169 matches
-
țările terțe. (4) În Comunitate nu a fost semnalat nici un caz; totuși, micul coleopter al stupului nu este o boală cu declarare obligatorie în Comunitatea Europeană în temeiul Directivei 92/65/CEE. (5) Dacă ar fi introdus în Comunitate, micul coleopter al stupului ar putea avea consecințe dezastruoase asupra statutului sanitar al albinei obișnuite, asupra industriei apicole și producției de miere. (6) Coleopterul Tropilaelaps (Tropilaelaps spp.) este un coleopter parazit exotic al albinei obișnuite care se întâlnește mai ales în Asia de Sud-Est
jrc6141as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91313_a_92100]
-
obligatorie în Comunitatea Europeană în temeiul Directivei 92/65/CEE. (5) Dacă ar fi introdus în Comunitate, micul coleopter al stupului ar putea avea consecințe dezastruoase asupra statutului sanitar al albinei obișnuite, asupra industriei apicole și producției de miere. (6) Coleopterul Tropilaelaps (Tropilaelaps spp.) este un coleopter parazit exotic al albinei obișnuite care se întâlnește mai ales în Asia de Sud-Est, dar care, dacă ar fi importat în Comunitate, ar putea avea consecințe dezastruoase asupra stării de sănătate a albinei obișnuite, asupra industriei
jrc6141as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91313_a_92100]
-
Directivei 92/65/CEE. (5) Dacă ar fi introdus în Comunitate, micul coleopter al stupului ar putea avea consecințe dezastruoase asupra statutului sanitar al albinei obișnuite, asupra industriei apicole și producției de miere. (6) Coleopterul Tropilaelaps (Tropilaelaps spp.) este un coleopter parazit exotic al albinei obișnuite care se întâlnește mai ales în Asia de Sud-Est, dar care, dacă ar fi importat în Comunitate, ar putea avea consecințe dezastruoase asupra stării de sănătate a albinei obișnuite, asupra industriei apicole și a producției de miere
jrc6141as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91313_a_92100]
-
fi purtătoare ale acestora; prin urmare, din motive de transparență și de claritate, este necesar să se includă aceste boli printre bolile cu declarare obligatorie în temeiul Directivei 92/65/CEE. (9) În consecință este necesar să se adauge micul coleopter al stupului, Tropilaelaps spp., virusul febrei hemoragice virale și virusul variolei maimuțelor pe lista bolilor cu declarare obligatorie care figurează în anexa A la Directiva 92/65/CEE. (10) Este deci necesar ca Directiva 92/65/CEE să fie modificată
jrc6141as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91313_a_92100]
-
Antilocapridae, Bovidae, Camelidae, Cervidae, Giraffidae și Tragulidae Boala Newcastle Păsări Pesta micilor rumegătoare Bovidae și Suidae Encefalomielită infecțioasă a porcului Suidae Psitacoză Psitacide Rabie Carnivore și chiroptere Febra văii marelui rift Bovidae, speciile Camelus și Rhinocerotidae Pestă bovină Artiodactyla Micul coleopter al stupului (Aethina tumida) Albine și bondari Variolă caprină și ovină Bovidae Boala veziculoasă a porcului Suidae și Tayassuidae Coleopterul tropilaelaps (Tropilaelaps spp) Albine Stomatită veziculoasă Artiodactyla și Equidae Encefalopatie spongiformă transmisibilă Bovidae, Cervidae, Felidae și Mustelidae" 1 JO L
jrc6141as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91313_a_92100]
-
Suidae Psitacoză Psitacide Rabie Carnivore și chiroptere Febra văii marelui rift Bovidae, speciile Camelus și Rhinocerotidae Pestă bovină Artiodactyla Micul coleopter al stupului (Aethina tumida) Albine și bondari Variolă caprină și ovină Bovidae Boala veziculoasă a porcului Suidae și Tayassuidae Coleopterul tropilaelaps (Tropilaelaps spp) Albine Stomatită veziculoasă Artiodactyla și Equidae Encefalopatie spongiformă transmisibilă Bovidae, Cervidae, Felidae și Mustelidae" 1 JO L 268, 14.9.1992, p. 54. 2 JO L 146, 13.6.2003, p. 1.
