273 matches
-
în treacăt, nu mi-a făcut prea mare impresie, fiind probabil prea răsfățată cu minunatele priveliști ale pădurilor noastre seculare. Ce mă impresiona pe mine era pulsația intensă a uriașului oraș. Aveam deja un anumit cerc de adoratori muzicali, deși colegialitatea încântătoare pe care o găseamla Leipzig, lipsea aici pe de-a-ntregul. Mă împrietenii întrucâtvacu tânărul celebru, pe atunci violonistul Florizel de Reuter. Mama sa, care purta încă mult pretențiosul nume de „Grace” (deși nu-l merita în niciun chip), era
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
o contribuție semnificativă la structurarea programelor realizate de Tudor Vornicu, personalitate emblematica și foarte influență în viața publică și în mass-media perioadei premergătoare anului 1989, în România. Tudor Vornicu, de care Alexandru Satmari era legat printr-o puternică relație de colegialitate, spunea despre opera lui Alexandru Satmari că: "...Aceste filme sunt frumoase doar de privit, ca de facut sunt cele mai dificile". Într-adevăr, căutând să arate publicului cât mai multe dintre comportamentele animalelor din pădurile României, Alexandru Satmari își petrecea
Alexandru Satmari () [Corola-website/Science/308738_a_310067]
-
stat, precum și responsabilitatea statului față de cetățean și a cetățeanului față de stat. Funcția primară a Curții este controlul constituționalității actelor normative și anularea normelor juridice care contravin Constituției, precum și interpretarea Constituției. Curtea activează conform propriei jurisdicții, în baza principiilor independenței, inamovibilității, colegialității, legalității și publicității. În activitatea sa Curtea dispune de autonomie financiară și de buget propriu, acesta fiind distinct în bugetul de stat. Potrivit art.136 din Constituție, Curtea Constituțională este alcătuită din șase judecători, numiți pentru un mandat de șase
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
fost unul din cei 23 de prelați promovați la rangul de cardinal, iar numele său era în vârful listei. Răspunsul său la convocarea la Conciliu a fost prompt și chiar înainte de acesta, Montini era considerat un adept puternic al principiului colegialității. A fost numit membru în Comisia centrală preparatoare a Conciliului Vatican II și în comisia de organizare din punct de vedere tehnic. După moartea papei Ioan al XXIII-lea la data de 3 iunie 1963, Montini a fost ales ca
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
ocazie și-a luat numele de Paul al VI-lea. În primul său mesaj adresat lumii, papa Paul al VI-lea s-a angajat să continue opera începută de predecesorul său. În cursul pontificatului său, tensiunea dintre primatul papal și colegialitatea episcopală a fost motiv de conflict. La 14 septembrie 1965 a anunțat înființarea Sinodului Episcopilor cerut de părinții conciliari, dar anumite probleme care ar fi trebuit să fie discutate de sinod, au fost rezervate pentru competența pontificală. Celibatul, discutat în
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
insistent, atunci, ca pentru moment măcar, să n-o facă. Erau prea slabi, scriitorii atunci, ca să-și mai dea pe față încă o slăbiciune, s-a considerat. Nu intru în discuția dacă pe bună dreptate sau nu. Spun că, din colegialitate, Al. Paleologu s-a lăsat convins. Sunt niște întrebări pe care eu mi le-am pus ori de câte ori colaborarea cu Securitatea a dlui Al. Paleologu, descoperită de fiecare dată ca o noutate absolută, a mai atras asupra lui un val de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
embargourilor și trecerilor ilegale a granițelor spre Vest. Discreditările sistematice nu numai ale naționalismului, dar și ale unor forme de patriotism au accentuat confuziile de valori în sufletele celor mulți. Destructurările și devalorizările familiei, ale relațiilor de rudenie, de prietenie, colegialitate, de solidaritate dezinteresată îi înrăiesc vizibil pe oameni. Atomizarea socială crește, partidele și organizațiile politice veritabile se răresc, unele state cronicizează crizele de autoritate, respectul internațional al țărilor și al emigranților estici scade. În Vest crește numărul euroscepticilor. Recentul Indice
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Europeană sau Consiliul Europei au inițiat analize paneuropene pentru a facilita extinderea modelului și în celelalte țări ale „spațiului european al învățământului superior”. Opțiunea ce pare să devină dominantă pe plan european constă în combinarea modelului colegial cu cel corporatist. Colegialitatea va continua să se conserve în gestionarea academică, respectiv în probleme ce privesc organizarea curriculum-ului, evaluarea studenților, selecția pentru finanțare a proiectelor de cercetare, angajarea și promovarea personalului didactic. Modelul corporatist se aplică în organizarea structurilor de conducere, în
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sens corporatist restrânge modelul și practicile colegiale de conducere strict la domeniul academic al curriculum-ului și al evaluării rezultatelor din cercetare, adică la domeniul expertizei academice a universitarilor. Totuși, managementul colegial este evaluat și el în funcție de rezultate și eficiență. Colegialitatea rămâne un mod de participare academică și de raportare interpersonală a universitarilor. Criteriile ei de evaluare aparțin însă tot eficienței. Să sintetizăm acum tendințele de schimbare asociate conducerii universitare: - pe măsură ce universitățile devin corporații ale cunoașterii, conducerea lor se bazează tot
