123 matches
-
pârâul Corlățeni, în zona Străzii Corlățeni; Refacere podeț lemn situat pe strada Alexandru Vlahuță, colmatat secțiune de scurgere │ │ │ │ │L = 20 m; l = 2 m; h = 1,5 m; afectată cale rulare lemn Refacere podeț dalat din beton de pe Calea Transilvaniei; colmatat secțiune de scurgere; │ │ │ │ │L = 20 m; l = 2 m; h = 1,5 m Refacere suprastructură din balast strada Mihai Horodnic L= 0,7 km; l = 5 m; h = 0,15 m │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │6 │Refacere suprastructură din balast Strada Poligonului L = 0
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
balast Strada Ghioceilor L = 0,05 km; l = 3 m; h = 0,1 m Refacere suprastructură din balast strada Colăcelu L = 0,3 km; l = 5 m; h = 0,1 m │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │7 Refacere pod peste pârâu Cajvana pe DC neclasificat; colmatat secțiune de scurgere │Orașul Cajvana │ 195│ │ │L = 20 m; l = 5 m; h = 0,5 m; afectate grinzi din stâlpi beton (zona Jucan Nichifor), DC 1710 (zona Cîrcu Gavril), DC 1267 (zona Dușa │ │ │ │ │Gheorghe) colmatat secțiune de scurgere Ø = 600
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
folosește un aparat denumit batometru. Umplerea sau înălțarea albiei unui curs de apă, a fundului unui lac sau rezervor, prin depunerea aluviunilor transportate de apele curgătoare se numește colmatare. Astfel, lacul de acumulare de la Porțile de Fier I s-a colmatat în cei peste 35 de ani de existență cu milioane de tone de aluviuni, ceea ce a făcut ca nivelul apei să crească considerabil, punând în pericol atât malurile Dunării, cât și câteva drumuri, care s-ar putea prăbuși din cauza eroziunii
Aluviune () [Corola-website/Science/317270_a_318599]
-
pe lângă garnituri, însă scurgerile au loc spre exterior, nu prin amestecarea fluidelor. Au căderi de presiune relativ mari, ceea ce mărește costurile de pompare. Dacă apare o avarie, repararea durează mult, mai ales dacă sunt sute de plăci și se pot colmata relativ ușor, nervurile reținând impuritățile. La aceste schimbătoare suprafața de schimb de căldură este formată dintr-o bandă rulată în formă de spirală, realizându-se astfel între spire două canale, în care se poate organiza ca cele două fluide să
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
limitată la 20 bar, dar există și construcții care se pot folosi la presiuni de sute de bar, respectiv temperaturi de sute de. Sunt schimbătoare compacte, cu căderi de presiune relativ mici și pot fi folosite pentru fluide care pot colmata ușor canalele, tipul de curgere prin schimbător favorizând autocurățirea. Radiatoarele (caloriferele) sunt schimbătoare de căldură folosite la încălzirea centrală cu apă caldă și, mai rar, cu abur. Caracteristic acestora este faptul că de la suprafața de încălzire spre aerul din spațiul
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
în fundul careia se află. Toata apa ce dispare aici apare după 18 m în partea finală a peșterii Huda lui Papară. La ploi putenice, toată apa care se colectează în poljie trebuie drenată de Ponorul Vânătare. Accidental acesta se poate colmata cu material adus, crengi sau căpite de fân. Atunci se formează un lac temporar care poate sa se ridice la câțiva zeci de metri înălțime, inundând și . Când presiunea apei depașeste rezistența dopului, acesta este spulberat și apa năvălește cu
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
În 1983 o echipă a clubului Polaris peșterea prin zona Ghețar. Căutau cu încăpățânare o intrare în sistemul Iapa-Peștera Poarta lui Ionele. Ghidul de la Scărișoara îl anunță pe Viorel Roru Ludușan că în cătunul Mununa localnicii sapă într-un aven colmatat în căutarea apei. Locul e interesant căci se află deasupra sistemului căutat. Polarisul mută tabara în Mununa și pădurarul Tolomei, care conducea acțiunea, le povestește istoria locului. Între războaie după o ploaie torențială pe pașunea din spatele casei bunicilor lui s-
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
patru puțuri de 8-10 m, care se termină cu săli mici în care băltește apa. Din Sala Albă, se poate urca într-un sector împodobit cu scurgeri parietale de un alb imaculat. Capătul Galeriei Lacului, cândva în legătură cu exteriorul, este acum colmatat cu un dop de bolovani și pământ pe o distanță de cel mult 10 m. În prezent peștera nu are un curs activ permanent în locurile accesibile, dar el există cu siguranță la un nivel inferior. În concluzie, este opera