jrc6141as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91313_a_92100]
-
și scorpioni SCORPIONES Scorpionidae Scorpioni Pandinus dictator (ÎI) Scorpion Pandinus gambiensis (ÎI) Pandinus imperator (ÎI) = 476 Scorpion imperial ARANEAE Theraphosidae Aphonopelma albiceps (ÎI) = 477 Aphonopelma pallidum (ÎI) = 477 Brachypelmides spp. (ÎI) = 477 Tarantule Brachypelmides klaasi (ÎI) = 477 INSECTĂ Insecte COLEOPTERA Coleoptere Lucanidae Colophon spp. (III ZA) LEPIDOPTERA Fluturi Papilionidae Atrophaneura jophon (ÎI) Atrophaneura palu Atrophaneura pandiyana (ÎI) Baronia brevicornis Bhutanitis spp. (ÎI) Graphium sandawanum Graphium stresemanni Ornithoptera spp. (ÎI) (Cu exceptia speciilor incluse în anexa A) = 478 Ornithoptera alexandrae (I) Papilio benguetanus
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
alcaloid este majoritar. Alcaloizii au o răspândire inegală în organele plantelor: Deși majoritatea alcaloizilor sunt izolați din regnul vegetal, s-a confirmat existența lor și în regnul animal: ordinul Urodales (salamandre), sau Anourales (broaște) genurile Buffo, Phyllobates ( potențial neurotoxic), Arthropode, Coleoptere, Neuroptere, Myriapode, Spongieri. Alcaloizii se găsesc în vacuolele plantelor, sub forma de săruri cu diferiți acizi (acid benzoic, citric, meconic, tartric. etc), sau în combinații tanice, însă se mai pot găsi și sub formă de baze cuaternare sau terțiare . Acizii
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
dispune de peste 50.000 de piese muzeale, repartizate pe baza criteriilor științifice în colecții, dintre care cele mai semnificative sunt: Colecția de roci și minerale, Colecția de paleontologie, Colecția de plante presate (Herbarul), Colecția de fluturi (Lepidoptere), Colecția de gândaci (Coleoptere), Colecția de moluște exotice (Malacologie), Colecția de păsări (Ornitologie). Laboratorul Zonal de Restaurare, din cadrul Muzeului Național al Banatului din Timișoara, a fost constituit în anul 1975. Încă de la început, a fost unul dintre cele mai importante și mai mari laboratoare
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
întâlnită și în etajul pădurilor de fag și fag în amestec cu rășinoase, unde predomină mamifere ca: ursul brun, veverița, căprioara, jderul de pădure, mistrețul, șoarecele gulerat, șobolanul cenușiu și șobolanul negru. Liziera pădurilor constituie un adăpost pentru: acorieni, miriapode, coleoptere, etc. Fauna acvatică este de asemenea bogată. În pârâurile montane sunt întâlniți pești ca: păstrăvul (păstrăvul indigen și păstrăvul curcubeu), lipanul, boișteanul și grindelul. În râul Mureș se întâlnesc: lostrița, cleanul, scobarul, mreana, știuca, mihalțul, porcușorul și belbița. În strânsă
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
din ultima parte a vieții lirica sa se remarcă prin fantezie fervoare naturalețe și forță plastică a expresiei astfel are loc digestia parțială și extrabucală meciuri desfășurate în locații speciale troglobionte sunt plante și animale complet adaptate vieții cavernicole alge coleoptere diptere arahnide crustacee a fost folosită odinioară în loc de hârtie astfel numărul turiștilor sosiți în localitate a crescut continuu ei spun că e tabu ladino varietate de trifoi alb adesea cultivat ca plantă furajeră consumatorul nu face față întotdeauna intensității trăirilor
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
să poarte pecetea infamiei tot restul vieții pentru a salva oameni nevinovați zeul mării se răzbunase făcând taurul să devină furios apar vădit consecințele negative ale acțiunii îndelungate a acestor mecanisme neurovegetative liziera pădurilor constituie un adăpost pentru acorieni miriapode coleoptere etc câtul la dreapta și câtul la stânga al unui limbaj regulat la un alt limbaj oarecare este tot limbaj regulat pentru a facilita derularea proiectului sunt necesare abilități de creativitate și realizarea efectivă a procesului de inovare cu această ocazie
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
