilor socio-politice ce aveau să se petreacă, imediat după teminarea războiului. Toate acele evenimente, cruciale pentru existența satului, a locuitorilor lui, a mentaliăților: exproprierea moșiilor, colectivizarea, deportarea populației germane, apariția unor instituții noi, reforma învățământului etc., sunt consemnate (uneori sugerate) cu mare grijă și minuțiozitate, antrenând destine, schimbându-le radical. Dar faptele nu sunt povestite pur și simplu, ci fac parte dintr-un program estetic și
OLIMPIA BERCA, UN ROMAN AMBIŢIOS de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Un_roman_ambitios_olimpia_berca_1393684866.html [Corola-blog/BlogPost/358221_a_359550]
-
rândurilor, amețeam. Nimeni nu vorbea. Fetele mai dau câte o fluierătură sau un chiot anemic. Eram învățați cu munca de mici, pentru că orice țăran avea o bucată de pământ, de vie, livadă, pășune, pădure și animale și până la încheierea procesului colectivizării, părinții ne puneau la muncă pe fiecare după puterile noastre. Apoi, la școală primeam o anumită educație; ne-o însușeam, o respectam, și îmbinată cu practica de acasă rezolvam mult mai ușor destule proble- me dificile pe care le întâmpinam
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409599425.html [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
va determina cititorul să întoarcă pagina, tot mai interesat de evoluția acțiunii sau conflictului din fiecare capitol al cărții, dar și al vieții povestitorului. Am reținut datele interesante despre satul său natal, din apropierea Mangaliei, un sat tipic zonei dobrogene, scena colectivizării forțate, atât de tragică pentru România acelor ani, aventurile prin școlile timpului, precum și începuturile sale de pescar amator, care sunt o caracteristică a oamenilor din preajma mării și care la maturitate devine un al doilea mod de existență pe aceste meleaguri
REACTIILE UNOR PERSONALITATI LA SCRIERILE MELE. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1470481912.html [Corola-blog/BlogPost/343102_a_344431]
-
index.php?option=com content&view=article&id=831%3Aromulus-rusan-cronologia-i-geografia-represiunii-recensmantul-populaiei-concentraionare-din-romania-1945-1989-&catid=59%3Ao-carte-pe-zi&Itemid=167&lang=ro La capitolul “Morții din detenție”, în paragraful care începe cu cuvintele „În anii 1949-1956 au fost mii de crime comise asupra țărânilor care refuzau colectivizarea sau, mai grav, se răsculau contra ei [...], există o succesiune de erori pe care încerc să le sintetizez: a) Introducerea acțiunii lui TRAIAN MARINESCU GEAGU (arderea urnelor de vot la 19 noiembrie 1946 în comuna Izvoarele din județul Dâmbovița) în
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu by http://uzp.org.ro/viata-si-moartea-adevarul-despre-partizanul-anticomunist-dambovitean-traian-marinescu-geagu/ [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]