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și de raportare interpersonală a universitarilor. Criteriile ei de evaluare aparțin însă tot eficienței. Să sintetizăm acum tendințele de schimbare asociate conducerii universitare: - pe măsură ce universitățile devin corporații ale cunoașterii, conducerea lor se bazează tot mai mult pe modelul managerial corporatist; - colegialitatea academică a participării la conducere este subordonată criteriilor de eficiență și de profesionalizare a conducerii; - aplicarea modelului corporatist-profesionalizat de conducere universitară se asociază cu schimbări în organizarea și funcționarea departamentelor universității; - deciziile strategice de dezvoltare a universității sunt centralizate, pe când
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
grijă să le identifice și mai ales să le dezvolte și să le promoveze, să le compare cu altele pentru a le specifica originalitatea, unicitatea și perseverența peste timp și spațiu. Universalismul globalist este doar un derivat al localismului universalist. Colegialitatea academică este singura cale de organizare și conducere, de selectare și promovare în universitate. Performanța este strict individuală, iar colegialitatea creează baza de consacrare a unui autoritarism moral pe care profesorii îl promovează cu un sârg fără limită. Universitatea consacrată
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a le specifica originalitatea, unicitatea și perseverența peste timp și spațiu. Universalismul globalist este doar un derivat al localismului universalist. Colegialitatea academică este singura cale de organizare și conducere, de selectare și promovare în universitate. Performanța este strict individuală, iar colegialitatea creează baza de consacrare a unui autoritarism moral pe care profesorii îl promovează cu un sârg fără limită. Universitatea consacrată Academism: - diviziune academică a cunoașterii pe discipline consacrate și separate prin granițe stricte; - detașare de aplicativ; - armonizarea instruirii cu cercetarea
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cercetării; - autonomie universitară și libertăți academice nelimitate; - servicii sociale (comunitare) minime. Etatism al finanțării: - finanțare publică generoasă și exclusivă; - independență de piață. Elitism meritocratic: - selecție meritocratică a studenților; - centrare exclusivă pe studenți tineri; - prestigiul diplomei și privilegii ale recunoașterii sociale. Colegialitate: - model colegial de evaluare a performanțelor; - model colegial de conducere instituțională. Autoritarism moral și individualism al performanței. Universitatea de piață Universitatea de piață este o organizație ce a împrumutat două dintre funcțiile universităților tradiționale - instruirea și conferirea de diplome - și
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
activitatea astfel organizată încât să asigure simpla reproducere cognitivă. Chiar dacă se prezintă ca organizație non-profit, funcționarea este întru totul similară ca a uneia pentru profit, întrucât proprietarul este unic, iar cheltuielile și investițiile sunt minime. Conducerea este de timp managerial-corporatist. Colegialitatea academică este cvasi-inexistentă, autonomia este corporatist-privată, adaptarea la piață este regulă și principiu unic. Universitatea de piață Academism oportunist centrat pe piața calificărilor universitare: - programe de instruire în domenii cu cerere de instruire universitară mare și costuri de funcționare minime
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
încă la această întrebare, întrucât cercetarea e tot mai scumpă, tot mai mulți cercetătorii sunt antreprenori și doritori de venituri suplimentare, iar universitățile tot mai sărace, în absența fondurilor aduse de cercetare. Autonomia universitară este nu mai puțin afectată de colegialitatea academică transformată uneori într-o oligarhie universitară în care cei puternici selectează, dictează și își urmăresc fără scrupule propriile interese. Ea, oligarhia, se constituie în universități, în jurul revistelor de prestigiu, în relația cu finanțatorii sau cu referire la ocuparea și
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu referire la ocuparea și atestarea posturilor academice de prestigiu. Ia forma unei rețele de prestigiu și influență, este impenetrabilă, netransparentă și omniprezentă. Împarte privilegii și sancțiuni, apără porți de intrare și deschide ușile excluderii. Construită în numele autonomiei universitare, al colegialității și al libertății academice, oligarhia universitară e ca o caracatiță ce prinde și desprinde conform propriilor reguli și principii. Când se asociază cu o ideologie a vârstei, fie tinere, fie gerontocratice, lupta pentru putere academică este și o luptă dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de genul: nu este treaba mea. Nu există așa ceva" Oprea a subliniat că "Nu vreau să aud ceva de genul: nu este treaba mea. Nu există așa ceva, cu toții, în județ, și la nivel național, suntem o echipă. Acționați cu toată colegialitatea în raport cu celelalte instituții și țineți seama că succesul operațiunilor depinde în mare măsură de modul în care, bineînțeles, discutați și comunicați între dumneavoastră. (...) Cel mai important lucru este să lucrați integrat, să informați și să comunicați între dumneavoastră". Gabriel Oprea