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
de la intrare. Galeria e puternic descendentă și după 20 m face o spirală terminându-se prin colmatare cu bolovani. În anumite perioade ale anului, probabil datorită diferenței de temperatură se formează un curent de aer destul de puternic printre bolovanii care colmatează galeria, dovada unei rețele subterane voluminoase. Peștera mai are un mic horn care se înfunda și el cu prăbușiri. Nu are formațiuni carstice spectaculoase, dar peștera are un important potențial de dezvoltare. Platoul Ciumerna adăpostește cu siguranță câțiva zeci de
Peștera Calului (Munții Trascău) () [Corola-website/Science/316059_a_317388]
-
o unitate tectonică, ce cuprinde zona colinară a regiunii dintre valea Dâmboviței și cea a Dunării. S-a format în urma mișcărilor larmice de la sfârșitul cretacicului, a funcționat ca o arie de sedimentare de la începutul paleogenului până la cuaternar, când a fost colmatată și ușor înălțată, ca urmare a ridicării zonei cristalino-mezozoice a masivelor muntoase din Carpații Meridionali, cînd în fața acestora s-a format o depresiune premontană cu rol de avanfosă, care a funcționat în paleogen și neogen. Fundamentul acesteia este constituit din
Depresiunea Getică () [Corola-website/Science/320265_a_321594]
-
de variație C, - 0,54. În bazinul râului există două lacuri de acumulare mari, cu o suprafață totală de 125 ha și un volum sumar de 1,5 mii. m\ cîteva zeci de acumulări mai mici, multe dintre care sunt colmatate și de aceea neutilizabile. Apele din bazinele de acumulare se folosesc în piscicultură, irigare, asigurarea cu apă menajeră a populației și în scopuri de recreere.
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
furnalul de la Govăjdia a fost oprit la sfârșitul anului 1820. După această dată furnalul a stagnat timp de 17 ani până în 1837. În tot acel timp au putrezit toate utilajele, digurile, canalele pentru aducțiune și decantoarele pentru nisip. S-au colmatat canalele de aducțiune și au fost invadate de vegetație, astfel perimetrul uzinei a devenit o ruină fără valoare în timp ce topitoriile țărănești (două la Tulea și două la Nădrab) au funcționat fără oprire până în 1830 după care au fost oprite definitiv
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
scăzut cu aproximativ un metru. Ca urmare, suprafețe mari au fost asanate. Cel mai mare afluent al lacului este Tiroler Achen, iar singurul defluent Alz. Afluenții Tiroler Achen și Prien aduc nisip și pietriș în lac, astfel că acesta se colmatează treptat. Peisajul din jurul lacului Chiemsee, Chiemgau este una dintre zonele cele mai populare de agrement din Bavaria. Farmecul pitoresc al lacului Chiemsee este cauzat de imediata apropiere a munților din Chiemgau (Hochfelln, Hochgern, Hochplatte și Kampenwand). Lacul este protejat prin
Chiemsee () [Corola-website/Science/327452_a_328781]
-
prin subsăpare. Cea mai mare cuveta se află în partea inferioară a văii, fiind denumită bazinet terminal. După retragerea limbii glaciare, aceste bazinete se umplu cu apă formând lacuri (lacurile Geneva și Constanța din Alpi). Cu timpul, lacurile se pot colmata, apărând câmpii reduse ca suprafață. La partea superioară, în dreptul pragurilor se dezvolta crăpături în masa ghețarului, denumite crevase. Rocile vălurite, cunoscute și sub denumirea de spinări de berbeci ("roches moutonnées" în franceză) apar sub forma unor ondulări pe pragurile glaciare
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
vechiul meandru, rămas părăsit în urmă îndreptării cursului; el este barat cu aluviuni la capete, iar în interior se adună apă infiltrata din râu, și rămâne pentru mult timp că un lac de forma încovoiata. Uneori vegetația și praful îl colmatează. Popina este un fel de insula mică, rezultată din vechiul uscat cuprins în buclă meandrului, înconjurată pe trei părți de belciug și pe o parte de rău. Primele explicații cauzale ale meandrelor se refereau la factori externi : devieri datorită rezistenței
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
