2,111 matches
-
vocale mici. Se pot distinge, din când în când, părți de text religios "Bine ești cuvântat, Doamne...", "Slavă ție, Dumnezeule...", Și acum și pururea...". Riposte similare, ca un ecou, ajung mai de departe "...oaaamne...", "...taaale...", "eeeecilor..." etc. SISOE ( Iese din colibă, încă amețit de somn. Poartă o aureolă abia vizibilă. E îmbrăcat într-un anteriu destul de uzat. Barba cam încâlcită și părul nepieptănat de mult. Are în mână o cățuie cu tămâie aprinsă. Tămâiază în cruce, apoi vine spre rampă executând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
abia vizibilă. E îmbrăcat într-un anteriu destul de uzat. Barba cam încâlcită și părul nepieptănat de mult. Are în mână o cățuie cu tămâie aprinsă. Tămâiază în cruce, apoi vine spre rampă executând spre public aceeași mișcare. Duce cățuia în colibă, iese, se întinde, cască a lehamite.): Cuvine-se cu adevărat cântare de laudă pre glasul al 7-lea să înălțăm. Asta întâi și numaidecât! (Își drege glasul, psalmodiază cam expeditiv) "Slavă Ție, slavă Ție, slavă Ție!" Gata. Acuma să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
unul ce-am îndurat atâtea în pustnicie; și nu unul ca acesta ce-l am, de-a mai mare rușinea, peticit și mai scurt ceva la spate decât dinainte. Păi cum vine asta?! (Caută cu privirea, intră pe jumătate în colibă, mormăind supărat. Iese în mână cu un toiag lung și cam noduros.) Iacătă și toiagu', că doar nu l-am meșterit atâta vreme ca să plec acuma la preumblare cu mâna goală... Că pân-a suna clopotul la trapeza cea mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
că doar nu l-am meșterit atâta vreme ca să plec acuma la preumblare cu mâna goală... Că pân-a suna clopotul la trapeza cea mare ca să adune sfinții și binecredincioșii la gustarea de dimineață mai este de așteptat. (Dinspre spatele colibei, printre tufișuri, se apropie Sfântul Mavrichie. Are un toiag destul de bine șlefuit și poartă în mână o carte foarte subțire, cu tartaje foarte mari. După aureolă, pare a fi de rang ceva mai înalt decât Sisoe.) MAVRICHIE: Vorbești de unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
a Sfântului Mavrichie, bate tactul cu toiagul înalt. Se îndreaptă spre Mărul lui Adam. La câțiva pași în urmă, vine un întârziat, evident dezorientat și privind uimit în toate părțile. Dă cu ochii de cei doi sprijiniți în toiege în fața colibei lui Sisoe. Se oprește, speriat, căutând din ochi un loc în care să se ascundă. Sisoe face un pas înainte, își umflă obrajii și ridică toiagul. Novicele începe să zbiere și fuge înspăimântat după confrați, arătând cu degetul către Sisoe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Că până a prins sfântul de veste să alerge la el și să-i scoată bucățica mușcată dintre dinți, acela a și înghițit-o. Eu n-am văzut, dar mi-au povestit alții. SISOE: Ba eu am văzut, că am coliba în vederea mărului blestemat. A început netrebnicul să se scuture ca de friguri, și dintr-odată a pornit să zbiere cât îl ținea gura "Hai lelițo-n deal la vie..." și alte măscări de acest fel. MAVRICHIE: Chiar așa? SISOE: Întocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
du-se cineva care fluieră o melodie cucernică.) Și nu mai zăbovesc nici o clipită, că-l aud apropiindu-se pe Habacuc, și eu tertipurile lui nu le pot suferi... Blagoslovește! (pleacă) SISOE: Domnul! (Vrea și el să se retragă spre colibă. Înainte de a intra, apare Habacuc. Are o aură ceva mai vizibilă decât a lui Sisoe. Poartă un anteriu cam scurt și cam uzat, cu buzunare adânci.) HABACUC: Arăți grabă mare sfinția ta... Adevărat? SISOE (se întoarce): Potrivită... HABACUC: Ascultă, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sfinția ta... Adevărat? SISOE (se întoarce): Potrivită... HABACUC: Ascultă, eu n-am vreme! Facem un țintar, frate Sisoe? SISOE (vădit deranjat): Eu cu țintarul... HABACUC: Lasă marafeturile, că la mine nu se prinde! Porumb ori fasole? Merge către banca de lângă colibă, scote de sub anteriu o tablă de țintar, iar din buzunarele foarte adânci boabe de porumb, apoi boabe de fasole. Așază tabla pe bancă, se așază și el, călare. Potrivește boabele.) Hai, Sisoe, nu mai sta popândău! SISOE (se așază de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Cum altfel?” - am răspuns noi într-un glas. „Măi omule! Ia să stăm strâmb și să judecăm drept! Cum or merge oamenii iștia - săracii - atâta cale? Ce, România îi colea? Eu zic să doarmă noaptea asta aici. Facem noi o colibă și aducem un așternut. Mâine - cu noaptea n cap - pui calul la șarabană și pe aici ți-i drumul! Ai grijă numai să nu treci prin fața miliției. Încolo, nu te întreabă nimeni. Îi duci până la Ghiță, frate-miu. Îi spui
