269 matches
-
al Thebei, devine divinitatea cea mai venerată a Egiptului și intră în centrul atenției. Complexul de la Karnak, dedicat acestui zeu, devine unul din siturile arhelogice cele mai faimoase din istoria omenirii. Gigantice portale cu piloane, curți și săli împrejmuite de colonade, decorate cu obeliscuri și statui, toate acestea oferă un spectacol grandios, insuflând privitorului măreția și puterea acestei zeu solar. Pe malul drept al Nilului, aproape de necropola de la Theba, sunt construite mari temple funerare. Unul dintre acestea este cel al lui
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
acest program este "Dansul" postclasicistului Jean-Baptiste Carpeaux, care împodobește flancul stâng al portalului din dreapta și o înfățișează în figura centrală pe Helene Racoviță (1845-1891). Nivelul superior al fațadei este structurat prin perechi de coloane înalte. Arhitrava se află în spatele acestei colonade și este purtată de coloane mai mici, aflate în intercolumniile colonadei exterioare. Porțiunile intercolumnice ale arhitravei sunt ornate cu busturi de compozitori celebri. Colonada interioară formează latura deschisă a unei loggii spre care dau ușile foaierului principal. Sala scării cuprinde
Opéra Garnier () [Corola-website/Science/296919_a_298248]
-
al portalului din dreapta și o înfățișează în figura centrală pe Helene Racoviță (1845-1891). Nivelul superior al fațadei este structurat prin perechi de coloane înalte. Arhitrava se află în spatele acestei colonade și este purtată de coloane mai mici, aflate în intercolumniile colonadei exterioare. Porțiunile intercolumnice ale arhitravei sunt ornate cu busturi de compozitori celebri. Colonada interioară formează latura deschisă a unei loggii spre care dau ușile foaierului principal. Sala scării cuprinde întreaga înălțime a edificiului. Acest spațiu este considerat a fi capodopera
Opéra Garnier () [Corola-website/Science/296919_a_298248]
-
Nivelul superior al fațadei este structurat prin perechi de coloane înalte. Arhitrava se află în spatele acestei colonade și este purtată de coloane mai mici, aflate în intercolumniile colonadei exterioare. Porțiunile intercolumnice ale arhitravei sunt ornate cu busturi de compozitori celebri. Colonada interioară formează latura deschisă a unei loggii spre care dau ușile foaierului principal. Sala scării cuprinde întreaga înălțime a edificiului. Acest spațiu este considerat a fi capodopera lui Garnier, drept cea mai îndrăzneață inovație în domeniu din secolul al XIX
Opéra Garnier () [Corola-website/Science/296919_a_298248]
-
Dimensiunile construcției sunt 5,90 m x 13,20 m, iar înălțimea până la coama acoperișului este de 6,80 m. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul este despărțit de naos printr-o colonadă care se termină la partea superioară cu o grindă cu înflorituri. Lăcașul de cult are un pod cu plafon boltit, fiind realizate 3 bolți octogonale de dimensiuni diferite, peste pronaos, naos și altar. Stranele sunt din lemn de stejar și
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
și anume o Cella (σηκός), și un opisthodomos. Alinierea antae al pronaosului (πρόναος) cu coloanele a trei flancuri peristiliene este o caracteristica unica de construire a templului de la mijlocul secolului al IV-lea î.Hr.. Nu a fost, de asemenea, o colonadă interioară doric (κιονοστοιχία), cu cinci coloane de pe latura de nord și de sud și trei în întreaga sfârșitul (cu coloane de colt de numărare de două ori).