Gabriel Oprea: "Este o problemă de urgență. Nimeni nu pleacă nicăieri" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32862_a_34187]
-
în cabinetul său, care oferi întâlnirii o intimitate firească, lucrurile se reactualizară. Teo bănuia dinainte ce vrea să-i comunice directorul spitalului și considera că ambianța aparentă de discuție amicală nici nu ar fi fost necesară, de vreme ce buna cuviință și colegialitatea îl obligau moral pe director să rezolve problema în termeni amiabili. La ora stabilită, doctorul Teodoru bătu la ușa cabinetului. Directorul îi ieși în întâmpinare cu amândouă mâinile întinse: Uite, nici n-am comandat cafeaua ca să fie cât mai caldă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
a nu mai deranja prin prezența mea inoportună. Apoi pe holul spațios mă îndrept spre biroul directoarei care mereu e ocupată și rezolvă orice problemă pe loc, zâmbind și vorbind cu sufletul către solicitanți. Am văzut o atmosferă generală de colegialitate, o atmosferă destinsă și distinsă, care trădează adevărata clasă de conducător al acestei prestigioase unități de învățământ din urbea noastră. După un timp cer să se comande un taxi, sunt condus de însăși d-na directoare Tamaș spre ieșire. Cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
parteneriat (două parteneriate simple în 2008 și 2010 și unul mai amplu în 2009). În această lucrare voi operaționaliza conceptul de cooperare, cu referire la cooperarea dintre universitățile românești, potențiali beneficiari ai proiectelor, pe două dimensiuni: dimensiunea parteneriate și dimensiunea colegialitate. Dimensiunea „parteneriate” este o dimensiune pe care o voi numi de tip interuniversitar, în sensul că se referă la parteneriatele stabilite între universități pentru implementarea proiectelor. Ca principiu de bază, în teorie, cu cât universitățile realizează parteneriate mai ample în cadrul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
reduse costurile unitare atunci când se realizează mai mulți indicatori (concret, atunci când mai mulți doctoranzi sprijiniți obțin titlul de doctor) și, pe măsură ce crește nivelul de realizare a indicatorilor, costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei „producții” mai mari . Dimensiunea „colegialitate” este o dimensiune pe care o voi numi de tip intrauniversitar, în sensul că se referă la comportamentul individual al universităților, mai exact la strategiile adoptate la nivel intern de universitățile solicitante în special pentru construirea bugetelor proiectelor. Astfel, consider
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
parteneriat, doi dintre solicitanți fiind „condamnați” la parteneriat din cauza cifrei de școlarizare prea mici, care nu le permitea să se înscrie singuri în competiție. În această rundă, actorii se comportă potrivit faptului că au un rezervor pozitiv de cooperare (de colegialitate). Dar unii actori defectează (cum este, spre exemplu, cazul Universității „Dunărea de Jos” din Galați). În rundele 2 și 3, comportamentul partenerial a crescut , dar și bugetele s-au mărit corespunzător. Între timp, comunicarea dintre universități a crescut, iar dacă
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
caracter strategic așa cum se solicită în GS, dar care nu contribuie la eficientizarea costurilor. Toate aceste parteneriate, de orice natură ar fi, nu conduc însă la creșterea cooperării, ci chiar sprijină necolegialitatea, conducând la un deficit de cooperare. Lipsa de colegialitate se explică în teorie (de exemplu, dilema prizonierului) prin faptul că, atunci când actorii știu că dilema se va repeta, dar de un număr cunoscut de ori, le scade motivația de a coopera. Ori începând cu cea de-a doua competiție
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1824]
-
Artă Argeș, Pitești. Valentin Boța Pauza de masă Ulei pe pânză, 1999 „Valentin Boța avea o încredere extraordinară în drumul pe care șil croise cu greu: arta - acest miracol al lumii care adună precum un fluviu răbdare, iubire, nesomn, talent, colegialitate, respect și binecuvântare. Era ca un Buchet de culori lăsate în zeci de tablouri, culese parcă din câmp, din cântece, colinde, costumele populare, datini și obiceiuri.”( Ion Mărgineanu scriitor) „Era nemulțumit că face prea puțin. Dorea să dăruiască cât mai
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
în suflet. De multe ori îmi mărturisea că parcă nu-i ajunge timpul să redea pe pânză toate ideile ce i se înghesuiau în imaginație. În colectivul pictorilor era apreciat nu numai pentru talent său ci și pentru spiritul de colegialitate.(...) Pictorul Valentin Boța n-a murit. El trăiește în inimile noastre, trăiește prin lucrările valoroase pe care le-a lăsat posterității. N-a trăit degeaba. A creat pentru semenii săi în dorința de a-i ajuta să devină mai buni
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]