1,195 matches
-
intrat în Muzeul de Istorie. A urmat turul nocturn (tot pentru întâia dată întâmplându-mi-se așa ceva) al Erevanului, urcușul pe înaltele sale culmi, deschiderea panoramei electro-cromatice din diverse locuri și unghiuri. Ce prăpastie se deschide, Doamne, undeva în perimetrul columnei înălțate pentru a consemna 50 de ani de la formarea URSS! Nu, aici nu e nicio diversiune retro-politică, ci doar strângerea la lingurică produsă de cutezanța de a încerca să te apleci puțin peste parapet, ca să vezi abisul ce se cască
Jurnal de Armenia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/4958_a_6283]
-
restituiri. Astfel au apărut după 1990 cărți ca Însemnări inițiatice, Meditații, simboluri, rituri, Scrisori crepusculare. Mai înainte alte edituri, precum Institutul European Iași și chiar Cartea Românească, publicaseră Al patrulea hagealâc, Creangă și creanga de aur, O icoană creștină pe Columna traiană, Incantația sângelui, Mitul sfâșiat, Monarhul ascuns. Opera postumă a lui Vasile Lovinescu s-a dovedit covârșitoare. În anii ‘90 titlurile amintite au făcut senzație. Mulți critici literari și cărturari se întrebau cine este autorul acesta care nu poate fi
Misterul lui Vasile Lovinescu by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/3714_a_5039]
-
astăzi să spun aceste lucruri opinie publice, pentru că nu cred că trebuie să stăm toată ziua și să facem afirmații în presă, dar lucrurile au ajuns la un moment în care, practic, paharul s-a umplut", a declarat Țuțuianu, la Columna TV.
USL, pe punctul de a se rupe la Dâmbovița. Adrian Țuțuianu, dispus să dizolve CJ by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37919_a_39244]
-
culturale și literare. După ce tipărește, în 1871, studiul Limba națională și limbile străine în scoalele României, Frollo începe să lucreze la un proiect mai vechi, O nouă încercare de soluțiune a problemului ortografic, lucrare ce va apărea mai întîi în Columna lui Traian, în 1874 și în primul număr din 1875, ăn în care va fi publicată și în volum. În aceeași revista este prezent, în 1876-1877, cu o recenzie la studiul fostului său elev, Arturo Graf, Della poesia popolare rumena
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
tentativă de relatinizare a lexicului românesc prin intermediar italian. Cea mai importantă lucrare a lui Frollo rămîne însă O nouă încercare de soluțiune a problemului ortografic, tipărită în volum în 1875, după ce unele capitole ale sale văzuseră lumină tiparului în Columna lui Traian; în spatele acestui titlu modest pot fi descoperite însă idei mult mai generale despre limba, alături de o analiză pertinenta a problemelor lingvisticii românești. Prezentarea propriu-zisă a proiectului propriu de ortografie este precedată de o critică judicioasa a orientărilor lingvistice
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
Întruchipată cu corp de fecioară și coadă de reptilă, fabuloasa melusina a ajuns să reprezinte în alchimie „esența Artei Regale” grație preluării acestui simbol de către Paracelss 10 și a trimiterilor - considerate ulterior „masonice”11 - pe care le-a făcut Francesco Columna în romanul său hermetic Hypnerotomachia Poliphili (c. 1510). Ajunsă să simbolizeze metamorfoza adeptului cunoașterii oculte, care își leapădă corpul vulgar pentru a-și înobila spiritul, melusina a fost recuperată de Masonerie, în a cărei imagerie intră în jurul anului 1888, pentru
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
