727 matches
-
lucrărilor de construcției căii ferate Cahul - Giurgiulești, satul Colibași in prezent dispune de cale ferată. La moment are loc gazificarea satului, mai mult de jumătate din sat fiind deja gazificat. Acest lucru s-a dorit încă în anii din timpul colhozului, și iată în prezent s-a ajuns să se îndeplinească acestă dorință a localnicilor. În ultimii 4-5 ani Internetul a ajuns în sfîrșit și în unele din casele colibășenilor, cei drept a celor mai înstăriți, însă nu aceasta este important
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
circuit a unor teritorii. În legătură cu criza economică, începînd din anii 1990 cantitatea de îngrășăminte minerale folosite la hectar s-a micșorat de mai multe ori, ajungînd doar la 3-5 kg/ha, ceia ce este foarte puțin în comparație cu cantitatea folosită în timpul colhozului, circa 200-300 kg/ha. Aceasta a dus la scăderea procentului de humus din sol, fiind doar de 2-3%. Nefolosirea îngrășămintelor chimice în cantitățile care se foloseau în timpul colhozului, permite obținerea unei roade mai puțin bogate, însă ecologic pură. Aceasta fiind
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
3-5 kg/ha, ceia ce este foarte puțin în comparație cu cantitatea folosită în timpul colhozului, circa 200-300 kg/ha. Aceasta a dus la scăderea procentului de humus din sol, fiind doar de 2-3%. Nefolosirea îngrășămintelor chimice în cantitățile care se foloseau în timpul colhozului, permite obținerea unei roade mai puțin bogate, însă ecologic pură. Aceasta fiind unica particularitate pozitivă creată de criza economică acută. În scopul rezolvării acestor probleme, populația împreună cu autoritățile au luat cîteva măsuri în acest sens, și anume: Au împădurit unii
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
în 1946-47 se mai datorează și „activizmului” unor „activiști locali” care au „măturat” podurile consătenilor numai ca să fie pe plac autorităților. După 1947 se începe procesul „benevol” al colectivizării. Aceia care nu voiau „benevol” să între cu averea sa în colhoz erau supuși represiunilor. Ultimul care a întrat în colhoz a fost Sîrghi Huțu. În arhiva raionului Hâncești se păstrează procesul verbal al adunării colhoznicilor din satul Pogănești de la 1949 privitor la „edinolicnicul” Sîrghi Huțu. În hotărârea adunării se spune că
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
locali” care au „măturat” podurile consătenilor numai ca să fie pe plac autorităților. După 1947 se începe procesul „benevol” al colectivizării. Aceia care nu voiau „benevol” să între cu averea sa în colhoz erau supuși represiunilor. Ultimul care a întrat în colhoz a fost Sîrghi Huțu. În arhiva raionului Hâncești se păstrează procesul verbal al adunării colhoznicilor din satul Pogănești de la 1949 privitor la „edinolicnicul” Sîrghi Huțu. În hotărârea adunării se spune că cetățeanului Huțu i se interzice să-și pască vitele
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
nu-și puteau inchipui viața fără pescuit, vindeau pește în toate satele vecine de pe valea Lăpușniței. Cu părere de rău urmașii lor în virtutea unor împrejurări, îngrădirea Prutului cu sârmă ghimpată, asanarea bălților, au uitat de aceste meserii. În 1949 primul colhoz totuși a fost organizat în sat, care a primit numele de „V.Ciapaiev” iar la conducerea lui a fost pus Alrxandru Ivanovici Gudov, unul din cei 25 mii de muncitori aduși din Rusia. Se pune retorica întrebare: Ce putea face
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
muncitori aduși din Rusia. Se pune retorica întrebare: Ce putea face în agricultură un muncitor fără studii, luat de la strung? Cu toate acestea bătrânii satului își amintesc de Gudov, ca de un om de o rară bunătate. În anul 1953 colhozul din Pogănești „V.Ciapaev” a fost comasat cu colhozul „Molodaia Gvardia” din satul Cioara astfel formând o singură gospodărie agricolă cu numele de „A.Jdanov” care a funcționat pînă în 1981, când în sat sa format IAS „Pruteni” condusă de
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
putea face în agricultură un muncitor fără studii, luat de la strung? Cu toate acestea bătrânii satului își amintesc de Gudov, ca de un om de o rară bunătate. În anul 1953 colhozul din Pogănești „V.Ciapaev” a fost comasat cu colhozul „Molodaia Gvardia” din satul Cioara astfel formând o singură gospodărie agricolă cu numele de „A.Jdanov” care a funcționat pînă în 1981, când în sat sa format IAS „Pruteni” condusă de agronomul Ion Negru. Această gospodărie era practic o verigă
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