se fac imediat în apropierea mâlurilor, care în felul acesta se înalță. Cand pantă de curgere este mică și aluviunile sunt în cantitate mare, atunci aluvionarea mâlurilor este așa de intensă încât ele capătă aspect de diguri naturale. Totodată se colmatează puternic și fundul albiei minore, ajungându-se că râul să curgă pe un pat situat la un nivel superior câmpiei din jur. În această situație, din timp în timp, digurile sunt rupte și răul capătă altă albie, mai joasă. La
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
neotectonica a câmpiei piemontane, prin înălțime și caracteristici impuse de fragmentare devine podiș piemontan, iar într-o fază evolutivă înaintată, dealuri (coline)piemontane. Este o rețea puțin densă, curge la suprafață, malurile înseși fiind construite din propriile aluviuni. Albiile se colmatează relativ repede și de aceea cursurile se vor schimba des prin divagări, deversări, captări. Văile au în general apă puțină, seaca cu ușurință, în schimb se umflă în timpul averselor. Râurile principale reușesc să-și mențină albii stabile pentru perioade îndelungate
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
bază regionale sau locale. Așa este cazul celor din jurul Aralului, Marii Caspice sau lacului Ciad. În această categorie de câmpii de nivel de bază regional amintim și pe cele care au funcționat în pliocen că lacuri și apoi au fost colmatate : Câmpia Panonica, Câmpia Română. În ceea ce privește câmpiile de nivel de bază local, ele sunt mult mai restrânse și au un relief variat în funcție de condițiile locale ce le-au creat. În această grupa intra câmpiile depresionare, câmpiile rezultate din colmatarea unor lacuri
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
de vedere geologic din Depresiunea Getică. Aceasta s-a individualizat în timpul mișcărilor orogenice din perioada cretacică, odată cu scufundarea fundamentului care ține de cristalinul pânzei getice. Apa a cuprins regiunea, rămânând până la finele pliocenului. În cuaternar zona cu ape a fost colmatată, uscatul luând forma continentală. Dunărea a început să-și formeze terasele. Vârsta biologică a teritoriului studiat se poate atribui halocenului superior. Depozitele halocenului superior sunt formate din: - Depozitele aluvionare ale terasei inferioare. Depozitele sunt formate din dune consolidate, iar grosimea
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
al văii Lăpușului la baza unei doline, cu o intrare formată dintr-o poartă de fier prinsă de un zid de piatră (mascat în exterior de un val de pământ), o galerie descendentă, un horn și o galerie principală (astăzi colmatată). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, arii protejate, zone naturale), astfel:
Peștera Boiu Mare () [Corola-website/Science/324838_a_326167]
-
de Aur sunt o parte geologică șistoasă din ansamblul Tirenidei, o insulă care până acum 35 de milioane de ani (Miocen) era scăldată de apele oceanului Tetizian ("Tethys ocean" sau "Océan Téthysien") și care, în decursul orogenezei Alpine care a colmatat parțial acest ocean, a fost fărâmițată în mai multe fragmente printre care acest arhipelag, Corsica, Sardinia, dar și Munții Maurilor ("Massif des Maures") și Estérel din Provența. În ultima perioadă glaciară, actualele insule erau doar niște dealuri deoarece nivelul Mediteranei
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
căzut în fosa septică, mulți dintre invitați murind înecați. La Palatul Westminster, în Londra, s-a construit o conductă să deverseze preaplinul din fosa septică, direct în Tamisa, iar în anul 1307 a trebuit curățată și reabilitată deoarece a fost colmatată. La Paris sau Londra oalele de noapte se goleau de pe fereastră direct pe stradă, iar la Berlin în anul 1671 se introduce o lege prin care se obliga fiecare țăran care vizita orașul să ia acasă o încărcătură de mizerie
Canalizare menajeră () [Corola-website/Science/330966_a_332295]
-
răspuns se mai precizează că, în completarea măsurilor deja dispuse la fața locului, șeful DSU Raed Arafat a mai dispus și următoarele măsuri suplimentare: evacuarea victimelor să se facă către mai multe unități de primiri urgențe, astfel încât să nu fie colmatate doar anumite spitale de specialitate, și transferul de la spitalele neimplicate către cele implicate a echipamentelor de ventilare mecanică. "Cele două măsuri, care ar putea fi încadrate în categoria "improvizații", au avut un rol major în limitarea numărului de decedați în
Raportul în cazul Colectiv va fi MODIFICAT! () [Corola-website/Journalistic/101268_a_102560]