pe stadion, acolo unde... - Mă, îmi zice Haralampy, după ce a văzut meciurile Rapid-Steaua și Farul-Rapid, îți garantez, în calitate de psiholog, că Decebal, dacă ar fi avut o armată de microbiști recrutați din Ghencea, Giulești sau Constanța, altfel ar fi arătat acum Columna lui Traian, iar pe lângă Sarmizegetusa, Roma ar fi fost un cătun ai cărui băștinași ar fi venit cu peșcheșuri și cu smerite plecăciuni la scaunul regesc din Munții Orăștiei... Da, domnule, asta ne trebuia: o armată de microbiști profesioniști, și
Microbiștii - urmași ai vitejilor daci? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11175_a_12500]
-
nu mai merge! Trebuie chemat urgent la Cotroceni să decreteze doliu național... Ne mor toate rudele bogate, iar șeful statului bea liniștit ceai dintr-o cană prezentată de toate televiziunile ca pe moaștele sfântului... Nu! Ca pe un fragment din Columna lui... Nu! Nici așa... Renunțăm la scena asta; Haralampy se plimbă prin sufragerie, nervos, gesticulând și mormăind ceva într-un dialect enigmatic... Se aude din nou un fel de schelălăit din zona soacrei prietenului... - Ce-i, mamă-soacră?, o întreabă el
Haralampy: "- La toți mai moare câte-o rudă..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10975_a_12300]
-
scrie ,despre basme și povești ale românilor, mai cu seamă despre limba lor". La București, ia legătura cu un alt pasionat de folclor, Grigore Tocilescu. Acesta îi împrumută o mulțime de cărți (ale lui Ispirescu, I. C. Fundescu, revista lui Hasdeu Columna lui Traian). Colecția Convorbirilor literare o avea la Praga. Rodul călătoriilor în Transilvania și al studiilor de românistică va fi cunoscuta culegere Doine și strigături din Ardeal, publicată împreună cu Andrei Bârseanu în 1885. Aceasta îl impulsionează pe Jarnik o dată mai
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
Deci în concluzie, de ce nu ar putea fi și Her W. BLACH, un VLAH, sau un ROMÂN? Este vorba de regretatul Artur Silvestri, prof. univ. dr., istoric, scriitor și animator cultural îNFIORĂRI în vorba străbună a neamului dac Romani din columnă-au rămas, Când daci și romani, dârz, popor nou prefac și limbii române dau glas... Limbajul cărunt, îndrăgit, din bătrâni Născut-a-n durere valențe sublime: Idealuri târzii, foc lăuntric mocnit și slove spre timpul ce vine... IZVOARE de ISTORIE
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
aș fi fost nici boare, Nici plop pe deal, nici clopot, nici nimic.” Inscripție pe catedrala de aur a limbii române Nu se putea să nu provenim dintr-un neam infinit, izvodit din lacrima strămoșilor daco-romani și ctitorit în imensa Columnă a lui Traian. Toate drumurile duc la Roma și pornesc de acolo, “noi de la Rîm ne tragem” și voim spovada unei zodii să ne spună spre care din tării ne vrem tărîm. Aici ajunși, vom scrie că limba noastră e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Înmormântare și În alte ocazii solemne”, chestionar la care a lucrat, mai cu seamă, Împreună cu „povestitorul popular” Ion Creangă, așa cum Îl denumise marele său prieten, Mihai. În ziarul Timpul din 1 aprilie 1882, Eminescu scrie o notiță bibliografică asupra revistei „Columna lui Traian”, ce reapăruse atunci, În care amintește despre răspunsurile unor Învățători harnici și conștiincioși privitoare la obiceiurile noastre românești. La această manifestare profesorul prezintă o serie de alte materiale inedite, precum: un aforism al poetului, citit În cercul „Junimii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