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
apoi În boarea umedă a dimineții, chiar În clipa În care, În spatele ușii zăvorâte, se auzeau ciocăniturile repetate ale unor degete nerăbdătoare. Trimișii Se dedică aripilor nevăzute ale Mirelei, Doi Îngeri se Îndreaptă să-l caute pe vrăjmaș drept spre colibă și acolo Îl găsesc. J. Milton- Paradisul pierdut Locuiesc la parterul unui bloc vechi, cu patru etaje. Oaza de vegetație sănătoasă, care-mi scaldă vecinătatea, Îmi oferă un sentiment deplin de liniște. Cei din bloc sunt oameni respectuoși (mă Întâmpină
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
o repetă pe prima, adică pe cea fizică. Avem de-a face propriu-zis cu o renaștere mistică, de ordin spiritual, cu alte cuvinte, cu accesul la un nou mod de existență (...) Bezna parentală corespunde nopții premergătoare creației și beznei din colibă unde are loc inițierea.” Apoi fuga la Mâncătorii de etichete: “Tot în acel februarie fierbinte, după ce Valy îi arătă încăperea secretă, care atunci, cu o zi înainte nu-l fascinase de loc, Gerard decise să revadă întregul traseu, având tot
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
copii, cu sfara cu motocei, cu firidele ei în care dormeau oale cu lapte pus la prins, cu tinda, cu lavițele, e intrată în refrenul memoriei de lectură. La fel, casa de aramă, curțile împărătești, căsuța moșului și a babei, coliba și palatul din Povestea porcului, camera fetei de crai, și așa mai departe. Luceafărul e o "piesă" care se joacă într-o cămară, cu intermezzo-uri în cer. Acolo se coace intriga, acolo se face promisiunea de fericire, pe cînd
Case din cărți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9220_a_10545]
-
bar; Dar sorții n-au ghicit; n-o fac nicicând. Anul ăsta, anul viitor (Poate-ai numărat greșit, Mai numără, dragă, o dată), Într-o zi, ca niciodată, Voi fi cea mai bună fată.“ — Asta-i Subotica? strigă Myatt când câteva colibe de pământ se năpustiră asupra lor prin furtună, iar șoferul confirmă din cap și arătă cu mâna Înainte. Un copil ieși În goană În mijlocul drumului și mașina făcu un viraj să-l ocolească. Un pui de găină cârâi și smocuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
și arătă cu mâna Înainte. Un copil ieși În goană În mijlocul drumului și mașina făcu un viraj să-l ocolească. Un pui de găină cârâi și smocuri de pene cenușii zburară prin zăpadă. O bătrână ieși În goană dintr-o colibă și strigă ceva În urma lor. — Ce spunea? Șoferul Îi adresă un rânjet peste umăr. — Evreu Împuțit. Acul vitezometrului oscilă și Începu să coboare: șaptezeci de kilometri, șaizeci de kilometri, cincizeci de kilometri, patruzeci. — Soldați pe-aproape, spuse omul. — Vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
lui Prince Angus. Salome deja a făcut o pasiune sălbatică pentru el. Este foarte atrăgătoare! spuse Prince Angus. —Nu-i așa? l-am aprobat eu. Ce temă are expoziția ta? —Este o instalație. Am trimis la New York cu vaporul o colibă din vremea Tudorilor, luată din Penrith, și i-am pictat exteriorul În așa fel Încât să semene cu o caricatură a reședinței Mock Tudor din Beverly Hills. Expoziția se cheamă Mock Mock Tudor 1. Ha ha ha ha ha! chicoti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
-n ziar. Luni. În Informația Bucureștiului, la rubrica „Aflăm de la Miliția Capitalei“. Era după-amiaza, tata plecase pe unul din șantierele lui (poate se întorcea peste o săptămână, poate peste două), mama moțăia, Matei nu se născuse, eu îmi construisem o colibă sub birou, cu pături, am aprins o lumânare (nu pentru omul care ronțăise semințe de bostan, ci pentru că-n colibă era întuneric) și mi-am dat seama că n-o să mai mergem niciodată la meciurile de pe stadionul Republicii. Și n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
