121 matches
-
română și chiar un om nou... este seriozitate și melancolie în imaginea pe care ne-o dă artistul despre Egipt... Capete de femei, atât de bine și de just observate...(George Oprescu)”. Francisc Șirato observa, dincolo de exotismul temei, calitățile de colorist ale pictorului, dar și preferința pentru „staticul pe care îl îmbină cu o solemnitate ce dă... tablourilor ceva sacral.”
Leon Biju () [Corola-website/Science/319930_a_321259]
-
la o viziune modernă și predominantă a Art Nouveau-ului, fapt unic în România în acea epocă. Cei mai autorizați critici de artă au considerat cu unanimitate că Apcar Baltazar s-a dovedit a fi fost unul dintre cei mai mari coloriști români, acesta străduindu-se să reprezinte cu multă pasiune decantarea efectelor de lumină, prin numeroase modalități de expresie și procedee tehnice. În domeniul picturii, Apcar Baltazar a ezitat să-și aleagă dintre curentele existente în epocă un curent anume. El
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
a pronunțat pertinent în toate dezbaterile care au animat intelectualitatea la începutul secolului al XX-lea. Cei mai autorizați critici de artă au considerat cu unanimitate că Apcar Baltazar s-a dovedit a fi fost unul dintre cei mai mari coloriști români, acesta străduindu-se să reprezinte cu multă pasiune decantarea efectelor de lumină, prin numeroase modalități de expresie și procedee tehnice. A avut o viziune viguroasă, sobră și realistă și a reușit o transfigurare lirică plină de exuberanță și vervă
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Ressu sau Constantin Brâncuși, deci nu poate surprinde o astfel de opinie în elogierea pe care a făcut-o celor două lucrări ale lui Baltazar. Astfel, a scris că Apcar Baltazar "... cu sensul decorativ ce avea, cu însușirile sale de colorist și de sintetizator, el singur poate ar fi fost capabil să ne creeze un stil și o artă proprie, caracteristică acestei țări". Ca și concluzie, dacă în pictura de gen Baltazar a folosit o manieră impresionistă unde s-a preocupat
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
ilustrații, litografii, desene) și de o mare prospețime, cu un simț remarcabil al liniei - datorat în mare parte studiului artei japoneze - și al valorilor de contrast alb-negru, Bonnard rămâne, în sensul cel mai profund, un pictor și, ca pictor, un colorist. În compozițiile sale funcția principală o deține dialogul maselor cromatice, coloritul - în special după stabilirea sa în sud - dobândește acea strălucire ce transcrie lumina ce străbate obiectele. Străin de constrângerile unor formulări teoretice prea riguroase, dar departe de a fi
Pierre Bonnard () [Corola-website/Science/316727_a_318056]
-
de onoare", 1656, Muzeul Prado). În aceasta pictură, pe lângă anturajul regal, apare într-un colț și imaginea autorului aflat la șevalet. Peter Paul Rubens (1577 - 1640), maestrul barocului flamand, a fost influențat de tenebrismul lui Caravaggio, dar și de marii coloriști venețieni Tițian și Veronese. Popularitatea sa a fost atât de mare, încât a înființat numeroase ateliere, în care numeroși asistenți îl ajutau să ducă la bun sfârșit numeroasele comenzi pe care le primea din partea municipalității, bisericii, regalității și a unor
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
din schițele sale au fost recuperate de Ioana Cantuniari. În volumul "„O istorie subiectivă a scenografiei românești de film”", Gheorghe Bălășoiu îl considera „un ardelean care nu se enerva, destin de artist, ultim superb reprezentant al boemei interbelice. stilist inconfundabil, colorist de o rară delicatețe”, care a lăsat în urmă o operă impresionantă în evoluția filmului românesc. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci scenografi la rampă”" (Ed. Reu Studio, București
Liviu Popa () [Corola-website/Science/320273_a_321602]
-
A pictat în Bucovina și Banat (în special la Șaru Dornei și Lugoj), dar și la mănăstirile Agapia, Văratec, Neamț și pe coasta Mării Negre, la Balcic. A expus împreună cu Nicolae Tonitza și Ștefan Dimitrescu, Otto Briese fiind un foarte bun colorist. Casa Otto Briese, din Iași, Str. Eminescu Mihai 1, a fost înscrisă în Lista monumentelor istorice 2004, la nr. crt. 1033, cod LMI: IS-II-m-B-03868. În anul 2005, Societatea Română de Televiziune a realizat filmul documentar „Pictorul ieșean Otto Briese”. Complexul