mic-provinciale ale țării. Mai prejos de muncitorii necalificați, de măturători și de vidanjori, care, nu ne îndoim, n-ar munci nici o zi fără plată, oamenii scrisului se cade a ciuguli, aidoma vrăbiilor, fărîmiturile care nu costă pe nimeni nimic. Moartea Columnei apasă pe conștiința diriguitorilor Amarului Tîrg. Cu siguranță, faptul va fi consemnat în istoria locului și va rămîne acolo și după ce rezonanțele atît de efemerelor partide de fotbal și ale petrecerilor mai mult sau mai puțin folclorice se vor fi
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
rămîne acolo și după ce rezonanțele atît de efemerelor partide de fotbal și ale petrecerilor mai mult sau mai puțin folclorice se vor fi risipit de mult. Și aș vrea să mai amintesc un lucru semnificativ. După ce lipsa de bunăvoință față de Columna a oficialităților a ieșit la iveală, s-a ivit un așa-zis sponsor, un inginer îmbuibat, cu veleități de Mecena, mai marele unei întreprinderi foarte bănoase, care ne-a promis marea cu sarea. Am avut iluzia că dificultățile au fost
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
rond Păcurari, rond Cântă și întoarcere prin Moară 1 Mai, Barieră Țigarete, Billa, Gară, Piața Unirii-Victoria, Târgu Cucu, Moldova Mall, Sala Sporturilor, Tipografie. - Traseul 80 (ACB2): Podu Roș-Biserica Lipoveneasca, Podul de Piatră, rond Piața ACB, piața ACB, Minerva, Zimbru, Bicaz, Columnei, rond Dacia, Podul de Piatră, gară Internațională, pod Cantemir, Podu Ros. Noile rute de tramvai: 101: Copou -Târgu Cucu 102: Târgu Cucu - Podu Ros - Baza 3 103: Târgu CucuTudor - Baza 3 104: Târgu Cucu - Tătărași - rond Dancu 105: Târgu Cucu
Noile trasee RATP in Iasi, cum se va circula cu tramvaiul sau autobuzul in oras [Corola-blog/BlogPost/94920_a_96212]
-
aruncăm cu trecutul în dogme și pietre și credem că viața ne e plină în 2 Înghițim preparate din clipire și vise pendulăm cu-ndoială în acte de fum ne privim în oglinzi și piei de premise strecurând în impresii columne de nori Dănțuiala cu y.ele în hore per.fide nu-ncetăm să ne plângem de vina din noi dar nu vrem într-un cuget s-adunăm umilința care vine cu mila și iubește prin zări Disperările sacre se alungă
POEM HIERATIC XXXXI PĂDUREA FĂRĂ SEMNE DE CIRCULAŢIE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373796_a_375125]
-
cerul cel dintâi și pământul cel dintâi au trecut” - Apocalipsa, cap. 21, 1), restaurând „vârsta de aur”, Saturnia regna, domnia Bătrânului Crăciun. Să rostim așadar, ca primii creștini „Vino, Doamne Iisuse!”. Surse: „Dacia hiperboreană”, Vasile Lovinescu „O icoană creștină pe Columna Traiană”, Vasile Lovinescu autor, Denis Marian MALCIU Referință Bibliografică: POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 354, Anul I, 20 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
admir mai mult”. Cu ocazia inaugurării, s-a bătut o monedă de bronz, iar Senatul i-a conferit împăratului titlul de „Optimus Princeps”. Imagini ale podului lui Apolodor se pot observa și astăzi în unele scene (XCVIII, XCIX, CI) de pe Columna lui Traian de la Roma. Pentru apărare, în vecinătatea podului s-au construit apoi un castru roman, o bazilică și nelipsitele terme, ale căror urme veghează și acum curgerea Dunării. De la inaugurarea podului se împlinesc anul acesta 1900 de ani, prilej
Agenda2005-26-05-turistica 2 () [Corola-journal/Journalistic/283878_a_285207]
-
închis la culoare va țâșni din aortă și voi pluti pe un plaur undeva, la întretăierea celor trei brațe ale fluviului mort - de mâine nu voi mai fi eu... Clipă, o, rămâi! Am rămas prosternată ca un dac la picioarele Columnei traiane: mal, mazăre, viezure, îngânam nătâng... am pășit în universul tău tumultuos ca o cascadă, am zărit roibi înspumați zvâcnind lateral să nu li se pună zăbala, m-am simțit ca Zalmoxis, sclav la Pitagora, neînstare să cuprindă în memoria