IPA-Ionescu”-conducător Petru Ionescu, „DRIG-Munteanu”- conducător Ion Munteanu. Restul agenților economici I.I.”Agache- Mihail”, I.I „Juc-Ala”, I.I „Țenu-Tesla” se ocupă cu comerțul și numai I.I „Cîrjan-Tamara” se ocupă cu comerțul și achiziția de produse agricole. Odată cu înființarea colhozului(1949) în Pogănești a fost creată și primăria Pogănești, care a fost desființată în 1957, satul Pogănești devenind pendinte de comuna Cioara. La 16 august 1981 primăria Pogănești este reactivată din nou și activează până la 1999 când în Republica Moldova are
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
pe care l-a absolvit în 1961. A făcut aspirantura la Catedra de fitotehnie a aceluiași Institut (1970-1972), obținând titlul științific de doctor în științe agricole. De specialitate este agronom-savant. În anii 1961-1968 a lucrat în calitate de agronom și președinte de colhoz în satul Lunga (raionul Florești). Ulterior a deținut funcțiile de: director al Stației Experimentale pentru Culturile de Câmp (1968-1973), șef al Direcției principale știință agricolă a Ministerului Agriculturii (1973-1978), director general al Asociației Științifice de Producție “Selecția” și director al
Mircea Snegur () [Corola-website/Science/302112_a_303441]
-
alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Ismail, formată din teritoriile aflate în sudul Basarabiei și care au fost alipite RSS Ucrainene . Imediat după ocuparea Basarabiei, în ianuarie 1941, autoritățile sovietice au înființat în sat un colhoz care a fost condus de L.S. Timoșenko, fost participant la Răscoala de la Tatarbunar. În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Un număr de 460 localnici au luptat în cel de-al doilea război
Cișmele, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318485_a_319814]
-
cel puțin după normele sovietice. În anii 1970, în Fălești activa asociația raională „Moldselhoztehnica”, asociația de colectări „Moldpolovoșiprom”, întreprindere de colectare a cerealelor, coloană mobilă mecanizată, asociația agricolă de construcții, secție de reparație și construcție. La Fălești se afla sediul colhozului „Calea lui Lenin”. În 1975 producția globală a constituit 3,7 mln ruble ; producția realizată 4,3 mln ruble, inclusiv culturi tehnice 1115 mii ruble, creșterea animalelor 1479 mii ruble, viticultura și pomicultura 431 mii ruble, culturi cerealier 823 mii
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
producerea și comercializarea materialelor de construcție - SRL "Atlant" (director Grigore Pleșca), iar cea din domeniul transportului - SRL "Plai" (director Ion Popușoi). În anii din urmă, industria de textile este susținută de Întreprinderea Mixtă cu capital străin "Marthatex". În baza fostului colhoz, în Fălești activează două gospodării agricole conduse de către Valentina Cugut și Ion Turtureanu. În orașul Fălești sunt înregistrați 3.246 agenți economici, cu 22% mai mult decât în anul precedent. Mărirea numărului de agenți economici s-a realizat datorită creșterii
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
fără pământ împroprietăriți considerau că guvernul Groza făcuse ultima reformă agrară doar ca pe un pas premergător al colectivizării ("Țăranii răspundeau că și în Rusia Bolșevică, la început pământul a fost împărțit, doar pentru a fi luat mai apoi de "colhozurile" nou înființate. Nu avem nici un contraargument convingător împotriva acestor obiecțiuni ale țăranilor"). BPD s-a preocupat de mobilizarea femeilor de la sate pentru vot, în special a celor știutoare de carte. Un document sovietic amintea că au fost organizate mai multe
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
călătorește prin Uniunea Sovietică împreună cu profesorii Parhon, Săvulescu, sociologul Dimitrie Gusti, lingvistul Iorgu Iordan, și matematicianul Simion Stoilow, fiind invitat de Academia Rusă de Științe să ia parte la cea de-a 220-a aniversare a înființării ei. Sunt vizitate "colhozuri" și creșe, și au loc discuții cu agronomul Nicolai Tsitsin, un apropiat al lui Stalin. La întoarcere, scriitorul publică alte texte controversate și ține discursuri prin care laudă sistemul sovietic. În același an, Editura Cartea Rusă a ARLUS a mai
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
proces încurajat încă din timpul revoluției, dar numai 2% dintre gospodării erau cuprinse în acest sistem până în 1928. Situația raportată plenului de către Stalin și Molotov a fost denaturată, fiind prezentată în mod exagerat dorința țăranilor de a se organiza în colhozuri, până în noiembrie 1929 reușindu-se o colectivizare voluntară a aproximativ 7,6 % dintre gospodării. Stalin a declarat: "Țara noastră va reuși, în cam trei ani,să devină una dintre cele mai mari producătoare de cereale, dacă nu chiar cea mai
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
industriei grele. În mod pur teoretic, țăranii săraci fără pământ erau marii beneficiari ai colectivizării, deoarece li se promitea șansa să primească o parte egală în muncă și beneficiile acesteia. Pentru cei care aveau pământ însă, colectivizarea însemna predarea către colhozuri a tuturor proprietăților și inventarului agricol și vânzarea celei mai mari părți a alimentelor către stat la prețuri scăzute, fixate pe cale administrativă și de aceea ei s-au opus ideii. Mai mult decât atât, colectivizarea a implicat schimbări în modul