23 februarie 1937, Cernăuți, România), a fost doctor în drept, Dr. h. c. în științe, entomolog român, profesor de entomologie și biogeografie la Universitatea din Cernăuți (din 1931) și din 1919 membru de onoare al Academiei Române. Contribuții științifice în domeniul coleopterelor și lepidopterelor din România și în zoogeografie. Constantin a fost descendent unei vechi familii fanariote în Principatul Moldovei, nepotul lui Doxaki Hurmuzachi (1782-1857). Fiii lui Doxaki, Nicolae și Gheorghe, au primit titlul de baroni austrieci pe 20 iulie 1881 (Diploma
Constantin de Hurmuzaki () [Corola-website/Science/307232_a_308561]
-
se dedica din plin studiilor științifice. După 1900 a călătorit adeseori în Austria de Sus, pentru a cerceta fauna și flora de acolo. Pasionat de științele naturale, începând din 1890 se consacră cercetărilor entomologice. În 1888 scrie articolul „Fauna de coleoptere din Bucovina (Beitrage zur Kaferfauna der Bucovina und Nordrumăniens)”. În anul 1897, la Viena, publică monografia „Fluturii din Bucovina (Die Schmetterlinge (Lepidoptera) der Bukowina)”, în care a descris 834 de specii de macrolepidoptere și răspândirea lor în Bucovina, printre care
Constantin de Hurmuzaki () [Corola-website/Science/307232_a_308561]
-
sale, precipitațiile fiind astfel reduse. În aceste condiții neprielnice, plantele hidrofile din carbonifer au început să dispară, fiind înlocuite de gimnosperme, plante cu semințe ce se puteau înmulți mai bine decât ferigile cu spori. Apar insecte noi, cum ar fi coleopterele (gândacii) și dipterele (muștele). Fauna terestră a permianului inferior era dominată de pelicozauri și amfibieni. Către mijlocul său, permianul era dominat de terapside, urmașii pelicozaurilor și primii strămoși ai mamiferelor, iar către sfârșitul erei, fauna terestră era dominată de gorgonopside
Permian () [Corola-website/Science/308377_a_309706]
-
dalmatica") și de insulele cenușiu-argintii de pelin de stepă ("Artemisia pontica" și "Artemisia austriaca"). Fauna cuprinde numeroase specii de insecte dintre care cele mai tipice sunt: ortopterele- lăcustele ("Tettigonia veridissima"), cosașii , greierii grași ("Bradyporus montandoni") și călugărița ("Mantis religiosa"). Dintre Coleoptere amintim scarabeii ("Scarabarus affinis") care-și depun ouăle în sfere mici de bălegar, iar ulterior sunt împinse cu picioarele din spate spre locuri adăpostite. Batracienii sunt reprezentați prin broasca râioasă verde ("Bufo viridis") și cele două broaște "Pelobates fuscus", comună
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
ridicată de peste 80% și o temperatură care variază. Pe de altă parte există și riscul permanent al atacului biologic, cel mai periculos fiind constituit de Merulius Lacrymans pentru monumentele din lemn, dar și numeroase tipuri de insecte cum ar fi coleopterele pentru lemn și moliile pentru textile și blănuri. Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” și-a obișnuit publicul vizitator cu noutăți în diferite segmente ale activității sale complexe, bogate și variate. Muzeul își anunță o nouă performanță, înscriindu-se în
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
la suprafață datorită numeroaselor canale aerifere din limb și pețiol. Înflorește în lunile iunie-septembrie. Florile mari, hermafrodite, albe sau ușor roze, lung-pedicelate, sunt susținute de foile externe ale periantului în formă de bărcuțe și sunt frecventate de muște și de coleoptere. Sepale în număr de 4-5, petale numeroase, dispuse în spirală. Stamine numeroase. Fructele în formă de capsulă falsă, cu pereți cărnoși, se maturizează sub apă. Semințele sunt numeroase și au o substanță cleioasă care servește la diseminare 3. "Nymphaea candida
Nimfeacee () [Corola-website/Science/303327_a_304656]
-
Anguis fragilis"), broască roșie ("Rană temporaria"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), buhai de baltă cu burtă galbenă ("bombina veriegata"), broască verde ("Bufo viridis"), salamandra ("Ambystoma maculatum"). Insecte cu specii de: fluturi, gărgărițe sau cărăbuși, dar și un coleopter cunoscut sub denumirea populară de rădașca ("Lucanus cervus"), ce-și are habitatul în zonele împădurite (pe scoarță copacilor sau printre frunzele uscate de pe sol) și se hrănește cu larve și furnici. Rădașca este o specie (protejată prin lege) ce aparține