EU NU POT TRĂI FĂRĂ TINE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384424_a_385753]
-
un oltean. Românu-i domol, adevărat pentru un moldovean. Românu-i cult și tenace, adevărat pentr-un ardelean. Toți cei menționați sunt români iar calitățile menționate se pot extinde prin generalizare. Dar sintagma „Așa-i românul” se referă în general peiorativ. Cu excepția Columnei lui Traian din Roma unde Dacii sunt prezentați falnici și drepți sub căciulile lor ascuțite, într-atât că, prin apropiere zilele noastre, Badea Cârțan, care a înnoptat sub columna de care auzise și voia neapărat s-o vadă, a speriat
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
Dar sintagma „Așa-i românul” se referă în general peiorativ. Cu excepția Columnei lui Traian din Roma unde Dacii sunt prezentați falnici și drepți sub căciulile lor ascuțite, într-atât că, prin apropiere zilele noastre, Badea Cârțan, care a înnoptat sub columna de care auzise și voia neapărat s-o vadă, a speriat dimineața trecătorii care, adunându-se ca la o pomană (românească) se impacientau: „A coborât un Dac de pe columnă!” În cultura sa românul admite pe Azorel care, prins cu rața
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
că, prin apropiere zilele noastre, Badea Cârțan, care a înnoptat sub columna de care auzise și voia neapărat s-o vadă, a speriat dimineața trecătorii care, adunându-se ca la o pomană (românească) se impacientau: „A coborât un Dac de pe columnă!” În cultura sa românul admite pe Azorel care, prins cu rața-n gură, se jură că nu fură. Neamțul „pedepsește” vulpea care răpește gâsca cerând-o înapoi sub sancțiunea oferită de vânător cu pușca sa. Este un minor exemplu asupra
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
suferința Carpaților urletele balaurilor din stindardele dacilor înfiorând și în vise fantomele dușmanilor. la răscruce de ani ne cheamă amarnic spiritul străbunilor prin șfichiuit de harapnic din balada lui bădica Traian ne bate la porțile anilor iar badea Cârțan lângă columnă în cojocu-i mițos cu traistă de lână cu baston și căciulă de bârsan ne colindă cu zâmbet de dac maiestuos. Referință Bibliografică: PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2193, Anul VII, 01 ianuarie 2017. Drepturi
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
cărora li s-a dedicat cu har și cu toată energia sa, debordantă, cuceritoare și contagioasă. L-am prețuit și respectat, l-am iubit și l-am admirat ca pe un minunat român (cu demnitate și neînfricare de Dac de pe Columna lui Traian). Ilarie Hinoveanu a fost și rămâne un model, o efigie eclatantă de Cetățean al Craiovei, al Olteniei, al Europei și al Lumii acesteia nebune, nebune de legat care a devenit Terra, satul gobal ce înghite hulpav tot ceea ce
ILARIE HINOVEANU Ultimul Pandur al Românismului [Corola-blog/BlogPost/92469_a_93761]
-
păstrarea limbii române și în rândul noilor generații de români născuți în Italia. Un moment emoționant a fost cel în care a vorbit noul Badea Cârțan, în persoana lui Mirel Magop, românul care a venit pe jos din România până la Columna lui Traian, refăcând drumul legendarului personaj istoric. În cadrul evenimentului, Realitatea TV a acordat două premii. Primul premiu a fost acordat lui Badea Cârțan (Mirel Magop), pentru patriotismul de care a dat dovadă prin repetarea acțiunii de acum 117 ani. Al
Ziua Naţională şi Târgul România – Italia au adunat la un loc peste 20 000 de români [Corola-blog/BlogPost/93030_a_94322]