lui (poate se întorcea peste o săptămână, poate peste două), mama moțăia, Matei nu se născuse, eu îmi construisem o colibă sub birou, cu pături, am aprins o lumânare (nu pentru omul care ronțăise semințe de bostan, ci pentru că-n colibă era întuneric) și mi-am dat seama că n-o să mai mergem niciodată la meciurile de pe stadionul Republicii. Și n-am mai mers. Acum, mă tot gândesc ce căutam noi acolo. Eu țineam cu Dinamo, tata cu Steagul Roșu, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
După cîteva ore petrecute astfel, aveam nevoie de o schimbare de scenă, așa că m-am dus În China și am urcat pe o cărăruie abruptă printre bambuși și chiparoși, ca să stau o vreme În pragul ușii deschise a unei vechi colibe de munte, cu bătrînul Tu Fu. Privind tăcuți În zare, către vălătucii de ceață albă ce se ridicau dinspre vale, ascultînd cum suflă vîntul prin perdelele de trestie și reverberațiile stinse ale clopotelor unui templu din depărtare, eram fiecare „singuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
plimbările nocturne prin savană; lui nu-i plăceau, așa că rămânea acasă. O prevenise să nu se aventureze prea departe și să fie atentă la animalele sălbatice și la șerpi. Aveam cuibușorul nostru de nebunii unde mergeam să fim singuri, o colibă situată dincolo de terenul cultivat. O foloseam ca depozit de furtunuri, sfori, chestii de-astea. Era însă și un loc foarte bun pentru întâlnirile unor amanți. În noaptea aceea eram în colibă împreună. Era lună plină și era destul de multă lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
nostru de nebunii unde mergeam să fim singuri, o colibă situată dincolo de terenul cultivat. O foloseam ca depozit de furtunuri, sfori, chestii de-astea. Era însă și un loc foarte bun pentru întâlnirile unor amanți. În noaptea aceea eram în colibă împreună. Era lună plină și era destul de multă lumină afară. Dintr-o dată mi-am dat seama că lângă colibă-i cineva și m-am sculat. M-am strecurat spre ușă și am deschis-o încetișor. Afară era americanul. Nu purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
furtunuri, sfori, chestii de-astea. Era însă și un loc foarte bun pentru întâlnirile unor amanți. În noaptea aceea eram în colibă împreună. Era lună plină și era destul de multă lumină afară. Dintr-o dată mi-am dat seama că lângă colibă-i cineva și m-am sculat. M-am strecurat spre ușă și am deschis-o încetișor. Afară era americanul. Nu purta decât o pereche de pantaloni scurți și pantofii lui veldschoen. Era o noapte fierbinte. M-a întrebat: „Ce faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
a întâmplat demult. A dispărut și asta-i tot. Nu, o contrazise Mma Ramotswe. Asta nu-i tot. N-am nevoie să vă întreb ce s-a întâmplat, fiindcă știu exact ce s-a petrecut. Erați cu Oswald Ranta în coliba aia când a apărut Michael. A căzut într-o donga și și-a rupt gâtul. I-ați ascuns cadavrul deoarece lui Oswald îi era teamă că va fi acuzat de crimă. Asta s-a întâmplat. Carla nu răspunse nimic, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
trec podul de lemn, îmi revine frica aceea de-acum treizeci de ani, grea, din oase parcă, mă temeam oricând, chiar dacă nu făceam nimic, să nu mă prindă, să nu afle și-atunci mă ascundeam în vreun prun sau în coliba din fundul curții, unde trăgeam și-o pătură pe ochi și așteptam să plece „Ei”, așa le spuneam, fără să știu cine sunt. Mai ales că niciodată n-ai cum să știi care-i scândura putredă și care s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
politică. Dacă-mpungi toată ziua și ești acrit, se satură lumea de tine. Uită-te la alții, zburdă, îs fericiți, îi vezi la premieri, apar când e de făcut vreun reportaj, știu ce-i de făcut. Tu stai ca mutu-n coliba ta. Și cine vrei să te scoată? Tu crezi că doare pe cineva în cot cum scrii? Nu, vor să-ți știe moaca din ziare, să te duci peste tot, să dai din când în când cu tămâia. Băgă-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Ia-l și bagă-ți-l în cur! - ...s-ar putea să nu mai însemne mare lucru, conchid, în vreme ce lumea se dezmorțește râzând. Știu unde pun cheia când pleacă și-ncuie poarta, nu mă mai lasă în stradă, nici la colibă, nici la fabrică, de când ne-am dezbrăcat și ne-am dat cu nămol peste tot și ne-am legat la brâu crengi de salcie și brusturi, pentru că eram sălbatici și eu am dezbrăcat-o și pe Iulia, să fie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]