Otto Briese () [Corola-website/Science/321186_a_322515]
-
bisericească și ilustrație de carte Nicolae Popa este tatăl pictoriței Angela Popa Brădean. Format în climatul artistic ieșean că elev al maeștrilor Gheorghe Popovici, Octav Bancilă și Ștefan Dimitrescu, Nicolae Popa s-a distins că un foarte bun desenator și colorist. Născut în comuna Ipatele (Vaslui), în urmă cu 100 de ani, pe 19 mai 1901, s-a stabilit din 1913 la Iași, unde a urmat cursurile Școlii de arte frumoase și ale Conservatorului, fiind deopotrivă dotat pentru pictură și muzica
Nicolae Popa (pictor și grafician) () [Corola-website/Science/316980_a_318309]
-
practică picturii de șevalet, a făcut portrete, peisaje citadine periferice sau din mediul rustic, mici compoziții de gen, mai ales din viața țărăneasca, naturi statice și flori. Fiind în primul rând desenator, a fost remarcat întotdeauna și că un înzestrat colorist, cu preferință pentru culorile vii, calde. În această privință îi sunt specifice lucrările cu flori și naturile statice cu ulcioare și fructe: Vas cu flori diferite, Flori și fructe etc. În general, pictură să este luminoasă, optimistă și are un
Nicolae Popa (pictor și grafician) () [Corola-website/Science/316980_a_318309]
-
Vasilescu, profesoară de desen, iar tatăl, Nicolae Vasilescu, avocat. În 1960, înainte de a se înscrie la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, debutează expozițional, în cadrul expoziției interregionale a Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Iași. Este remarcat ca un bun desenator și colorist și astfel, în 1968 devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici. Între 1968 și 1974 urmează cursurile Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" Bucuresti, secția pictură, clasa Profesorului Gheorghe Șaru. În 1973, cu un an înaintea terminării Institutului de Arte Plastice
Corneliu Vasilescu () [Corola-website/Science/324338_a_325667]
-
din timpul său liber picturii. În 1935 Ioan Sima a organizat prima expoziție personală în Sala de Sticlă a Prefecturii din Cluj, împreună cu pictorul François Gall. După această dată va fi prezent la diferitele manifestări expoziționale, integrându-se între marii coloriști ai picturii românești, participând la numeroase expoziții colective, de grup și regionale organizate în țară și străinătate. Va expune în anul 1946 la Salonul bănățean Timișoara; tot în acest an la Cluj va participa la expoziția de artă plastică organizată
Ioan Sima () [Corola-website/Science/329796_a_331125]
-
și mansarde și s-a mutat pe strada Haga nr.4 unde a avut la dispoziție un atelier luminos și un living mare, cu ferestre enorme. Ca urmare, a adoptat o linie mai fermă în compoziții dar a rămas același colorist. A vândut lucrări unor greci, polonezi, suedezi și bineînțeles, unor colecționari români. A lucrat împreună cu Barbu Nițescu o tapiserie, cu Cornel Rikman vitralii, l-a ajutat pe sculptorul Constantin Popovici să termine o comandă monumentală, a învățat mult de la Neagu
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
cu totul ieșite din comun față de tradițiile și canoanele existente, preferând o narațiune vioaie - relatată într‑un stil popular savuros - și înțesată cu numeroase detalii figurate în spiritul picturii de gen. În același timp artistul se dovedește a fi un colorist de excepție („...acest roșu‑rubiniu, acest verde de smarald, acest albastru sunt toate incandescente, ca și cum s‑ar suprapune unui fond de aur..., ele depășesc noțiunea obișnuită de culoare și relevă esențele vii... ale lucrurilor“ - afirmă Otto Benesch), el putând sta
Albrecht Altdorfer () [Corola-website/Science/334186_a_335515]
-
sale se află în colecții private sau publice din România, Grecia, Franța, Elveția. Într-un amplu text critic, Alina Petrescu - istoric de artă la MNAR - spunea: „Pictorul Vadim Crețu poate fi considerat, în egală măsură, un desenator excepțional, precum și un colorist extrem de abil. Printre liniile riguros construite și exuberanța cromatică, nu ne putem opri să constatăm că artistul manifestă o preferință pentru peisaj, mai ales în ultima perioadă a creației sale - ne referim la ciclul intitulat Grădini. (...) Mai mult decât oricare