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
ouă. Pe când tenia își depune ouăle în organismul gazdă, alți viermi ca viermele-de-gălbează depun ouăle în bălți. Din ouă ies larve mici, care înoată. Acestea găsesc un organism pe care îl vor infesta temporar pentru a se dezvolta. La insectele coleoptere și diptere, din ouăle depuse de femelă iese o larvă; larva rește, devine o "nimfă" și apoi ajunge adult. La himenoptere, matca se împerechează cu trântorii și depunde sute de ouă în fagure. După ce ies larvele, acestea sunt hrănite cu
Naștere () [Corola-website/Science/312338_a_313667]
-
Din cercetările efectuate în Munții Aninei a rezultat că această zonă reprezintă un refugiu din timpul glaciațiunilor care a permis supraviețuirea unor specii terțiare ca: Amphimellania holandri dintre nevertebrate și Cobitis elongata dintre vertebrate. Fauna de nevertebrate este dominată de coleoptere și opilionide, urmate de colembole, arahnee, chilopode, izopode, orthoptere, formicide, gasteropode, larve de diptere ș.a.. Unele gasteropode ca: Carpathica langi, Zenobiella umbrosa sunt endemice, iar dintre plecoptere unele sunt considerate endemisme carpatice: Nemoura carpathica, Chloroperla kisi. Păsările - privighetoarea, mierla, cucul
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
totală de 125 m. în peșteră se găsesc stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, gururi, draperii, depuneri de montmilch, la origine albe sau galbene acum înegrite de humusul ajuns în apele de infiltrație. În peșteră au mai fost semnalate gastropode, păianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere, carabide și diverse rozătoare. Poteca de apropiere este lungă și dificilă. Pentru peșteră sunt necesare surse de iluminat.
Peștera Poarta Zmeilor () [Corola-website/Science/309411_a_310740]
-
Przibram de la Viena. Aici întreprinde o serie de cercetări de mare interes ca: regenerarea organelor la insecte și influență sistemului nervos asupra acestui proces biologic. Pe baza studiului histologic asupra insectelor holometabole, prof. dr. stabilește relația dintre două familii de coleoptere, "Scarabeidae" și "Tenebrionidae", precum și unele date interesante cu privire la numitul organ al lui Johnston. În anul 1938, cu ocazia Congresului internațional de entomologie de la Berlin, i se permite să comunice două lucrări științifice în loc de una și este ales vicepreședinte al secției
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
europeană unde numărul chiropterelor cunoaște o evoluție pozitivă și constantă. Numărul cel mai mare de lilieci este dat, în special de 4 specii: Miniopterus schreibersi, Pipistrelus pipistrelus, Myotis myotis, Rhinolophus ferrumequinum. În peștera au mai fost semnalate gasteropode, paianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere carabide și diverse rozătoare. Peșteră este foarte puțin cercetată din punct de vedere arheologic. Au fost identificate urme ale omului preistoric, resturi de unelte de piatră neșlefuite care ar putea aparține omului de Neanderthal (probabil 50 000 ani în urmă
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
huhurezul". De asemenea, în preajma Oltului se pot întâlni "rațe sălbatice" și "berze". Reptilele sunt puține: "vipera", "șarpele de apă", "șopârlele". Amfibienii sunt reprezentați de "salamandre", "tritoni" și "broaște". Ihtiofauna este bogată, atât în râurile de munte, cât și în Olt. "Coleopterele" și "lepidopterele" sunt întâlnite în aproape tot arealul Țării Bârsei. Resursele naturale subterane ale Țării Bârsei sunt puține, nefacilitând dezvoltarea unei industrii miniere puternice. Totuși, se găsesc unele bogății de importanță economică, precum lignitul (în masivul Măgura Codlei) sau materialele
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]