Templul lui Hefaistos () [Corola-website/Science/318735_a_320064]
-
Andronache Țundrea, Dumitru Ursache, Dumitra Ursache, Galaction episcopul Râmnicului, Constantin Drăgoiescu și alții. Biserica de tip bizantin, are pereți puțin înalți, decorați cu un brâu de cărămidă sub streașină și cu arcuri ce par a se rezema pe o bogată colonadă ce înconjoară biserica, cu o singură turlă octogonală așezată pe o bază pătrată deasupra naosului. Catapeteasma - înaltă până la boltă - este de lemn, cu o sculptură ornamentală, poleită cu foiță de aur. Deasupra crucii Mântuitorului stă scris motivul osândirii Sale, în
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
Amru din Cairo). În secolele X - XII dimensiunile edificiilor cresc (exemple: El-Azhar și El-Akmar din Cairo). Remarcabile sunt monumentele arhitecturii maure din Spania (Marea Moschee din Córdoba, secolele VIII - X, Palatul Alhambra din Granada, secolele XIII - XIV), cu nesfârșitele lor colonade. Alături de arhitectură s-au dezvoltat și artele decorative (mozaicul, prelucrarea metalelor, a lemnului, a pieilor, ceramica, covoarelor), pictura de manuscris și caligrafia. Supusă preceptelor religioase, arta decorativă islamică nu folosește, în general, reprezentarea figurii omenești sau a animalelor, ci manifestă
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
1928, Casa Muzelor fiind construită în 1935. La ambele clădiri, Gheorghe Ungureanu a executat șarpantele, sculptorul Jurcă a creat decorațiile, iar Ruffer a realizat șemineele. Clădirea principală în stil neoromânesc clasic, cu un turn de colț, prezintă elemente arhitecturale - coloane, colonada portalului, profiluri, frumos sculptate în piatră. Se regăsesc atât elemente ale reședințelor boierești fortificate, cât și detalii ale caselor țărănești din Muntenia subcarpatică. Două motive de limbaj arhitectural sunt recurente în compoziția imobilului, loggia și foișorul, tratate diferit. Zidăria este
Istrate Micescu () [Corola-website/Science/306200_a_307529]
-
a fost înființat un lapidariu care se află într-un mic parc dreptunghiular din centrul orașului, mărginit de Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche, Liceul Teoretic Jósika Miklós (fosta Școală Teodor Murășanu), Muzeul de Istorie și de fostul Palat al Finanțelor. În colonada ce înconjoară Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia este organizat un lapidariu cu piese antice romane și piese medievale, descoperite în oraș și în localități din județ. Muzeul Castelul Corvinilor, înființat în 1974 cuprindea inițial piese de lapidariu provenite de la
Lapidariu () [Corola-website/Science/306927_a_308256]
-
Corvinilor, înființat în 1974 cuprindea inițial piese de lapidariu provenite de la lucrările de restaurare efectuate asupra monumentului la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Actualmente muzeul deține și colecții de arheologie. Pe o latură a colonadei din jurul Catedralei Reîntregirii Neamului din Alba Iulia este organizat un lapidariu cu piese romane și medievale. În Cetatea Oradea a fost amenajat un lapidariu la subsol, cu spații expoziționale, spații de depozitare, spații de cercetare, laboratoare, spații administrative, cafenea, spațiu
Lapidariu () [Corola-website/Science/306927_a_308256]
-
ei“67. Nicolae Titulescu se bucura de un prestigiu imens în viața politică internațională. Litvinov făcând o comparație reușită spunea: „Dacă Roosevelt prezidează Statele Unite ale Americii de Nord, Titulescu prezidează Statele Unite ale Europei de Est“68. A reprezentat, într-adevăr, una dintre colonadele pe care s-a sprijinit templul vieții politice internaționale în perioada interbelică. Capitolul al II-lea Cauzele interne și externe ale destituirii diplomatului român * Perioada cuprinsă între anii 1932 și 1936 reprezintă apogeul carierei diplomatice a lui Nicolae Titulescu. Cu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
civilisations - Neagu Djuvara înfățișează boieria unui spirit rafinat și viu. L.T: Domnule Neagu Djuvara, suntem în livingul casei în care locuiți, unde am zărit, de cum am intrat, o colecție de icoane ardelenești, pe sticlă, iar dincolo de fereastra camerei, o colonadă care m-a făcut să mă gândesc mai degrabă la cultura Apusului. Se plasează această casă, prin construcția ei, între Orient și Occident? Obiectele care vă înconjoară au o istorie, o poveste a lor? N.D: Bine, eu vă tai
NEAGU DJUVARA - „Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6198_a_7523]
-
Rosetti. A fost o situație aproape dramatică. Atunci domnul Erbiceanu, proprietarul acestei case - cladite de bunicul său, fiul unui mare istoric, Constantin Erbiceanu, cel care a publicat cronicile grecești - mi-a pus la dispoziție locul ăsta. Așadar, casa, construcția ei, colonadele, îmi sunt total străine și nu au legătură cu mine. Cât despre obiecte, da, aș avea ce spune, pentru că mă atașez foarte ușor de ele. De la vârsta de 12 ani sunt într-o țară occidentală, care este chintesența rafinamentului european
NEAGU DJUVARA - „Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6198_a_7523]
-
zi, se schimbau aranjamentele florale din interior. Ingeniozitatea celor ce se ocupau de această treabă se dovedea inepuizabilă. întreaga suită regală se bucura din plin de aerul din belșug oxigenat și aromizat cu parfumul inegalabil al florilor. Chiparoșii păreau verzi colonade pe care se sprijinea cerul. Următorul Louis, al XV-lea, s-a dezinteresat o vreme de Trianon. începând cu anul 1750, însă, i s-a redeșteptat gustul pentru acest spațiu special. A început să revină tot mai des. Totodată, și