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
liberă. Confiscările de cereale s-au intensificat, și țaranii bogați - culacii - au fost forțați să se înscrie în cooperative agricole, pierzându-și astfel dreptul de proprietate asupra loturilor individuale. Stalin a hotărât deportarea unui mare numar de culaci (chiaburi) în colhozuri din zone foarte îndepărtate ale țării, precum era Siberia, sau în lagăre de muncă. S-a calculat că 20 % dintre membrii familiiilor chiaburești deportate, printre aceștia multe femei și mulți copii, au murit. În total, peste 6 milioane de chiaburi
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
Pravda" din 2 martie 1930 a publicat articolul lui Stalin "Amețiți de succes", în care el îi descuraja pe cei supra-zeloși: După publicarea acestui articol, presiunea pentru colectivizare a mai scăzut pentru un timp, unii dintre țărani începând să părăsească colhozurile. Dar, în scurtă vreme, eforturile de colectivizare au reînceput, până în 1936 aproximativ 90 % din agricultura sovietică era colectivizată. Datorită cotelor de stat fosrte ridicate, deseori țăranii căpătau drept plată a muncii lor mai puține produse decât în perioada dinaintea colectivizării
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
trimiși în lagărele de muncă forțată. Familiile de chiaburi au fost deportate în Siberia și în Kazahstan, mulți dintre ei murind în timpul transportului. Pe 7 august 1932, s-a emis "Decretul pentru protejarea proprietății socialiste", stabilindu-se că furtul din colhozuri și din proprietatea cooperativelor se pedepsea cu moartea, iar în cazul existenței unor circumstanțe atenuante, cu cel puțin 10 ani de închisoare. În timpul a ceea ce unii au numit Legea țepușelor ("Закон о колосках"), țăranii (inclusiv copii) care adunau cerealele căzute
Colectivizarea în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/299094_a_300423]
-
Mai apoi opt persoane au fost condamnate la diferite termene de detenție. în acea zi turla bisericii de vară a fost dată jos cu ajutorul unui tractor, iar biserica transformată în sală pentru nunți și cumătrii, mai târziu devenind depozit al colhozului din localitate. Tezaurul bisericesc al mănăstirii a fost ars în Dealul Călărașilor. Averea mănăstirii, care consta din 35 ha teren agricol, livadă, vie, două case, corp de chilii, stăreție, trapeză, trei clădiri auxiliare, cinci grajduri, vite mari cornute, oi, porci
Mănăstirea Răciula () [Corola-website/Science/333897_a_335226]
-
fost ars în Dealul Călărașilor. Averea mănăstirii, care consta din 35 ha teren agricol, livadă, vie, două case, corp de chilii, stăreție, trapeză, trei clădiri auxiliare, cinci grajduri, vite mari cornute, oi, porci, cai etc., a fost transmisă în posesia colhozului din localitate. Din cele 230 viețuitoare ale mănăstirii (98 călugărițe și 132 surori) 30 au plecat la rude, iar cele rămase au fost impuse să lucreze pe câmpurile colhozului. La împlinirea vremurilor de ispită, în 1989, odată cu colapsul ideologiei comuniste
Mănăstirea Răciula () [Corola-website/Science/333897_a_335226]
-
mari cornute, oi, porci, cai etc., a fost transmisă în posesia colhozului din localitate. Din cele 230 viețuitoare ale mănăstirii (98 călugărițe și 132 surori) 30 au plecat la rude, iar cele rămase au fost impuse să lucreze pe câmpurile colhozului. La împlinirea vremurilor de ispită, în 1989, odată cu colapsul ideologiei comuniste, s-au împlinit și așteptările celor ce au păstrat în inimi credința creștină ortodoxă - mănăstirile și bisericile au început să fie întoarse credincioșilor. și-a reînceput viața monahală prin
Mănăstirea Răciula () [Corola-website/Science/333897_a_335226]
-
lunile iulie-noiembrie 1940 au fost repatriați în Germania cca. 124 000 de germani basarabeni, conform unor acorduri bilaterale sovieto-germane. Etnicii germani nu obțineau nici un fel de compensație din partea Moscovei pentru proprietățile abandonate, averea lor imobilă și utilajul agricol trecând la colhozurile întemeiate în grabă în fostele colonii germane. Cele mai importante arestări ale populației locale vor avea loc în ajunul atacului german asupra Uniunii Sovietice din iunie 1941. La 31 mai 1941, împuternicitul Moscovei pentru arestarea sau strămutarea elementelor indezirabile, S.A.
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Ismail, formată din teritoriile aflate în sudul Basarabiei și care au fost alipite RSS Ucrainene . În martie 1941 a fost înființat primul colhoz. În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea
Noul-Caragaci, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318546_a_319875]