Artiști vizuali pe simeze românești și internaționale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104311_a_105603]
-
1 februarie 1787, unde în fiecare ediție au fost prezentate trei ilustrații de plăci colorate manual, completate de descrieri minuțioase și vândut pentru un Șiling. Jurnalul s-a dovedit foarte rentabil. Pentru crearea plăcilor Curtis a angajat diverși gravori și coloriști cu renume. Cunoștința cu el era acum curtată de fiecare naturalist eminent. În urma morții lui Curtis în 1799, fiul său Thomas Curtis a preluat revista. Cu toate acestea, a fost nepotul său, Samuel Curtis, un biograf, care a stabilit într-
William Curtis () [Corola-website/Science/337204_a_338533]
-
noastre", mai notează sursa citată. Marina Bandres Lopez-Belio și fiul său, de șapte luni, Julian Pracz-Bandres erau în zborul 4U 9525, potrivit soțului femeii. Ea era cetățean spaniol, dar avea reședința în Manchester de șapte ani. Marina era editor și colorist de film și video post-producție. Pawel Pracz spune că soția sa se întorcea de înmormântarea unchiului său din Spania. "A cumpărat biletele în ultimul moment și a decis să se întoarcă rapid în Manchester, pentru că voia să se întoarcă la
AVION AIRBUS A320 prăbușit în Franța. Cine sunt victimele tragediei aviatice- FOTO by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/104386_a_105678]
-
Laszlo Dunai - monteur Alice Gheorghiu - monteur Vlad Ioachimescu - monteur Jozsef Iszlai - designer de sunet/compozitor Eugen Kelemen - monteur Peter Lepedus-Sisko - monteur Cosmin Nicoară - monteur Cornelia Nicolăeasa - monteur Cristian Nicolescu - monteur / producător Roxana Paraschiv - monteur Alexandru Radu - monteur Andu Radu - monteur/colorist Diana Sandor - monteur Roxana Szel - monteur Janos Szen - monteur Sebastian Szemlye - designer de sunet Cristinel Șirli - inginer de sunet Letiția Ștefănescu - monteur Ștefan Tatu - monteur Adrian Zaharie - monteur Scenariste/scenariști Ana Agopian - scenaristă Irina Bako - scenaristă/curator Cristina Bîlea - scenaristă
Proteste cineaști. Scrisoare pentru Iohannis: Solicităm retrimiterea spre reexaminare a Legii de respingere a OUG nr. 91/2016 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105432_a_106724]
-
înflorise deja din chiar clipa în care măiastra sa mână apucase penelul. Valoare estimativă: 2.500 - 4.500 de euro Alexandru Ciucurencu, Seră Flori și scoică de Vasile Grigore, despre care istoricul de artă Octavian Barbosa afirma că:”este un colorist care refuză disonanțele, deși tonalitățile sunt adesea contrastante. Difuziunea în lumină a tonului local le face aparent opozabile, astfel încât negrul și albul se solicită contrapunctic. Tonalitățile pure se îngemânează melodic, într-o ritmicitate continuă. Liniile apăsate ale unui desen infuzat
Cum se vede omul contemporan, în viziunea lui Baba, Câlția, Ilfoveanu, Ciucurencu, Paul Neagu, Adrian Ghenie… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105464_a_106756]
-
și paleta de culoarea reușim să observăm principalele caracteristici ale compozițiilor. Cea decisivă rămâne coordonată de efectul decorativ, provocat de plasticitatea formelor ce nu sunt prezentate în trei dimensiuni. Spațialitatea, chiar dacă nu este modelată, este balansată tocmai prin măiestria de colorist, schimbarea tonurilor fiind cea care a servit unei volumetrii de tip cromatic. Totodată remarcăm parcimonia cromatică, care este una dintre principalele caracteristici ale lui Tonitza, capabil să orânduiască suprafețele cu ajutorul unui număr redus de culori pure. Ductul pensulei încărcate de
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
și calde sub arcușul lui Bogdan Popa s-au împletit armonios, șerpuitor cu cele ale clarinetului, acesta din urmă într-o ipostază extrem de profundă și lirică în același timp. Clarinetistul Leontin Boanță, aparținând corpului Filarmonicii bucureștene, s-a dovedit un colorist rafinat, iar momentele sale de pianissimo pline de visare. Finalul, o Sandu Sandrin temă cu variațiuni care sporește în complexitate o dată cu dezvoltarea discursului, a prilejuit etalarea virtuozității interpreților atât ca entități de sine stătătoare cât și în ansamblul foarte bine
Recital cameral - Triouri cu pian by Corina BURA [Corola-website/Journalistic/83464_a_84789]