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92341]
-
dar e o lumină galbenă de la becuri. Aș putea striga și nimeni nu m-ar asculta. Tăcuți, În spatele acelor ferestre Închise din care nu scapă un firicel de lumină, taxidermiștii ar rânji În mantiile lor galbene. Și totuși nu, Între colonade și grădina centrală sunt automobile parcate și câte-o umbră ici-colo, trecând. Dar asta nu face ca locul să devină mai primitor. Un dog mare nemțesc Îmi taie calea. Un câine negru numai noaptea. Unde-i Faust? Poate-l trimite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
pătruns de noul său rol, nesperat. Coborâseră colinele, la fiecare cotitură se deschidea o nouă Întindere de vii albăstrii ca piatra-vânătă, Într-o lumină tot mai orbitoare, iar după un timp incalculabil, ajunseseră În fine la ***. Străbătuseră marea piață cu colonade, pustie așa cum numai piețele de prin Monferrato pot fi, duminica pe la două după-amiaza. Un coleg de școală din colțul pieței mari Îl zărise pe Jacopo În dric, cu trompeta sub braț, cu ochii țintă În infinit, și-i făcuse un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
mă înfund într-un loc izolat. Nu e un loc izolat. Jake părea lejer indignat. —Satul e chiar lângă Bath. —Bath. Alice își amintea că vizitase orașul în copilărie. Jane Austen, Beau Brummell, șiruri unduitoare de case și porți cu colonade. Era frumos și elegant. Dar oare chiar voia să se mute acolo? Jake a mai rămas vreo câteva zile. Alice l-a dus să vadă orașul; nu a fost impresionat nici măcar de Manhattanul văzut de pe feribotul din Staten Island. —Frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
însă vreodată așa? (Polyfoto, București) Pag. 171. Teatrul Național, lucrare de artă executată, între anii 1893 și 1896, după planurile arhitecților vieneji Helmer și Fellner (cărora li se datorește și clădirea, mai simplă, a teatrului din Cernăuți; teatrul din Sofia; Colonada Sprudelului din Carlsbad, etc.). (Colecția Socec et Co., Iași) Pag. 172. "În unele cartiere sărace, mai ales la periferie, mizeria aceasta e de neînchipuit" (pag. 208). (Foto-Regal) Pag. 173. Cocioabă nu departe de centrul orașului. (Foto-Regal) Pag. 174. Ionel Teodoreanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cea a ruinelor, o lume ce vorbe?te despre o alt? ipostaz? a timpuluitimpul istoric, finit, supus devenirii. Zidurile vechilor cet??i vorbesc totu?i lumii contemporane despre permanen?a gândirii umane: lumea vechilor piramide, a templelor m?re?e „colonade-n marmori albe este rodul unei gândiri arhitectonice de-o grozav? m?re?ie "; de aceea I?i că?tig? dreptul la nemurire, prin faptul c? reprezint? un spa?iu al crea?iei, al În?elepciunii umane, În care preo
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sfinte, reflectat de cerul cald ?-aruncat În dep?rtare... Acolo se ridic trufa?e ?i eterne că ?i moartea piramidelor uria?e, Racle ce Încap În ele fantasia unui Scald". Ceea ce salveaz? fantastică lume a piramidelor, „templele m?re?e colonade-n marmuri albe" rod al unei „gândiri arhitectonici de-o grozav? ??re?ie", de la uitarea oarb?, este tocmai tezaurul de gandire ?i În?elepciune uman?, singurul care poate ??inui În timp ?i care poate Insufle?i pietrele ț?cute ale
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
că prin vis o vezi ivit? /A ei sc?ri ajung din ceruri a stâncimei negri col?i" {„Memento Mori"). De asemenea, sunt descrise palatul zeilor daci ?i cetatea Soarelui „cu într?ri În veci deschise, cu sc?ri netezi, colonade / lungi de marmure că ceară", dar ?i gr?dinile din „monastirea alb-a lunei" ce se Înal?? pe „sc?ri de flori". Toate aceste „coresponden?e arhitectonice mitice" care „Înal?? În ceruri palatul ?i doma că tainice echivalen?e ori
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
p?ianjeni ?es „dintr-un copac În altul" pânze de diamant, pe care se plimb? rază lunii, iar greierii cânt? că ni?te „orologii aruncate-n iarb?"; palatul „de stânci" al zânei avea drept strea?în? „un codru vechi", iar colonadele erau „mun?i În ?ir"; sc?rile negre „de stânci" duceau „sus În palat", ??tre o vale adânc?? ?i Întins? ț?iat? de un fluviu ??trân gr?dina zânei, În care Ins??i pas?rea ??iastr? I?i are s
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
că din acest loc iese undeva În larg, și asta nu numai datorită mării care Începea, clipocind, la picioarele Palatului Dogilor sau a campanilului sobru, ascuțit spre tăriile cerului, ca un catarg de corabie, ci și datorită palatului Însuși, a colonadelor care susțineau fațada aripii Marelui Consiliu, față În față cu marea, a logiilor care continuau, deasupra coloanelor, jocul de goluri și de linii al clădirii sau poate a dialogului dintre acest superb palat ridicat pe valuri de marmură albă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
care În Pala di San Zeno, de la Verona, ai dat cel mai tulburător roșu În veșmântul care o acoperă pe Fecioara Maria? - Sunt măgulit de atenția cu care mi-ai studiat picturile, spuse Mantegna, malițios, dar n-ai observat, poate, colonadele antice care separă cele șase piese ale lucrării, transferând totul În lumea vechilor sculpturi... - Domnilor, interveni Gentile, sfârșind de privit opera În lucru a fratelui său. Nu uitați că avem un musafir. Cât despre esența picturii, fiți convinși că ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]